Închide

Arhiva urbanistului Vasile Mitrea, scoasă la lumină la Cluj. Sute de oameni au participat la evenimente dedicate arhitecturii moderne și viitorului Palatului Telefoanelor, proiectat de Mitrea și cumpărat de Primărie în 2025

AdministrațieTop NewsUrbanism by Simona Mureșean - nov. 21, 2026 0 19

„Arhiva de arhitectură modernă (clujeană): Portret Vasile Mitrea”

Câteva sute de clujeni au participat, în perioada 19-21 noiembrie, la evenimentele organizate în cadrul proiectului „Arhiva de arhitectură modernă (clujeană): Portret Vasile Mitrea”, un demers dedicat recuperării și valorificării patrimoniului arhitectural recent al orașului. Expoziții, conferințe, mese rotunde, tururi ghidate și o proiecție pe fațada Palatului Telefoanelor au adus în atenția publicului documente inedite despre transformările Clujului din a doua jumătate a secolului XX.

Potrivit lui Adrian Dohotaru, unul dintre organizatorii proiectului, câteva sute de persoane au vizitat expoziția găzduită în refectoriul gotic al Mănăstirii Franciscane, au participat la întâlniri și prezentări sau au urmărit proiecția realizată pe clădirea Palatului Telefoanelor.

Evenimentele au avut la bază o arhivă de peste 1.000 de documente aparținând arhitectului și urbanistului Vasile Mitrea, care a contribuit la dezvoltarea unor zone importante ale Clujului, precum Gheorgheni și Grigorescu, și a proiectat Palatul Telefoanelor. Colecția cuprinde planșe de arhitectură și urbanism, fotografii, diapozitive și alte materiale care documentează atât proiecte realizate, cât și propuneri care nu au mai fost construite.

Expoziția „Arhiva de 60h” a fost vernisată joi, 19 noiembrie, la Mănăstirea Franciscană. Vineri, la Cinema Arta, a avut loc conferința „Patrimoniul recent și moștenirea Vasile Mitrea”, la care au participat specialiști din domeniul arhitecturii, istoriei și cercetării patrimoniului. Tot vineri, la Eggcetera, în spațiul de la parterul Palatului Telefoanelor, a fost organizată o masă rotundă dedicată viitorului clădirii. Seara, fațada imobilului a devenit suport pentru o proiecție video cu fotografii, planșe, negative și diapozitive din arhiva arhitectului.

Seria manifestărilor s-a încheiat sâmbătă, 21 noiembrie, cu un tur ghidat despre proiectele socialiste în context istoric, prin care participanții au putut descoperi mai multe despre transformările urbanistice ale centrului Clujului.

„Palatul Telefoanelor a fost gândit în relație cu Mănăstirea Franciscană. Ferestrele neregulate fac referire la chilii cu ferestre mici, iar fațada brutalistă oglindește original zidurile medievale ale orașului, deci s-au potrivit cele două locații”, a explicat Adrian Dohotaru.

Ce se va întâmpla cu Palatul Telefoanelor

Unul dintre subiectele centrale ale evenimentelor a fost viitorul Palatului Telefoanelor, clădire proiectată de arhitectul Vasile Mitrea, situată pe strada Octavian Petrovici nr. 2 și cumpărată de Primăria Cluj-Napoca de la Orange România pentru 3,23 milioane de euro în 2025.

Clădirea, construită în două etape, în 1969-1970 și 1976, este un reper al arhitecturii brutaliste din România și a fost clasată ca monument istoric în 2025. Inițial, aceasta a găzduit centrala telefonică automată a orașului, iar arhitectura sa se remarcă prin betonul aparent, volumele masive și ferestrele de dimensiuni diferite, dispuse aparent neregulat.

Viitoarea funcțiune a imobilului nu a fost încă stabilită definitiv, iar organizatorii consideră că decizia trebuie să țină cont atât de valoarea arhitecturală a clădirii, cât și de nevoile comunității.

În acest sens, sociologul Valentin Rațiu, prin Active Research, a realizat o cercetare privind felul în care clujenii își imaginează viitorul imobilului. Chestionarul a adunat 520 de răspunsuri, iar printre preferințele exprimate se numără expozițiile temporare, spectacolele, atelierele, activitățile educaționale și programele dedicate copiilor și familiilor.

Rezultatele indică interesul pentru un spațiu cultural multifuncțional, care să fie deschis unor categorii cât mai diverse de public. Cercetarea are caracter exploratoriu și nu este reprezentativă statistic pentru întreaga populație a municipiului, însă oferă o imagine asupra așteptărilor celor interesați de viitorul clădirii.

