FOTO Bonțida, comuna clujeană care devine model de inovație socială, cu sprijinul Lidl și al Elenei Nicolae de la Fundația Comunitară Cluj

ActualitateSocialTop News by Cosmina Fernoaga - sept. 03, 2025 0 156

Dacă la început de carieră a lucrat ca jurnalist în presa scrisă, radio și televiziune, trecând mai apoi în domeniul comunicării, Elena Nicolae (foto jos) este, în prezent, în măsură să probeze că o profesie poate fi validată și de reușitele și experiențele cumulate în cadrul unor organizații și fundații civice orientate pe sprijin comunitar. Iubirea pentru oameni și natură, o responsabilitate majoră față de spațiul în care trăim și dorința constantă de implicare pentru construcția unei societăți mai bune – sunt principalele argumente care au împins-o pe Elena Nicolae, în ultimii ani, să-și concentreze energia și priceperea în acest domeniu.

Din postura actuală de director al Fundației Comunitare Cluj, ea are o contribuție majoră în coordonarea/gestionarea unor ample proiecte de sustenabilitate, dedicate comunităților defavorizate, un caz aparte reprezentându-l localitatea clujeană Bonțida.

În ultimii cinci ani, Bonțida a înglobat o serie de proiecte sociale – sprijinite financiar de compania Lidl – care au adus o transformare puternică în comunitate.

„Pentru a ne putea implica și desfășura activități care să crească calitatea vieții în comunități, noi ne bazăm foarte mult pe strategiile de responsabilitate socială corporativă ale marilor companii care în momentul de față trebuie să privească nu doar spre creșterea business-urilor proprii, ci să aibă în vedere, într-un mod integrat, și această componentă a inovației sociale”, a explicat Elena Nicolae, într-un dialog cu reporterul Actual de Cluj.

De ce Lidl și de ce Bonțida?

Elena Nicolae arată că proiectele sociale derulate de mai multe ONG-uri în localitatea clujeană Bonțida reprezintă un model de „inovație socială”, nu doar pentru că generează o schimbare pozitivă și sustenabilă în comunitate, dar și pentru că demonstrează că o companie precum Lidl a înțeles că atunci când își pune amprenta asupra unui eveniment cu impact major într-o comunitate, are și responsabilitatea de a sprijini respectiva comunitate să prospere. Iar aici ne referim, desigur, la festivalul Electric Castle, al cărui partener strategic este Lidl România și care a pus localitatea pe harta celor mai premiate evenimente muzicale din întreaga lume. În acest context, a intervenit preocuparea pentru modul în care se dezvoltă comunitatea care găzduiește festivalul și pentru problemele sociale cu care se confruntă localnicii, mai ales că aceștia trăiesc împărțiți în categorii sociale și etnice, cu un nivel crescut de segregare și implicit un risc major de abandon școlar în rândul etnicilor romi din localitate.

„Lidl România a apelat la Fundația Comunitară Cluj pentru că și-a dorit ca această intervenție să fie organică și relevantă. Compania cunoaște foarte bine modul de lucru al fundațiilor comunitare, pentru că finanțează de câțiva ani un alt fond gestionat de rețeaua de fundații comunitare (n. r. – sunt 16 la nivelul întregii țări), Fondul pentru un viitor mai bun în comunități, care anual sprijină dezvoltarea a cel puțin 5 comunități din mediul rural sau urban mic. Așa că alegerea a venit firesc. Pentru noi, Bonțida este ca un laborator în care testăm modele de intervenție pe care putem pe urmă să le ducem în celelalte comunități în care lucrăm”, explică Elena Nicolae.

Trebuie menționat că, de la debutul programului, respectiv din 2020 și până în prezent, fondul alocat de Lidl exclusiv pentru comunitatea din Bonțida a început de la 100.000 de lei, iar anul trecut a fost de 340.990 de lei.

