Când Dejul și Turda aveau propriile județe de condus

Până în urmă cu 50 de ani nu doar Cluj-Napoca era reședință de județ, în actuala configurație a Clujului: Dejul și Turda aveau și ele propriul Tribunal, propria Prefectură, propriul Spital Județean.

Reforma administrativă din 1968 a văzut actualul județ Cluj semnificativ schimbat față de varianta anterioară: au dispărut două județe – Someș, cu orașul Dej, și Turda cu orașul ce-i poartă numele, care au fost împărțite după caz între actualele județe Cluj, Alba, Mureș și Sălaj.

Județul Turda avea, la recensământul din 1930, 181.900 de locuitori, în Turda și plasele Baia de Arieș, Câmpeni, Câmpia Turzii, Iara, Luduș și Mihai Viteazu. Avea propriul tribunal, cu 9 magistrați, în circumscripția Curții de Apel Cluj. Și aici, fostul sediu al Prefecturii Turda e ocupat acum de Primăria localității, iar sediul fostului Tribunal – de către Judecătorie.

Județul Someș avea și el rang I în perioada interbelică, cu reședința în Dej. Avea, în 1930, o populație totală de 219.300 de locuitori, în șapte plăși, așa cum erau numite atunci unitățile administrativ-teritoriale: Beclean, Dej, Gârbou, Gherla, Ileanda, Lăpuș și Chiochiș. Avea propria Prefectură, clădire ocupată acum de Primăria Dej, pe strada 1 Mai, și propriul Tribunal, ce găzduiește acum Judecătoria Dej. Avea și propriul Spital Județean. Să mai spunem că județul Turda era atunci identic ca suprafață și formă cu fostul comitat Turda-Arieș, ce existase între anii 1876 și 1925.

Reforma teritorială a României, cu împărțirea pe județe așa cum le știm azi, a început în 17 februarie 1968, iar în situația fostelor județe istorice Turda și Someș, ce erau atunci înglobate în altele mai mari, se aflau și altele: Făgăraș, Trei Scaune, Roman, Putna, Muscel precum și alte câteva.
Iată cum suna, pe atunci, propunerea ce a stat la baza reorganizării județelor țării:

Propunerile Comisiei centrale de partid și de stat cu privire la organizarea județelor și municipiilor
Pentru înfăptuirea hotărârilor Conferinței Naționale a Partidului Comunist Român din 6-8 de­cembrie 1967 cu privire la îmbunătățirea organizării administrativ-teritoriale a țării și sistematizarea localităților rurale, Comisia centrală de partid și de stat a elaborat propuneri în legătură cu organi­zarea județelor și a municipiilor.

La baza acestor propuneri stau principiile adoptate de Conferința Națională a partidului, care au întrunit adeziunea întregului popor. Ele răspund necesității de a se pune de acord organizarea admi­nistrativ-teritorială cu schimbările intervenite în dezvoltarea forțelor de producție și în repartizarea lor pe teritoriul țării, cu intensificarea vieții economice, sociale și culturale, cu măsurile privind per­fecționarea formelor și metodelor de conducere a economiei naționale și a întregii activități sociale. Înfăptuirea lor va crea condiții mai favorabile pentru dezvoltarea în ritm susținut a industriei, a agri­culturii, a tuturor celorlalte ramuri și sectoare de activitate, pentru progresul multilateral al patriei noastre socialiste.

În organizarea județelor și municipiilor s-a ținut seama de condițiile economice, social-politice și geografice existente, de componența națională a populației și legăturile culturale tradiționale, pre­cum și de perspectivele de dezvoltare ale diferitelor zone și localități potrivit prevederilor planului cincinal și propunerilor cu privire la dezvoltarea economică și social-culturală a țării în perioada 1971-1980.

Județele vor cuprinde un teritoriu mai mic decât cel al actualelor regiuni și vor asigura legături directe cu orașele și comunele ce intră în componența lor, creându-se astfel condiții pentru rezolvarea mai operativă și mai competentă a sarcinilor ce revin organelor de conducere locale. S-a urmărit ca fiecare județ să constituie o unitate administrativ-teritorială complexă din punct de vedere economic și social-cultural, cuprinzând orașe, centre industriale, comerciale și culturale, căi de comunicație. Aceasta va asigura posibilitatea ca atât județul în ansamblu, cât și fiecare localitate de pe teritoriul său să se poată dezvolta multilateral și armonios.

