Bărbat condamnat definitiv la 5 ani de detenție în Cluj pentru înșelăciune

Actualitate by Actual de Cluj - nov. 20, 2025 0 34

Un bărbat a fost condamnat în urmă cu câteva zile la ani grei de închisoare în regim de detenție pentru înșelăciune și alte infracțiuni, după ce ar fi indus în eroare cel puțin o persoană în urmă cu zece ani în Italia, amăgindu-l că-l ajută în obținerea unor despăgubiri urmate de un accident de muncă.

Ce s-a întâmplat:

Persoana vătămată a fost victima unui accident grav de muncă, produs în Italia, la data de 26 august 2015, când a căzut de pe o schelă, de la o înălțime de 6 metri.

În urma accidentului, aceasta s-a aflat în comă aproximativ o lună și nu a mai fost aptă pentru muncă, motiv pentru care a inițiat demersurile legale necesare în fața autorităților italiene pentru obținerea unei pensii de boală.

Întrucât nu cunoștea legislația și nu vorbea foarte bine limba italiană, a considerat că are nevoie de sprijin, astfel că la finalul anului 2015 le-a relatat cele întâmplate proprietarilor unui magazin cu produse românești din orașul Anguillara, unde locuia în acea perioadă.

În acest context, persoana vătămată a fost informată despre activitatea unui cetățean român care locuiește în Italia, care împreună cu un avocat îi ajuta pe cetățenii români să inițieze diferite demersuri în fața autorităților italiene.

În acest mod, persoana vătămată a obținut numărul de telefon al unei femei, iar aceasta l-a pus în legătură cu fratele ei, discuțiile fiind purtate inițial de fiica persoanei vătămate.

La începutul lunii ianuarie 2016, persoana vătămată s-a întâlnit cu inculpatul, care a venit însoțit de un bărbat ce s-a recomandat avocat. Aceștia i-au spus că nu trebuie să le dea bani pentru serviciile lor, urmând ca la finalizarea procesului să le vireze un procent de 20 la sută din suma obținută ca despăgubiri, și i-au înmânat acte în limba italiană pe care acesta le-a semnat.

Începând cu finalul anului 2016, deoarece persoana vătămată a rămas fără bani, inculpatul a contactat mai mulți membri ai familiei sale, de la care a pretins și a primit diverse sume de bani, sub pretextul achitării unor taxe sau analize medicale necesare pentru obținerea pensiei de boală și a despăgubirilor.

La data de 2 decembrie 2016, inculpatul a determinat-o pe fiica persoanei vătămate să îi trimită suma de 3000 de euro în contul bancar indicat, susținând că banii sunt necesari pentru analize medicale fără de care întregul demers juridic ar fi fost compromis.

În 19 septembrie 2017, inculpatul l-a determinat pe fratele persoanei vătămate să îi trimită prin Western Union suma de 800 de euro, solicitând inițial 1000 de euro pentru continuarea procedurilor de obținere a pensiei și a despăgubirilor.

La data de 30.10.2017, sora persoanei vătămate a transferat suma de 2000 de euro în contul inculpatului, după ce fratele său îi relatase că inculpatul solicitase urgent plata unor taxe.

La data de 28.11.2017, inculpatul i-a cerut din nou bani fratelui persoanei vătămate, determinându-l să trimită suma de 4600 de lei prin intermediul cumnatului său, sub pretextul achitării unor taxe pentru obținerea pensiei de boală.

La data de 23.12.2017, fratele persoanei vătămate a trimis inculpatului suma de 4500 de lei, după ce acesta îi ceruse 1000 de euro motivând că banii trimiși anterior nu fuseseră suficienți.

În luna martie 2018, inculpatul a vizitat locuința unui membru al familiei, întâlnindu-se cu mai mulți dintre aceștia și afirmând că urmează să încaseze o sumă mare de la asigurator, dar are nevoie de 1400 de euro pentru ultimele taxe. La plecare, i-a cerut 1000 de lei pentru motorină, sumă pe care unul dintre membrii familiei i-a înmânat-o parțial după o retragere de numerar.

La data de 05.03.2018, acesta a transferat suma de 1400 de euro în contul inculpatului, în legătură cu taxele menționate.

La data de 27.05.2018, fratele persoanei vătămate, însoțit de alt membru al familiei, s-a întâlnit cu inculpatul la un cabinet notarial din Italia și i-a înmânat suma de 2600 de euro pentru presupuse analize medicale. Inculpatul i-a asigurat că procedurile sunt aproape finalizate și că vor primi despăgubirile.

