Proiectul de restructurare a platformei Clujana, respins de Comisia de Urbanism. Primăria cere o soluție negociată cu toți proprietarii

AdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - oct. 28, 2026 0 41

Un proiect care propune locuințe în clădiri de până la 20 de etaje, spații publice și un nou centru de cartier pe fosta platformă industrială Clujana a primit aviz negativ în Comisia de Urbanism a Primăriei Cluj-Napoca. Documentația, depusă de Delta Pharm și Medical Trade, vizează direct aproximativ două hectare, dar propune și o viziune de restructurare pentru întreaga incintă industrială, de peste zece hectare. Oficialii Primăriei și arhitecții din comisie au criticat lipsa unei abordări unitare și faptul că planul include funcțiuni publice pe terenuri care aparțin altor proprietari, fără ca aceștia să fi ajuns la un acord dar și limitarea construirii pentru aceștia.

Propunerea de transformare a unei părți din fosta platformă industrială Clujana a fost discutată miercuri, 28 octombrie, în Comisia de Urbanism a municipiului Cluj-Napoca. Proiectul prezentat de arhitectul Tudor Brumă, din partea beneficiarilor Delta Pharm și Medical Trade, a primit aviz negativ după ce membrii comisiei au cerut o regândire a documentației și o discuție cu ceilalți proprietari din incintă.

Deși a apreciat necesitatea restructurării fostei platforme industriale, viceprimarul Dan Tarcea, care a condus ședința, a subliniat că dezvoltarea nu poate fi gândită separat de restul terenurilor și de rețeaua de circulații din zonă. „Nu suntem împotriva acestui proiect, doar că el trebuie să fie gândit astfel încât să producă și efecte benefice asupra orașului”, a transmis Tarcea, în esență, la finalul discuției.

Un proiect pe două hectare, o viziune pentru întreaga platformă

Documentația depusă de Delta Pharm și Medical Trade privește o suprafață de aproximativ 20.628 de metri pătrați, adică 2,06 hectare, aflată în proprietatea sau coproprietatea beneficiarilor. În paralel, proiectanții au prezentat o viziune urbanistică pentru întreaga incintă Clujana, de aproximativ 10,17 hectare. Conceptul include clădiri rezidențiale de 10, 12, 14 și până la 20 de etaje, spații comerciale și de servicii, o piațetă publică, funcțiuni pentru industrii creative și o zonă destinată unor instituții publice. În planul director pentru întreaga platformă apar și o piață agroalimentară, spații verzi și legături pietonale și velo cu zona Canalului Morii. Arhitectul Tudor Brumă a susținut că proiectul pornește de la nevoile cartierului Bulgaria și de la recomandările Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană, care identifică necesitatea unor spații publice, a unei piețe agroalimentare, a unor dotări culturale și a integrării patrimoniului industrial. Potrivit proiectantului, terenul de aproximativ două hectare ar putea permite începerea mai rapidă a unei transformări, în timp ce restul platformei ar urma să fie abordat într-o etapă ulterioară, în contextul unor discuții între proprietari. „Elementul generator al propunerii este cvartalul public”, a explicat Brumă, referindu-se la zona centrală prevăzută pentru instituții publice și o piațetă. La întrebările membrilor comisiei, arhitectul a precizat însă că această zonă este propusă pe terenul beneficiarilor, în timp ce o parte din viziunea de ansamblu privește și parcele aflate în proprietatea altor persoane sau companii.

Adrian Iancu: „Ar trebui să fie incluși toți proprietarii în PUZ”

Aceasta a fost principala problemă ridicată în ședință. Arhitectul Adrian Iancu, mebru în comisie, a cerut clarificarea funcțiunilor propuse și a modului în care proiectul se raportează la proprietățile vecine. Iancu a arătat că analiza urbanistică evidențiază lipsa unor dotări publice în cartier, dar a criticat faptul că propunerea nu dezvoltă pe terenul beneficiarilor toate funcțiunile pe care le consideră necesare și se bazează, în schimb, pe o viziune care implică și proprietățile vecine. „Eu cred că ar fi corect să propuneți în ceea ce aveți pe teren toate acele funcțiuni”, a spus arhitectul, insistând că o dezvoltare de acest tip trebuie să fie funcțională independent dacă investitorul solicită reglementarea strictă a propriilor parcele.