Arhitecta Adriana Măgerușan a susținut public ideea transformării Palatului într-un punct de întâlnire pentru cultură, arhitectură, istorie și educație. În această viziune, clădirea ar putea redeveni o „centrală”, nu în sensul funcțiunii tehnice inițiale, ci ca loc de conectare a comunității. O altă propunere importantă este ca spațiul să fie administrat de profesioniști din domeniul cultural și să funcționeze pe baza unui program curatorial multianual.

O altă propunere a venit din partea lui Claudiu Sălăntă, arhitectul-șef al județului Cluj și președintele Ordinului Arhitecților din România – filiala Transilvania. Acesta a sugerat ca imobilul să găzduiască un centru de arhitectură și urbanism, inspirat de modele existente în alte orașe europene. Un asemenea spațiu ar putea prezenta proiectele de dezvoltare ale Clujului, intervențiile urbanistice realizate de-a lungul timpului și planurile pentru viitorul orașului.

Arhitectul Vlad Rusu susține, la rândul său, că Palatul Telefoanelor ar putea deveni un loc de dezbatere și prezentare a transformărilor urbane. Acesta consideră că un muzeu al telecomunicațiilor ar putea ocupa cel mult un etaj, cu condiția să fie unul interactiv și conectat la prezent, iar restul clădirii să fie valorificat pentru funcțiuni dedicate comunității. Arhitectul a atras atenția și asupra potențialului unor spații precum terasa imobilului.

Demersurile pentru salvarea și valorificarea Palatului Telefoanelor au început încă din 2025, când aproape 800 de arhitecți, urbaniști, activiști și reprezentanți ai comunității au cerut Primăriei să cumpere clădirea, să o protejeze și să o deschidă publicului pentru activități culturale și comunitare. Ulterior, municipalitatea a aprobat achiziția imobilului, iar dezbaterea privind destinația acestuia a rămas deschisă.

Prin evenimentele din această săptămână, organizatorii au încercat să aducă în aceeași discuție patrimoniul arhitectural recent, memoria orașului și viitorul unei clădiri emblematice din centrul Clujului.

Ce spunea inițial primarul Emil Boc despre destinația clădirii

La momentul aprobării cumpărării, Emil Boc a spus că soluția financiară nu a fost una ușoară, dar a susținut că imobilul trebuie să rămână al orașului. Primarul a promis că viitoarea utilizare va fi stabilită în urma unor dezbateri publice și că societatea civilă va fi implicată în proces.

„După ce finalizăm procedurile și toate demersurile, împreună cu societatea civilă vom decide utilitatea și destinația acestei clădiri. Cu oamenii vom decide ce facem la Cluj”, declara Emil Boc.

Edilul a avansat atunci și ideea amenajării unui Muzeu al Telecomunicațiilor și Computerelor, care să prezinte evoluția radioului, televiziunii și informaticii, dar și contribuția Clujului la dezvoltarea tehnologică. Propunerea îi aparținuse lui George Roth, consulul onorific al României în San Francisco.

„Să avem un muzeu al radioului, televiziunii, computerelor, pentru că prin excelență a deservit asemenea domenii și noi putem avea asemenea resurse. Am putea arăta un salt peste timp al modului cum a plecat acest oraș spre inovare și tehnologie”, explica primarul.

Anterior aprobării finale a tranzacției, Boc precizase și că în clădire vor trebui asigurate anumite funcțiuni administrative pentru Primărie, în funcție de nevoile instituției. Astfel, muzeul telecomunicațiilor a fost prezentat ca o posibilă direcție de utilizare, nu ca o decizie definitivă privind destinația imobilului.

Ce condiții au însoțit tranzacția cu Orange

Achiziția Palatului Telefoanelor nu a însemnat eliberarea imediată a întregii clădiri. Potrivit documentelor prezentate la aprobarea tranzacției, Orange România a avut dreptul să utilizeze o parte din imobil timp de 18 luni după transferul proprietății, perioadă necesară reorganizării activității companiei.

De asemenea, municipalitatea a preluat situația contractuală a spațiilor deja închiriate către terți. În clădire existau două spații închiriate, unul la subsol, de aproximativ 80 de metri pătrați, și unul la parter, de peste 320 de metri pătrați. Contractele urmau să rămână valabile până la expirare, în 2029 și 2030. La parter funcționează restaurantul Eggcetera.

Prin urmare, deși Primăria a devenit proprietara imobilului, utilizarea integrală a acestuia pentru o nouă funcțiune publică presupune respectarea contractelor existente și a termenelor convenite cu fostul proprietar și chiriașii.