Propunerile cu privire la organizarea administrativ-teritorială a țării constituie rezultatul unor ample studii desfășurate timp de peste 2 ani. La pregătirea lor au participat comitetele regionale de partid, comitetele executive ale sfaturilor populare regionale, un mare număr de cadre din aparatul de partid și de stat, oameni de știință și cultură, specialiști din diferite domenii: economiști, geografi, istorici, geologi, etnografi, sociologi, lingviști etc. S-a ținut seama de numeroasele sugestii și propuneri făcute de oamenii muncii de la orașe și sate în adunări, în presă, în scrisori adresate conducerii parti­dului și statului.

Comisia centrală de partid și de stat consideră pe deplin corespunzătoare cerințelor actuale și de perspectivă ale dezvoltării economice și sociale ale României socialiste organizarea teritoriului țării in următoarele 35 de județe:
Denumirea județului     Orașul de reședință a județului     Suprafața totală — în Km² —    Populația
Alba     Alba Iulia     6 353     387 237
Arad     Arad     7 741     481 012
Argeș     Pitești     7 282     569 380
Bacău     Bacău     6 914     606 183
Bistrița-Năsăud     Bistrița     5 116     269 038
Botoșani     Botoșani     5 140     469 594
Brașov     Brașov     6 215     485 757
Buzău     Buzău     5 902     471 839
Caraș-Severin     Reșița     8 089     347 459
Cluj     Cluj     9 380     802 988
Constanța     Constanța     6 774     473 558
Crișana     Oradea     8 193     668 011
Dâmbovița     Târgoviște     3 271     389 031
Dolj     Craiova     8 852     801 518
Galați     Galați     7 647     686 487
Gorj     Târgu Jiu     8 915     506 793
Harghita     Miercurea-Ciuc     7 680     375 921
Hunedoara     Deva     7 291     481 396
Ialomița     Slobozia     6 632     388 341
Iași     Iași     5 673     634 692
Ilfov     București     8 034     742 063
Maramureș     Baia Mare     6 119     447 061
Mureș     Târgu Mureș     7 323     606 794
Neamț     Piatra Neamț     5 788     461 065
Olt     Slatina     5 494     474 764
Prahova     Ploiești     4 687     707 249
Satu Mare     Satu Mare     4 517     368 553
Sibiu     Sibiu     5 805     428 107
Suceava     Suceava     8 890     570 917
Teleorman     Alexandria     5 994     526 944
Timiș     Timișoara     8 921     619 161
Tulcea     Tulcea     9 003     242 942
Vaslui     Vaslui     5 435     445 663
Vâlcea     Râmnicu Vâlcea     5 886     386 583
Vrancea     Focșani     5 972     479 508

Datele privind condițiile naturale, mărimea geografică, potențialul economic și social-cultural ale județelor propuse evidențiază următoarele caracteristici mai importante:

Suprafața unui județ este în medie de 6 786 km² și variază de la 3 271 km² la 9 380 km². Această diferențiere a fost determinată de factori cu caracter natural și geografic, de situația căilor de comu­nicație, precum și de legăturile tradiționale existente între localitățile de pe cuprinsul județelor.

În ce privește populația, județele propuse numără între 243 000 și 803 000 de locuitori, ceea ce reprezintă în medie 509 000 de locuitori.

Din punct de vedere al potențialului industrial, pe județ revine în medie o producție globală industrială în valoare de peste 6 miliarde lei. Cu toate că în anii construcției socialiste s-au realizat im­portante progrese în înlăturarea disproporțiilor moștenite de la vechiul regim în nivelul de dezvoltare economică a diferitelor regiuni ale țării, continuă să existe și astăzi zone mai puțin industrializate. La repartizarea fondurilor de investiții în viitorul plan cincinal, precum și în perioada 1976-1980 se va acorda o atenție deosebită județelor mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic, asigurân­du-se repartizarea rațională a forțelor de producție pe întreg cuprinsul patriei.