El a recomandat includerea tuturor proprietarilor într-o abordare comună sau, alternativ, realizarea unor documentații distincte, care să nu afecteze reglementările urbanistice deja existente pentru parcelele învecinate.

O poziție similară a avut Andreea Mureșan, șefa serviciului de strategii urbane din Primărie. Aceasta a atras atenția că pentru o parte a platformei există deja un aviz de oportunitate, cu dezvoltarea împărțită în două etape, iar noua documentație se suprapune peste o zonă reglementată anterior. Andreea Mureșan a susținut că restructurarea trebuie să privească întreaga platformă industrială, nu doar o parte a acesteia, și s-a opus preluării unor suprafețe dintr-o zonă reglementată printr-o documentație anterioară.

Proprietarii vecini reclamă riscul unor parcele greu de dezvoltat

În ședință au intervenit și reprezentanți ai unor proprietari din incinta Clujana, care au reclamat că propunerea poate afecta posibilitățile de dezvoltare ale terenurilor rămase în afara proiectului. Un reprezentant al NIS Electronics a susținut că documentația modifică, în practică, raportul dintre terenurile din două unități teritoriale de referință și poate lăsa unele parcele într-o situație urbanistică dezavantajoasă. Acesta a explicat că în zona respectivă există mai mulți proprietari, inclusiv NIS Electronics, Antares, Martipan și Consiliul Județean Cluj, cu situații diferite în privința clădirilor existente și a terenurilor libere.

Potrivit intervenției sale, există riscul ca proprietarii care păstrează clădiri cu un grad mare de ocupare a terenului să nu mai aibă un interes economic pentru restructurare dacă parcelele sunt tratate separat de restul platformei. Reprezentantul a avertizat și asupra riscului ca, în viitor, realizarea unui culoar verde de-a lungul Canalului Morii să devină mai dificilă dacă terenurile necesare nu sunt integrate de la început într-o soluție coerentă. Administratorul Antares România a declarat că există deschidere din partea vecinilor pentru discuții și pentru realizarea unui PUZ care să privească întreaga incintă.

Mesajul transmis comisiei de către proprietari a fost acela că ei nu resping direcția generală de transformare a platformei, dar vor ca aceasta să fie negociată și construită împreună, nu printr-o documentație inițiată de unul dintre investitori.

Arhitecții din comisia de urbanism au cerut o viziune pentru întreaga zonă industrială

Arhitectul Dan Donșa a susținut că o reglementare urbanistică ce privește mai multe parcele trebuie construită cu acordul proprietarilor implicați. În opinia sa, proiectul ar trebui fie să se limiteze la terenurile beneficiarilor, fie să fie elaborat împreună cu ceilalți proprietari.

La rândul său, arhitectul Voicu Bozac a cerut o etapă de discuții preliminare cu actorii interesați, inclusiv proprietarii vecini, comunitatea și administrația locală. Bozac a apreciat analiza realizată de proiectanți, dar a criticat lipsa unei componente de consultare și a unor beneficiari clar identificați pentru funcțiunile publice și culturale propuse.

„Trebuie să fie o deschidere către comunitate”, a spus arhitectul, avertizând că o soluție elaborată fără un acord asupra direcțiilor de dezvoltare riscă să rămână doar un concept pe hârtie.

Arhitectul Marcel Crișan a cerut ca restructurarea să fie analizată la o scară mai largă, împreună cu celelalte platforme industriale din zonă și cu marile dezvoltări aprobate sau aflate în curs de realizare. El a subliniat că viitoarele proiecte trebuie să fie complementare și să asigure continuitatea traseelor pietonale și velo, inclusiv în relație cu Someșul și Canalul Morii.