Tratat de dezvoltare comunitară

Colaborarea cu Lidl a început în 2020 după modelul deja consacrat pe care îl folosesc fundațiile comunitare de câte ori intră într-o comunitate nouă: „capătul de pod” a fost, de această dată, un pavilion construit în proximitatea castelului și a școlii, un spațiu în care comunitatea să se întâlnească și pe care oamenii să-l poată folosi la comun.  Următorul pas a fost realizarea unei cercetări antropologice făcută de un specialist și angajarea unui facilitator comunitar dedicat „Fondului Bonțida”, pentru ca în 2023 această poziție să fie ocupată chiar de un membru al comunității bonțidene.

Fiecare dintre aceste etape a avut rostul ei. „De exemplu, Pavilionul – la început a fost folosit mai mult de școală, pentru ore în aer liber, iar acum a ajuns să fie folosit pentru evenimente care marchează sărbătorile din comunitate. Cercetarea antropologică ne-a arătat complexitatea comunității – aici trăiesc laolaltă români, maghiari și romi, dar aceștia din urmă sunt destul de segregați, majoritatea locuiesc pe o stradă mai spre marginea satului. Dar cea mai importantă etapă a fost cea în care membrii comunității au început să se implice în proiectele noastre. Și nu este întâmplător că școala a fost subiectul primei intervenții propuse de către comunitate și nici că persoana care a propus proiectul, Ioana Manta, ne-a devenit colegă și a preluat managementul Fondului Bonțida”, explică Elena.

Momentul declicului

Cea mai mare piedică identificată de Fundația Comunitară Cluj în dezvoltarea comunității este că mulți părinți romi nu înțeleg cât de necesară e școala pentru copiii lor. „Iar dacă părintele nu înțelege, nici copilul nu vine cu drag la școală. La primele mele vizite la școala din Bonțida credeam în proporție de 80% că e imposibil să mai schimbi lucrurile. Dar am început: am dus la Bonțida programul Științescu, iar mentorii din program au lucrat doi ani consecutiv cu copiii de la școală. Pe urmă un membru al comunității, Ioana Manta, și-a luat inima în dinți si a depus un proiect pentru finanțare: Ora Veselă, menit să le facă mai ușoară copiilor de clasa a 5-a tranziția de la sistemul cu un învățător la cel cu profesori. Iar pe final de 2022 s-a produs declicul: școala a aplicat pentru finanțare la Fondul Bonțida cu un proiect de mediu. În anul următor, încă o localnică a intrat în școală cu un atelier de croitorie, iar anul trecut alte trei proiecte au fost implementate în parteneriat cu școala. Acum, copiii vin la școală cu mai multă tragere de inimă, pentru că se întâmplă lucruri interesante”, explică Elena Nicolae.

Un aliat neașteptat

Însă nu doar pe școală se bazează Fundația Comunitară Cluj, în privința dezvoltării comunității bonțidene, În perioada 2021-2022, Bonțida a fost inclusă într-un proiect de mediu finanțat din fonduri norvegiene prin care Fundația Comunitară a ajutat autoritățile locale să înțeleagă mai bine noul sistem de management al deșeurilor, care atunci a început să fie implementat în județul Cluj. În 2023, Fundația Comunitară a finanțat prin Fondul Bonțida un proiect al Asociației Plaiuri Noi care a valorificat potențialul turistic al comunei și a creat un traseu care surprinde obiective turistice și povestea lor, spusă audio chiar de localinici. Pe final de 2023 a început să sprijine o organizație proaspăt înființată – Asociația pensionarilor din Bonțida, care a devenit un partener de nădejde în toate acțiunile derulate în localitate. „Un moment deosebit a fost când, de 8 martie, în 2024, am organizat Întâlnirea femeilor bonțidene, pentru că nu a fost nevoie decât de un pic de structurare pentru ca lucrurile să se întâmple. Am făcut un joc în care am provocat participanții să se grupeze pe perechi și să încerce, în 10 minute, să afle cât mai multe lucruri despre celălalt. Apoi fiecare a fost invitat să-și descrie „perechea”. A fost incredibil de emoționant, mai ales pentru femeile din sat, să auzi pe cineva vorbind atât de frumos despre tine, deși te-a cunoscut de 5 minute”, povestește Elena Nicolae.