Îmbinarea în cadrul majorității județelor a mai multor forme de relief, condițiile existente de climă, sol, întărirea continuă a bazei tehnice materiale a agriculturii favorizează dezvoltarea intensivă și multilaterală a producției agricole. S-a avut în vedere ca în cuprinsul județelor să existe zone agricole pentru culturile cerealiere, pentru creșterea animalelor, pentru pomicultură, viticultură și alte ramuri de producție agricolă.

La întocmirea propunerilor privind organizarea județelor s-a urmărit de asemenea asigurarea condițiilor necesare pentru desfășurarea unei intense activități social-culturale. În acest scop, fiecare județ va dispune de o rețea corespunzătoare de instituții de învățământ, de cultură, de activitate artistică, de mijloace adecvate pentru ocrotirea sănătății populației. Potrivit cerințelor vieții eco­nomice, politice, sociale, culturale de pe teritoriul său, fiecare județ va dispune de ziare locale.

Îmbunătățirea organizării administrativ-teritoriale a țării exprimă grija conducerii partidului și statului pentru înfăptuirea prevederilor Constituției R.S. România cu privire la deplina egalitate în drepturi a tuturor cetățenilor țării, la întărirea frăției oamenilor muncii, fără deosebire de naționalitate. Baza trainică a egalității în drepturi o constituie dezvoltarea multilaterală econo­mică și socială a tuturor județelor, repartizarea armonioasă a forțelor de producție pe întreg cuprinsul țării.

În localitățile unde, alături de români, trăiesc naționalități conlocuitoare se va asigura folosirea limbii materne a acestora în administrația de stat, în școli, în instituții de cultură, deplina posibilitate pentru toți oamenii muncii de a beneficia de drepturile cetățenești, pentru afirmarea nestingherită a personalității și aptitudinilor tuturor cetățenilor, indiferent de naționalitate, în slujba dezvoltării patriei noastre socialiste.

În ce privește denumirea județelor, s-a ținut seama atât de tradițiile istorice, cât și de semnificația contemporană a unor zone și orașe determinată de dezvoltarea economică și social-culturală în anii construcției socialiste.

La stabilirea orașelor reședință de județ, s-au avut în vedere atât nivelul de dezvoltare eco­nomică, social-culturală și urbană, cât și perspectivele evoluției viitoare a acestor localități. De ase­menea, s-a urmărit ca orașele reședință să fie situate cât mai central în cuprinsul județului pentru a înlesni legăturile cu toate localitățile ce intră în componența acestuia. Ținând seama de importanța și rolul reședințelor de județ, conducerea partidului și statului va acorda o atenție sporită ridicării economice, edilitar-gospodărești și social-culturale a celor care prezintă rămâneri în urmă din aceste puncte de vedere.

Orașele mai importante, care au un număr mai mare de locuitori și o însemnătate deosebită în viața economică, politică, socială, științifică și culturală a țării, urmează să fie declarate municipii. Din cele 187 de orașe ale țării, sunt propuse a fi municipii 31, după cum urmează:
Arad     Mediaș
Bacău     Oradea
Baia Mare     Petroșani
Bârlad     Piatra Neamț
Botoșani     Pitești
Brașov     Ploiești
Brăila     Reșița
București     Roman
Buzău     Satu Mare
Cluj     Sibiu
Constanța     Suceava
Craiova     Timișoara
Galați     Târgu Mureș
Giurgiu     Turda
Hunedoara     Turnu Severin
Iași

Municipiile vor avea plan și buget proprii, dispunând de competențe largi în conducerea treburilor de stat și obștești, în rezolvarea problemelor economice, social-culturale și edilitar-gospodărești. Organele de conducere ale municipiilor vor fi subordonate celor județene, cu excepția orașului Bucu­rești, care va avea legături directe cu organele de conducere centrală.

Municipiul București va fi organizat din punct de vedere administrativ pe sectoare, menți­nându-se, în general, în stabilirea acestora limitele actualelor raioane.

