Fără incidente la probabil cel mai vechi târg din România, organizat în weekend la Cluj

Fără incidente la probabil cel mai vechi târg din România, organizat în weekend în comuna clujeană Negreni, ajuns la a 211-a ediție de când e atestat.

”Târgul de la Fechetău” cum e cunoscut târgul de la Negreni, unul dintre cele mai vechi și cunoscute evenimente tradiționale din regiune, s-a încheiat fără evenimente deosebite, a anunțat azi Poliția.  Pe parcursul celor de târg zile, aproximativ 30 de polițiști au asigurat, zilnic, ordinea publică, circulația rutieră și au monitorizat respectarea legislației, inclusiv prevenirea activităților ilicite de comerț, fără a avea ce să raporteze, după cum deducem din informarea IPJ Cluj.

La târg au ajuns, și în acest an, zeci de mii de mușterii, plus comercianții. Cum linia de tren e dezafectată pentru modernizări, vasta majoritate au ajuns la târg cu autoturisme, ceea ce a dus la ambuteiaje de ore întregi pe drumul care leagă Cluj-Napoca de Oradea.

Târgul de la Negreni, cunoscut sub denumirea de Fechetău (sau „Târgul de la Fechetău”), este unul dintre cele mai mari și vechi târguri din România, având o tradiție de câteva sute de ani. Localizat în comuna Negreni din județul Cluj, acest târg este renumit pentru faptul că atrage anual mii de oameni, atât comercianți, cât și vizitatori, nu doar din România, ci și din țările vecine, cum ar fi Ungaria.

Târgul de la Negreni se desfășoară de două ori pe an, dar ediția de toamnă, organizată în a doua săptămână din octombrie, este cea mai populară. Este un eveniment de amploare care îmbină aspecte comerciale, tradiționale și culturale. Aici găsești de toate: de la obiecte de artizanat, haine și produse tradiționale, până la antichități, piese de mobilier vechi și alte rarități. O atracție principală o reprezintă standurile cu antichități. Mulți colecționari și amatori de obiecte vintage vin special la Fechetău pentru a găsi piese rare, cum ar fi mobilă veche, ceasuri de epocă, porțelanuri și icoane. Alături de antichități, târgul oferă și produse locale: textile tradiționale, costume populare, unelte agricole și obiecte de artizanat. O mare parte a târgului e dedicată hainelor și încălțămintei second-hand. Deoarece târgul atrage comercianți și vizitatori din mai multe regiuni ale Europei Centrale și de Est, inclusiv Ungaria, evenimentul capătă o dimensiune multiculturală apreciabilă.

Cea mai veche însemnare despre ”târgul de la Fechetău” datează din 1815. Totuși, târgul funcționa dinainte de această dată, conform unor surse acesta datează de 400 de ani. Era vizitat în special de munteni, care coborau din Apuseni pentru a vinde lemn și cherestea și a-și cumpăra haine și căciuli de iarnă. Acum, aici vin colecționari ori turiști din toată Europa de Est. Ocazional aici vin, în funcție de interes, și figuri politice, cum s-a întâmplat și în acest an, căci peste o lună au loc alegerile prezidențiale.

Târgul de la Negreni o fi vechi, dar nu e deloc unic: astfel de talciocuri sau bâlciuri erau organizate în multe alte localități în decursul istoriei Ardealului – totuși, acesta e singurul care nu doar că și-a păstrat tradiția, dar crește anual, și aceasta într-un secol în care nu mai există fostele bariere istorice între regiuni. Recent actualdecluj.ro l-a întrebat pe istoricul Tudor Sălăgean de ce vechiul târg medieval de la Negreni își păstrează tradiția și chiar prosperă. ”Este situat la întâlnirea a trei zone geografice și istorice distincte, și probabil asta explică și sccesul lui: Transilvania istorică, zona Bihorului și părțile vestice, și zona munților Apuseni. Granița Transilvaniei era la Izvorul Crișului până în secolul XVI, când s-a mutat la Vadul Crișului. Târgul e un loc de întâlnire pentru mărfuri și bunuri ce vin din trei zone diferite. O fi o zonă de interferență, de regulă au succes târgurile situate în zone de confluență, de întâlnire, pe care atât publicul cât și comercianții îl aleg ca fiind locul în care trebuie să se întâmple așa ceva. Alte târguri probabil nu atrăgeau populație din zone complet diferite cum e cazul aici, trebuie să fie și diferență, un târg situat într-o zonă în care toată lumea se ocupă cu aceleași lucruri nu e la fel de interesant ca unul unde vin oameni cu ocupații cu totul diferite”, a răspuns acesta.

În urmă cu zece ani târgul a fost extins cu hectare întregi, ca să adăpostească valul tot mai mare de comercianți atrași de bâlciul de la Negreni. Târgul are și o ediție de vară în iunie, „Târgul Coaselor”, însă aceasta e mult mai puțin vizitată, deși nimeni nu știe de ce: și aceasta din urmă are deja tradiție de mai bine de un secol, totuși numărul mușteriilor e la sfert față de ediția de toamnă. Primarul Dorel Manea a încercat recent o explicație pentru actualdecluj.ro: ”încerc să-mi dau și eu un răspuns, dar nu știu să vă răspund. Noi am încercat să explicăm din tradiția târgului, în sensul că în sezonul rece ar exista o mai mare cerere din partea cumpărătorilor: încălțăminte, haine groase. Dar am constatat că și sectorul de antichități, foarte îndrăgit, este dublu dacă nu triplu, la târgul de toamnă, și asta chiar nu are explicație, ar trebui să fie la fel. Poate târgul de vară nu are așa mare tradiție pentru că nu are o atât de mare tradiție, e de o sută de ani”.

Nici un comentariu

Actual de Cluj