Povestea unui început: BonțiDON

La finalul anului trecut, Fundația Comunitară Cluj i-a implicat pe seniori într-un proiect special: un eveniment de strângere de fonduri. Cauza identificată a fost tot din comunitate: absenteismul de aproape 40% la grădiniță, datorat și lipsei resurselor – în multe cazuri părinții nu-și permit să cumpere haine cu care să-și îmbrace copiii. Competiția sportivă propusă de Fundația Comunitară, „Bonțida Ride&Run”, a fost un duathlon – alergare și bicicletă, dar a fost organizat sub cupola unui eveniment mai mare, BonțiDON, care a implicat toată comunitatea: GAL-ul (Grup de Acțiune Locală) din localitate a avut un moment în care a premiat mai mulți tineri care au scris proiecte de revitalizare turstică a zonei, producătorii locali au venit cu produse de vânzare; senioarele de la Asociația Pensionarilor au făcut plăcinte, restaurantul Roata Făget a venit cu gulaș, compania Alikof a adus cafea și ceai, iar primarul a dat startul competițiilor. „A fost o zi în care, poate pentru prima dată, comunitatea s-a adunat la un eveniment care avea drept scop o cauză tot pentru comunitate. Obiectivul nostru a fost să avem 60 de sportivi la start și am avut 61 și a fost super fain, toată lumea – inclusiv sportivii care au venit să alerge sau să se dea cu bicicleta – au plecat cu un sentiment bun. Acum, toată lumea ne întreabă când mai facem, așa că musai să ne gândim la o continuare”, spune Elena.

Platformă de dezvoltare pentru alte ONG-uri

Fondul Bonțida oferă Fundației Comunitare Cluj oportunitatea de a sprijini diverse organizații să implementeze proiecte și să organizeze activități la Bonțida: „Am atras foarte multe asociații, nu doar din Cluj Napoca, ci din toată țara, care au făcut o treabă excelentă aici. Anul acesta, de exemplu, în afara proiectului nostru „Ora veselă”, au fost implementate de către alte organizații: un proiect care a promovat orientarea sportivă, un proiect în care elevi și seniori au creat și pus în scenă o piesă de teatru și un proiect care a ajutat elevii de clasa a 7-a și a 8-a să se orienteze în carieră. Acesta din urmă a fost implementat de o organizație din București, Asociația Leaders, care pentru prima dată a venit în acest an să lucreze la Bonțida”, explică Elena Nicolae, precizând că dezvoltarea organizațională a asociațiilor neguvernamentale este în misiunea Fundației Comunitare Cluj. De ce? Pentru că aceste organizații contribuie, la rândul lor, la sănătatea comunității. „În acest scop, acționăm după niște standarde verificate și certificate de Federația „Fundațiile Comunitare din România” și în baza unor proceduri pe care le perfecționăm și adaptăm mereu. Iar cel mai important, în aceste proceduri, este procesul de incubare pe care îl facem cu fiecare organizație care depune un proiect la noi pentru finanțare, astfel încât nu doar proiectul să fie mai bun, ci și organizația să învețe cum să facă lucrurile mai bine, urmărind mereu impactul”, explică Elena, concluzionând că doar atunci când știi unde vrei să ajungi îți poți face cel mai bun plan”.