În înfăptuirea politicii economice a partidului și statului se va urmări în continuare dezvoltarea economică și social-culturală a tuturor orașelor țării, astfel încât acestea să devină puternice centre urbane, în care să pulseze din plin viața socială, exercitând o influență sporită asupra zonelor încon­jurătoare.

Propunerile cu privire la organizarea județelor și a municipiilor au fost aprobate de Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, care a hotărât ca ele să fie supuse dez­baterii publice, iar apoi prezentate spre examinare și legiferare Marii Adunări Naționale. Dezbaterea publică va permite oamenilor muncii să contribuie la definitivarea acestor măsuri care privesc impor­tante domenii ale vieții noastre de stat. Propunerile și sugestiile vor putea fi adresate Comisiei centrale de partid și de stat, comitetelor regionale, raionale, orășenești de partid și organelor locale de stat, precum și presei centrale și locale.

După legiferarea și organizarea județelor, organele județene de partid și de stat vor elabora propunerile privind delimitarea orașelor și comunelor în spiritul principiilor adoptate de Conferința Națională a partidului. Aceste propuneri vor fi supuse dezbaterii populației din unitățile admi­nistruiv-teritoriale respective, iar ulterior aprobate de către Comitetul Central al Partidului Comunist Român și Consiliul de Miniștri.
*

Comisia centrală de partid și de stat consideră că propunerile cu privire la organizarea județelor și a municipiilor corespund principiilor și criteriilor cu privire la îmbunătățirea organizării administra­tiv-teritoriale a țării adoptate de Conferința Națională a partidului.

Noua organizare administrativă a teritoriului țării creează condiții pentru sporirea răspunderii, inițiativei și operativității organelor locale de partid și de stat în rezolvarea multiplelor sarcini privind dezvoltarea economică și socială a tuturor zonelor, precum și pentru îmbunătățirea conducerii de partid și de stat a întregii vieți economice, politice și sociale din patria noastră. Se va asigura, totodată, un cadru mai favorabil pentru îndeplinirea marilor obiective ce stau în fața poporului român, pentru dezvoltarea întregii noastre societăți pe calea progresului și civilizației.