Și arhitecta Mihael Vrabete a apreciat analiza proiectanților, dar a arătat că stabilirea funcțiunilor necesare comunității trebuie să implice Primăria, care poate identifica nevoile publice și direcțiile de dezvoltare ale zonei.

Dan Tarcea: dezvoltarea trebuie să rezolve și accesul în cartier

Pe lângă problema proprietății și a coordonării urbanistice, comisia a ridicat semne de întrebare privind circulația.

Șefa serviciului de siguranță a traficului din Primărie, Mirela Mărincean, a cerut clarificarea accesului auto și pietonal la parcelele studiate, în condițiile în care dezvoltările din zonă vor aduce un trafic suplimentar pe străzile Tăbăcarilor, Paris și Porțelanului. Aceasta a atras atenția că noile investiții trebuie corelate cu transportul public și cu infrastructura rutieră existentă, care ar putea fi suprasolicitată.

Viceprimarul Dan Tarcea a susținut că proiectul trebuie să asigure legături funcționale cu străzile din jur și să nu lase circulații care se termină în fundături sau nu pot fi continuate pe proprietățile vecine. Potrivit acestuia, propunerea analizată ar genera un aport de aproximativ 500 de mașini, ceea ce face cu atât mai importantă rezolvarea accesibilității și a conexiunilor cu restul cartierului.

Tarcea a spus că Primăria își dorește restructurarea platformei Clujana, unde unele activități și clădiri existente nu mai sunt compatibile cu dezvoltarea viitoare a orașului. În același timp, administrația nu va susține o soluție care tratează fragmentat o zonă atât de importantă. „Trebuie să vedem și orașul ce câștigă prin dezvoltările pe care dumneavoastră le faceți”, a transmis viceprimarul, cerând o abordare echitabilă față de toți investitorii.

Proiectul trebuie refăcut înainte de a reveni în comisie

La finalul discuției, membrii comisiei au transmis că propunerea nu poate primi aviz favorabil în forma prezentată. Arhitectul-șef a anunțat avizul negativ, iar viceprimarul a cerut beneficiarilor să revină cu o abordare revizuită. Principalele cerințe sunt clarificarea relației cu ceilalți proprietari, corelarea reglementărilor urbanistice, identificarea obiectivelor publice și rezolvarea circulațiilor în raport cu întreaga platformă.

Comisia a lăsat deschisă posibilitatea unei noi discuții, după ce investitorii vor analiza observațiile și vor clarifica modul în care proiectul poate funcționa fără să blocheze dezvoltarea parcelelor vecine.

Cine sunt beneficiarii

Cele două societăți care au depus documentația pentru restructurarea fostei platforme industriale Clujana, Delta Pharm SRL și Medical Trade SRL, au ca obiect principal de activitate închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate. Ambele au sediul în Piața 1 Mai nr. 4–5 din Cluj-Napoca. verificafirma.com+1

Potrivit datelor financiare aferente anului 2025, Delta Pharm a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 5,24 milioane de lei și un profit net de 2,02 milioane de lei, având șase angajați. La sfârșitul anului, societatea raporta active totale de aproape 13,97 milioane de lei și datorii de 4,69 milioane de lei. Față de 2024, cifra de afaceri a crescut ușor, în timp ce profitul net a scăzut cu aproximativ 4,5%. verificafirma.com+1

Medical Trade a raportat, în același an, o cifră de afaceri de aproximativ 815.000 de lei și un profit net de 578.000 de lei, cu un singur angajat. Cele două firme au cumulat astfel o cifră de afaceri de circa 6,06 milioane de lei și un profit net de aproximativ 2,59 milioane de lei în 2025.

În conducerea Delta Pharm SRL figurează Lorin Lucian Sîntămărian și Gabriela Mihaiela Coldea. Documente și relatări de presă din 2022 îi menționau printre asociații societății pe Lorin Lucian Sîntămărian, Dumitru Lucian Velenza și Maria-Andreea Velenza. În cazul Medical Trade SRL, presa locală îl indică pe Ioan Radu Badiu drept asociat și administrator.

Detalii despre proiecte – AICI.

Nici un comentariu