Clădirea se află pe strada Octavian Petrovici nr. 2, are un teren de 715 metri pătrați și o suprafață construită la sol de 574 de metri pătrați. Este structurată pe subsol, parter, patru etaje și un etaj tehnic.

Urmează noi expoziții și propuneri pentru Primărie

Activistul Adrian Dohotaru a anunțat că proiectul nu se oprește aici. Echipa continuă digitizarea și publicarea online a miilor de planșe, negative și fotografii din arhiva lui Vasile Mitrea și pregătește noi inițiative de cercetare și valorificare a patrimoniului arhitectural.

În plus, Asociația Societatea Organizată Sustenabil (ASOS) a câștigat un nou proiect finanțat de Ordinul Arhitecților din România, dedicat complexelor de agrement din perioada comunistă. Acesta va include noi expoziții, un volum colectiv, un număr tematic în revista Arhitectura, documentare și propuneri de politici publice adresate Primăriei Cluj-Napoca.

„Ne bucurăm că există interes pentru Vasile Mitrea, arhiva dânsului și a institutului de proiectare, pentru viitorul Palatului Telefoanelor și că, în general, clujenii, cum e firesc, sunt curioși de istoria recentă a orașului”, a transmis Adrian Dohotaru, de la Asociația Societatea Organizată Sustenabil (SOS).

Organizatorii evenimentelor dedicate lui Mitrea și muncii sala de urbanist și proiectant le-au mulțumit Adrianei Măgerușan, Ștefaniei Boca, lui Kalamár Gáspár Gábor, familiei Mitrea, studenților voluntari de la Facultatea de Arhitectură și Urbanism și de la Facultatea de Film, precum și partenerilor care au contribuit la desfășurarea evenimentelor. Proiectul „Arhiva de arhitectură modernă (clujeană): Portret Vasile Mitrea” este derulat de Asociația SOS și finanțat de Ordinul Arhitecților din România prin Timbrul Arhitecturii.

Vasile Mitrea a fost arhitect și urbanist, doctor în arhitectură și cadru universitar la Facultatea de Arhitectură și Urbanism din cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca. În perioada 1960-1970 a lucrat la Institutul Județean de Proiectare Cluj și a fost implicat în proiectarea unor zone importante ale orașului, printre care microraionul central din Grigorescu și microraioanele I și II din Gheorgheni. De-a lungul carierei a realizat peste 80 de proiecte de arhitectură și aproximativ 50 de proiecte de urbanism și peisagistică. Arhitectul și urbanistul Vasile Mitrea, care a murit în 18 septembrie 2026, la vârsta de 90 de ani, a lăsat în urmă o moștenire importantă pentru Cluj-Napoca, prin proiectele sale de arhitectură și urbanism, printre care Palatul Telefoanelor și dezvoltarea cartierelor Gheorgheni și Grigorescu

„Arhiva de arhitectură modernă (clujeană): Portret Vasile Mitrea” expozitie cluj „Arhiva de arhitectură modernă (clujeană): Portret Vasile Mitrea”
sursă: Facebook/Adrian Dodotaru
„Arhiva de arhitectură modernă (clujeană): Portret Vasile Mitrea” 3
sursă: Facebook/Adrian Dodotaru
manastirea fraciscana „Arhiva de arhitectură modernă (clujeană): Portret Vasile Mitrea”
sursă: Facebook/Adrian Dodotaru
expozitie manastirea franciscana cluj mitrea
sursă: Facebook/Adrian Dodotaru
mitrea cartiere cluj
sursă: Facebook/Adrian Dodotaru
expozitie „Arhiva de arhitectură modernă (clujeană): Portret Vasile Mitrea”
sursă: Facebook/Adrian Dodotaru
„Arhiva de arhitectură modernă (clujeană): Portret Vasile Mitrea” cluj
sursă: Facebook/Adrian Dodotaru
tarcea tiganas dohotaru campean
sursă: Facebook/Adrian Dodotaru
„Arhiva de arhitectură modernă (clujeană): Portret Vasile Mitrea” 2
sursă: Facebook/Adrian Dodotaru
tur ghidat cluj
sursă: Facebook/Adrian Dodotaru
mitrea arhiva
sursă: Facebook/Adrian Dodotaru

Vezi și:

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

Simona Mureșean

Scrie despre comunitate, administrație publică locală, educație și problemele care îi privesc direct pe clujeni. Urmărește proiectele publice, investițiile și deciziile autorităților care au impact major în comunitate. Este mereu la curent cu programul și acțiunile organizațiilor civice, urmărind dezbaterile și soluțiile propuse pe diferite teme comunitare.