La data de 25.06.2018, la solicitarea inculpatului, un alt membru al familiei a trimis suma de 950 de euro prin Western Union, pretinsă pentru alte analize medicale.

La finalul lunii iulie 2018, fiica persoanei vătămate a fost contactată de inculpat, care i-a spus că procesul este finalizat, că a văzut sentința și cecul cu despăgubirile și că este necesară o taxă de timbru de 1274 de euro. La data de 01.08.2018, aceasta a trimis suma de 5900 de lei prin OMV Westaco.

La data de 28.08.2018, inculpatul i-a solicitat 4000 de lei pentru o procură notarială necesară restituirii sumelor plătite anterior. La 29.08.2018, aceasta a transferat 3000 de lei prin aplicația bancară, în contul indicat.

În luna decembrie 2017, cardul persoanei vătămate emis de banca Unicredit a expirat, iar noul card a fost trimis la adresa din Italia la care locuia anterior. Cardul a fost ridicat din cutia poștală de o altă persoană și predat proprietarilor magazinului românesc.

Persoana vătămată, aflată în România, l-a rugat pe inculpat să ridice cardul și să i-l aducă, oferindu-i acordul de a ridica o sumă care urma să îi fie trimisă. Inculpatul a ridicat cardul și l-a asigurat că i-l va aduce în ianuarie 2018.

Persoana vătămată încasa lunar pe acel card suma de 520 de euro, informație pe care inculpatul o cunoștea deoarece ridicase și extrasul de cont.

După ce a intrat în posesia cardului, în perioada 01.01.2018 – 10.10.2018, inculpatul a efectuat fără drept mai multe plăți la comercianți și retrageri de numerar, în valoare totală de 6195,66 euro.

Inculpatul a fost judecat în procedura obișnuită, cu administrarea probelor în fața instanței de fond. În ceea ce privește modul de desfășurare a procesului, se poate afirma că inculpatul a îngreunat într-o anumită măsură derularea procedurilor penale. Totuși, acest aspect este contrabalansat de împrejurări precum achitarea unei părți din prejudiciu în perioadele în care judecata în primă instanță a fost amânată și participarea la proces prin avocați aleși atât în fața primei instanțe, cât și în calea de atac.

Inculpatul nu a primit personal citațiile emise pe numele său și comunicate la ultimul domiciliu cunoscut din România, situat în județul de reședință. Cu toate acestea, la data de 6 octombrie 2022, în cursul judecății în primă instanță, a fost informat telefonic cu privire la următorul termen și a comunicat grefierului că se va prezenta. La termenul din 22 decembrie 2022 s-a prezentat în fața instanței de fond și, cu ocazia verificării măsurilor asigurătorii, a declarat că își asumă achitarea prejudiciului. În aceeași zi a fost depusă la dosar împuternicirea avocațială care atestă angajarea avocatului ales, identic cu cel desemnat anterior din oficiu, avocat care l-a asistat până la finalizarea cauzei în primă instanță. Ulterior, prin intermediul avocatului ales, inculpatul a depus dovada achitării mai multor sume în contul persoanei vătămate.

Împotriva sentinței primei instanțe a declarat apel, acesta fiind trimis de pe adresa sa de e-mail. În cuprinsul unor înscrisuri aflate la dosarul de fond și la dosarul de apel numele inculpatului apare redactat eronat, sub forma unei alte combinații de nume. Aceste erori se datorează cel mai probabil faptului că în plângerea penală persoanele vătămate au indicat numele sub această formă, considerând că este numele complet al inculpatului, întrucât pe profilul său de pe o rețea de socializare apărea aceeași formulare. Este posibil ca această variantă eronată să fi fost preluată în baza de date la momentul înregistrării dosarului penal, apoi în sistemele informatice ale tribunalului și ulterior ale curții de apel.

Identitatea inculpatului nu ridică însă niciun dubiu, la fel cum nu există îndoieli privind implicarea sa constantă în derularea procesului penal, în mare parte prin intermediul avocaților aleși sau al înscrisurilor transmise instanței. Acest lucru rezultă din mai multe aspecte.