În februarie 1968 propunerile de mai sus ajungeau să aibă caracter de lege. Iată textul acesteia:
ART. 1 – Teritoriul Republicii Socialiste Romania este organizat in unitati administrativ-teritoriale: judetul, orasul si comuna.
ART. 2 – Capitala Republicii Socialiste Romania este municipiul Bucuresti.
ART. 3 – Judetul este alcatuit din orase si comune – unitati de baza ale organizarii administrativ-teritoriale a tarii – in functie de conditiile geografice, economice si social-politice, etnice si de legaturile culturale si traditionale ale populatiei.
ART. 4 – Orasul este centrul de populatie mai dezvoltat din punct de vedere economic, social-cultural si edilitar-gospodaresc.
Orasele care au un numar mai mare de locuitori, o insemnatate deosebita in viata economica, social-politica si cultural-stiintifica a tarii sau care au conditii de dezvoltare in aceste directii pot fi organizate ca municipii.
Orasele in care isi au sediul organele de conducere ale judetului sint orase-resedinta.
ART. 5 – Comuna este unitatea administrativ-teritoriala care cuprinde populatia rurala unita prin comunitate de interese si traditii, fiind alcatuita din unu sau mai multe sate, in functie de conditiile economice, social-culturale, geografice si demografice. Prin organizarea comunei se asigura dezvoltarea economica, social-culturala si gospodareasca a localitatilor rurale.
Satul in care isi au sediul organele de conducere ale comunei sint sate-resedinta.
ART. 6 – Orasele si comunele din imediata apropiere a municipiului Bucuresti, a celorlalte municipii si a oraselor mai importante pot apartine de acestea ca unitati administrativ-teritoriale distincte.
Comunele ce apartin de municipiul Bucuresti, de celelalte municipii si orase sint comune suburbane.
ART. 7 – Orasele si comunele care, datorita conditiilor climaterice, hidrologice sau asezarii lor, prezinta importanta pentru ocrotirea sanatatii si asigurarea odihnei cetatenilor, sint organizate ca statiuni balneoclimaterice.
CAPITOLUL 2
ART. 8 – Municipiul Bucuresti este organizat pe sectoare, numerotate.
ART. 9 – Judetele Republicii Socialiste Romania si orasele lor de resedinta sint:
1. Judetul Alba cu resedinta in municipiul Alba Iulia
2. Judetul Arad cu resedinta in municipiul Arad
3. Judetul Arges cu resedinta in municipiul Pitesti
4. Judetul Bacau cu resedinta in municipiul Bacau
5. Judetul Bihor cu resedinta in municipiul Oradea
6. Judetul Bistrita-Nasaud cu resedinta in orasul Bistrita
7. Judetul Botosani cu resedinta in municipiul Botosani
8. Judetul Brasov cu resedinta in municipiul Brasov
9. Judetul Braila cu resedinta in municipiul Braila
10. Judetul Buzau cu resedinta in municipiul Buzau
11. Judetul Caras-Severin cu resedinta in municipiul Resita
12. Judetul Cluj cu resedinta in municipiul Cluj
13. Judetul Constanta cu resedinta in municipiul Constanta
14. Judetul Covasna cu resedinta in orasul Sfintu Gheorghe
15. Judetul Dimbovita cu resedinta in municipiul Tirgoviste
16. Judetul Dolj cu resedinta in municipiul Craiova
17. Judetul Galati cu resedinta in municipiul Galati
18. Judetul Gorj cu resedinta in municipiul Tirgu Jiu
19. Judetul Harghita cu resedinta in orasul Miercurea-Ciuc
20. Judetul Hunedoara cu resedinta in municipiul Deva
21. Judetul Ialomita cu resedinta in orasul Slobozia
22. Judetul Iasi cu resedinta in municipiul Iasi
23. Judetul Ilfov cu resedinta in municipiul Bucuresti
24. Judetul Maramures cu resedinta in municipiul Baia Mare
25. Judetul Mehedinti cu resedinta in municipiul Turnu Severin
26. Judetul Mures cu resedinta in municipiul Tirgu Mures
27. Judetul Neamt cu resedinta in municipiul Piatra-Neamt
28. Judetul Olt cu resedinta in orasul Slatina
29. Judetul Prahova cu resedinta in municipiul Ploiesti
30. Judetul Satu Mare cu resedinta in municipiul Satu Mare
31. Judetul Salaj cu resedinta in orasul Zalau
32. Judetul Sibiu cu resedinta in municipiul Sibiu
33. Judetul Suceava cu resedinta in municipiul Suceava
34. Judetul Teleorman cu resedinta in orasul Alexandria
35. Judetul Timis cu resedinta in municipiul Timisoara
36. Judetul Tulcea cu resedinta in municipiul Tulcea
37. Judetul Vaslui cu resedinta in orasul Vaslui
38. Judetul Vilcea cu resedinta in orasul Rimnicu Vilcea
39. Judetul Vrancea cu resedinta in municipiul Focsani
ART. 10 – Se organizeaza in municipii orasele:
1. Alba Iulia
2. Arad
3. Bacau
4. Baia Mare
5. Birlad
6. Botosani
7. Brasov
8. Braila
9. Buzau
10. Calarasi
11. Cluj
12. Constanta
13. Craiova
14. Dej
15. Deva
16. Focsani
17. Galati
18. Gheorghe Gheorghiu-Dej
19. Giurgiu
20. Hunedoara
21. Iasi
22. Lugoj
23. Medias
24. Odorheiul Secuiesc
25. Oradea
26. Petrosani
27. Piatra-Neamt
28. Pitesti
29. Ploiesti
30. Resita
31. Roman
32. Satu Mare
33. Sibiu
34. Sighetul Marmatiei
35. Sighisoara
36. Suceava
37. Tecuci
38. Timisoara
39. Tirgoviste
40. Tirgu Jiu
41. Tirgu Mures
42. Tulcea
43. Turda
44. Turnu Magurele
45. Turnu Severin

Actual de Cluj