Proiecte desfășurate în 2025 la Bonțida, prin intermediul fondului finanțat de Lidl Romania

• – „Ora veselă”. Activitate dedicată elevilor de clasa a V-a organizată săptămânal la Școala Gimnazială Bonțida. În 2024-2025, au participat la activități 18 elevi. O oră veselă începe cu o masă comună, în care elevii mănâncă pizza și socializează. Acesta este momentul în care se consolidează relațiile de amiciție, în care copiii au spațiu să se exprime liber, să împărtășească emoții. Apoi, urmează activitățile de învățare, deghizate în citit împreună, scris de povești, proiectarea și realizarea unei cărți proprii (folosind colajul), adaptarea unei piese de teatru într-o scenetă de păpuși etc. În trei ani de „Oră vesele”, s-a consolidat o comunitate de sprijin reciproc, în care elevii conștientizează că trecerea de la un învățător la mai mulți profesori (o dată cu trecerea de la primar la gimnazial), nu înseamnă decât mai multe oportunități de a se dezvolta și de a învăța lucruri noi despre ei și despre lume.

• – „Mâinile mele, ancore între generații”, implementat de Asociația pentru Tineret Mind Tools. Proiectul și-a propus, prin intermediul unor ateliere de lucru cu mâinile, să stabilească și consolideze punți de counicare și colaborare între elevii de la Școala Bonțida și seniorii de la Asociația Pensionarilor. Au participat direct la proiect 18 elevi și 5 pensionari, care au avut misiunea de a pune în scenă împreună o piesă de teatru. Elevii din clasele a II-a, a V-a și a VII-a au scris scenariul, iar seniorii (o croitoreasă – Maria Baciu, o artistă populară – Silvia Togorean și un meșter popular – Maria Pop) au lucrat împreună cu elevii la costume și decoruri. În ultima săptămână a anului școlar a avut loc, la Pavilion, reprezentația de teatru a copiilor, alături de un târg de producători locali.

• – „Ora de Carieră Gimnazială”, implementat de Asociația Leaders. 27 de elevi din clasele a VIII-a și a VII-a s-au întâlnit timp de 4 zile cu specialiștii Asociației Leaders, care i-au sprijinit să-și găsească domeniul profesional potrivit. Fiecare elev a completat testul Holland, iar rezultatele au fost analizate în cadrul unei serii individuale de întâlniri online, în care fiecare elev a beneficiat de consiliere personalizată. Una dintre cele mai de succes metode, „Biblioteca vie”, a adus în fața copiilor doi adulți din sat, cu cariere diferite, care au demonstrat că succesul poate fi atins oriunde.

• – „Sunt autonom prin Orientare. Învăț să-mi iau deciziile singur”. Clubul Sportiv Watch Out a desfășurat în aprilie 3 zile de activități intense cu peste 150 de elevi ai claselor primare (II-IV) și gimnaziale, pe un traseu de orientare sportivă amenajat în jurul școlii. Elevii au învățat să citească o hartă și să se orienteze cu ajutorul ei în funcție de semne și simboluri. După instruire și simulări, în ultima zi au participat la o competiția școlară de orientare sportivă. Traseul realizat de Watch Out va putea fi folosit și în viitor, nu doar de către elevi, ci și de publicul larg, turiști care vin să viziteze Bonțida și simt nevoia unei provocări care să le hrănescă și mintea, nu doar corpul.

• – „BonțiTur. Poteci cu Povești”, proiect implementat de Asociația Plaiuri Noi. După ce a realizat în 2024 un traseu turistic în care poveștile obiectivelor, marcate prin cod qr, sunt spuse chiar de către localinici, Asociația Plaiuri Noi a avut în 2025 întâlniri cu oameni activi din sat și a pus bazele unui grup care și-a asumat responsabilități legate de Bonțitur. Prima dintre ele – o activitate de întreținere a traseului și de curățare a panourilor (mai ales cel panoramic, aflat pe deal). S-a lucrat la „instruirea” unor ghizi locali pentru ca viitorii turiști să poată să fie însoțiți pe traseu, în caz că doresc, pe toată durata anului de o persoană din comunitate care să prezinte poveștile satului.

Nici un comentariu