O parte dintre sumele de bani pe care persoanele vătămate le-au trimis în urma inducerii lor în eroare au fost virate direct în conturile personale ale inculpatului. De exemplu, la data de 29 august 2018, una dintre persoanele vătămate a transferat suma de 3.000 lei într-un cont bancar care, potrivit verificărilor efectuate în cursul urmăririi penale, aparține inculpatului.

De asemenea, pe baza plângerii penale și a investigațiilor ulterioare, inculpatul a fost identificat la domiciliul său din județul de reședință, unde a fost efectuată o percheziție domiciliară. Cu această ocazie, inculpatul era prezent și a declarat că deține mai multe documente privind persoana vătămată și că a avut asupra sa cardul bancar emis pe numele acesteia, card pe care susține că l-ar fi restituit ulterior titularului. În locuință au fost găsite înscrisuri referitoare la persoana vătămată, inclusiv corespondență bancară conținând cardul, instrucțiuni de utilizare și chiar codul PIN notat olograf, precum și acte medicale.

Inculpatul a fost audiat în cursul urmăririi penale la data de 11 martie 2021 în calitate de suspect, iar la data de 28 septembrie 2021 i s-a comunicat oficial această calitate, moment în care a refuzat să dea declarație. În prima audiere în calitate de suspect, inculpatul a relatat în detaliu propria versiune asupra faptelor, recunoscând practic comiterea faptelor de înșelăciune care au format obiectul sesizării instanței. A descris modul în care a determinat persoanele vătămate să îi trimită diverse sume de bani. Cu privire la faptele de acces ilegal la sistem informatic și la operațiuni financiare frauduloase, a susținut că ar fi avut consimțământul persoanei vătămate pentru a utiliza cardul bancar. Se observă că, în faza de urmărire penală, la un moment dat, inculpatul a fost asistat de un avocat ales.

În fața instanței de fond, inculpatul a fost prezent la termenul din 22 decembrie 2022 și și-a angajat un avocat, numele său fiind menționat corect în împuternicirea avocațială. Toate actele depuse la dosar de avocatul său conțin datele corecte ale inculpatului, inclusiv adresa și codul numeric personal.

Inculpatul a fost condamnat anterior în 2011 la o pedeapsă rezultantă de 5 ani şi 6 luni închisoare, pentru comiterea infracţiunilor de falsificare de monede sau alte valori şi constituirea unui grup infracţional organizat. Din executarea acestei pedepse a fost liberat condiţionat în februarie 2014, cu un rest de pedeapsă rămas neexecutat de 659 zile de închisoare, rest ce s-a considerat executat în decembrie 2015. De la acest moment a început să curgă termenul de reabilitare de 5 ani care s-ar fi împlinit în anul 2020. ”Aşadar”, a apreciat Curtea de Apel, ”în mod legal şi temeinic s-a reţinut comiterea celor două infracţiuni în stare de recidivă postexecutorie, respectiv după considerarea ca executată a unei pedepse mai mari de 1 an aplicate inculpatului pentru infracţiuni intenţionate, şi până la împlinirea termenului de reabilitare”.

Iată cum a apreciat Curtea de Apel individualizarea pedepsei:

Împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, denotă o periculozitate ridicată a inculpatului. Acesta a profitat de situaţia dificilă a persoanei vătămate (…), victimă a unui accident de muncă, căreia de-a lungul timpului i-a câştigat încrederea prin pretinse demersuri de ajutor în vederea obţinerii în instanţă, pe teritoriul statului italian, a unor despăgubiri pentru accidentul suferit, iar în această modalitate lipsită de scrupule, a ajuns în posesia cardului bancar al victimei, cu care a realizat un număr ridicat de tranzacţii pe parcursul a aproximativ 9 luni, însuşindu-şi şi folosind astfel fraudulos suma totală de 6.195,66 euro. Inculpatul a continuat să folosească fraudulos cardul persoanei vătămate chiar şi după ce a fost interpelat de victimă şi fiica acesteia cu privire la card, pretinzând persoanei vătămate că nu i-a restituit cardul pentru că nu l-ar fi ţinut asupra sa şi s-ar afla la un birou, iar fiicei persoanei vătămate (…) că acel card s-ar afla la persoana vătămată (pentru ca apoi să susţină faţă de persoana vătămată că nu i-ar fi spus fiicei acesteia despre card deoarece fiica ar fi putut să folosească ea cardul). Nivelul de pericol pentru valorile sociale ocrotite de normele de incriminare este unul ridicat şi reiese din aspectele expuse anterior. Prejudiciul produs persoanei vătămate este deopotrivă unul ridicat, de aproape 6.200 euro.
Toate aceste aspecte denotă imposibilitatea de reţinere a vreunei circumstanţe atenuante în favoarea inculpatului aşa cum s-a solicitat prin motivele de apel depuse la dosar. În primul rând, inculpatul nu a acoperit integral prejudiciul produs persoanei vătămate (…), ci au fost achitate sume de bani doar în contul persoanei vătămate (…) (la rândul său prejudiciată prin acţiunile ilicite delictual de inducere în eroare cu scopul obţinerii unor foloase necuvenite). În al doilea rând, aceste plăţi nu pot fi apreciate drept eforturi ale inculpatului pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunilor pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale. Lăsând la o parte faptul că aceste sume au fost virate de către alte persoane în favoarea inculpatului în contul părţii civile (…), persoanei vătămate (….) nu i-a fost achitată nici o sumă de bani, iar inculpatul a obţinut amânarea judecării cauzei în primă instanţă pe o perioadă semnificativă de timp, după ce urmărirea penală durase deja aproape 3 ani (timp în care nu a achitat vreo parte din vreunul din prejudicii produse părţilor civile), timp în care a plătit 17.500 lei şi 1.500 euro dintr-un prejudiciu total de aproximativ 17.000 euro şi 18.000 lei produs tuturor părţilor civile (sumă ce reprezintă doar valoarea fixă a sumelor trimise inculpatului şi respectiv retrase sau obiect al plăţilor făcute cu cardul persoanei vătămate (…), fără alte comisioane), ceea ce nu se poate constitui în eforturi pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor faptelor care să denote o reală căinţă din partea inculpatului. În fine, faptele sunt de o gravitate ridicată, ce nu permite reţinerea circumstanţei prev. de art. 75 alin. 2 lit. b C.pen.
Inculpatul a fost condamnat anterior pentru infracţiuni grave, însă condamnarea a survenit în anul 2011, iar inculpatul a fost liberat condiţionat la începutul anului 2014. De la momentul epuizării activităţii infracţionale obiect al prezentei cauze (octombrie 2018) nu există informaţii că inculpatul ar mai fi fost implicat în comiterea altor fapte penale, iar timpul scurs de la data faptelor este unul semnificativ, de aproximativ 7 ani. O parte importantă din această perioadă parcursă cu procesul penal a fost cauzată de solicitările inculpatului de amânare a judecării cauzei, pentru achitarea prejudiciului, din motive ce au ţinut de probleme medicale ale membrilor de familie ai inculpatului, sau faţă de lipsa justificată a inculpatului plecat la muncă în străinătate (cu toate că după amânarea cauzei din aceste motive inculpatul nu s-a prezentat în faţa instanţei).
Cu toate acestea, Curtea nu poate face abstracţie de faptul că de la epuizarea activităţilor infracţionale au trecut aproape 7 ani, perioadă ce a estompat stringenţa sancţionării drastice a inculpatului, perioadă în care inculpatul nu a mai avut alte contacte cu legea penală şi în care a achitat în total 17.500 lei şi 1.500 euro din prejudiciul produs persoanei vătămate (…) (prin acţiunile ilicite delictual constând în inducerea acesteia în eroare şi determinarea ei să îi trimită diferite sume de bani), acesteia fiindu-i trimise sumele plătite de inculpat cu titlu de prejudiciu.
–––––-

Curtea de Apel a admis apelul formulat de inculpat împotriva deciziei Tribunalului Cluj în proces, instanță de fond, și a redus pedeapsa aplicată inculpatului pentru infracţiunea de efectuare de operaţiuni financiare în mod fraudulos în formă continuată de la 5 ani închisoare la 3 ani şi 9 luni închisoare.

Totodată a redus pedeapsa pentru infracţiunea de acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată de la 4 ani închisoare la 3 ani şi 9 luni închisoare. A recontopit pedepsele principale astfel reduse în apel şi a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 3 ani şi 9 luni închisoare, la care a adăugat un spor de o treime din cealaltă pedeapsă, respectiv 1 an şi 3 luni închisoare, rezultând pedeapsa finală de 5 ani închisoare pe care inculpatul o va executa în regim de detenţie. Decizia, luată în 13 noiembrie, e definitivă.

Nici un comentariu