Etnologii din Cluj: ce rol important avea cânepa în gospodăria țărănească din Cluj, din ea se făceau ”dosoaie” și ”sormojaguri”
Actualitate by Actual de Cluj - iul. 22, 2025 0 72
Cânepa avea un rol esențial în gospodăria țărănească din Cluj în trecut, arată etnologii.
Fiecare nevastă, mai demult, semăna cânepă, atât de vară cât și de toamnă. ”Din cânepa de vară, în perioada iernii, se făceau hainele și pânzăturile, deoarece aceasta era fină și se albea ușor”, aflăm de la Elena Petre din satul clujean Râșca.
Pânzăturile fine erau folosite la ștergarele pentru coșarcă – cu care se mergea la nunți și la botez, la ”căpătâierele” de la capătul patului, pentru fețe de pernă, sacul pentru mers la moară și altele. De asemenea, cânepa de vară era folosită la confecționatul îmbrăcămintei la femei, pentru ”spăcele” cum erau numite cămășile, care erau cusute cu „hărăsc” sau „fitău” – fir de bumbac cu care se coseau ornamente pe pânză albă, pentru poale, prevăzute la bază cu cipcă și colțișori, spun etnologii de la Centrul Județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj.
Pentru bărbați se confecționau ”gaci”, adică pantalonii de vară, cămeșile prevăzute la piept cu modele specifice, iar la baza mânecii erau prevăzute cu manșete, numite ”pumnărei”.
Totodată, din cânepa se toamnă se prelucrau ”dosoaiele”, cum se numesc ștergarele sau prosoapele, străițile de câmp, de ”bătele” – unelte pentru bătut coasa, sau cele folosite la colindat. Tot din cânepa aspră se confecționau ”sormojagul”, un sac umplut cu paie cu rol de saltea pentru pat, și ”cenușerele” – lipideele pentru transportat frunzele și nutrețul pentru animale, și multe altele.
În imagine țesături tradiționale din casa familiei Petre din Râșca, imagine din arhiva CJCPCT Cluj.
