A vândut haine de blană pe Facebook, dar trimitea veste și geci de calitate slabă / O tânără din Dej, condamnată definitiv la Curtea de Apel pentru înșelarea a zeci de cumpărători

Actualitate by Dan Andrei - oct. 26, 2026 0 19

O tânără din Dej a fost condamnată la un an și opt luni de închisoare cu suspendare, după ce a vândut pe Facebook Marketplace și OLX articole vestimentare pe care le prezenta drept haine de blană naturală, dar le trimitea cumpărătorilor produse diferite și de calitate inferioară. Curtea de Apel Cluj a menținut definitiv condamnarea, respingând atât apelul inculpatei, cât și pe cel al unei persoane înșelate, care ceruse și daune morale.

Potrivit hotărârii instanței, activitatea s-a desfășurat pe parcursul mai multor ani, iar anchetatorii au identificat 62 de persoane vătămate. În anunțurile publicate pe Facebook Marketplace și OLX, femeia oferea spre vânzare haine și încălțăminte. După ce cumpărătorii achitau produsele, primeau colete cu articole care nu corespundeau comenzilor, unele fiind sintetice, de altă culoare, mărime diferită sau de calitate inferioară. În dosarul judecat de instanțe au fost reținute cinci situații de înșelăciune, pentru care femeia fusese trimisă în judecată. În trei dintre cazuri a fost condamnată, iar în alte două procesul penal a încetat ca urmare a împăcării cu persoanele vătămate.

Haine de blană naturală în anunțuri, veste și geci în colete

Unul dintre cumpărători a achitat 600 de lei pentru un palton cu blană. În colet a primit însă o vestă de calitate inferioară. Într-un alt caz, o persoană care comandase o haină de blană naturală a primit un produs sintetic, după ce vânzătoarea susținuse că articolul era original. O altă cumpărătoare a plătit 521,72 lei pentru o haină de blană albă sau gri, dar a primit o vestă neagră, de altă culoare și calitate. Într-un alt caz, comanda pentru o haină de blană gri, în valoare de 550 de lei, a fost înlocuită cu o geacă albă.

Dosarul a mai vizat vânzarea unei perechi de adidași prezentați ca fiind de marcă, pentru care cumpărătoarea a achitat 420 de lei. Încălțămintea primită nu corespundea produsului comandat și era de calitate slabă. Instanța a reținut că femeia folosea nume false și datele unei alte persoane pentru expedierea coletelor. Persoana ale cărei date apăreau ca expeditor reclamase anterior folosirea frauduloasă a actelor sale de identitate. Un curier a declarat că prelua frecvent colete de la femeie, iar aceasta a fost identificată în urma verificărilor și a fost prinsă în flagrant în iunie 2022, când a primit retur două colete.

Potrivit hotărârii, dintre cele 62 de persoane vătămate identificate în cadrul activității infracționale, femeia s-a împăcat cu 49. Pentru alte opt fapte, instanța a reținut intervenirea prescripției răspunderii penale, întrucât fuseseră comise în perioada minoratului.

Condamnare cu suspendare, menținută definitiv

Judecătoria a condamnat-o la câte un an de închisoare pentru fiecare dintre cele trei infracțiuni de înșelăciune reținute în sarcina sa. Prin aplicarea regulilor privind concursul de infracțiuni, pedeapsa rezultantă a fost de un an și opt luni de închisoare, cu suspendarea executării sub supraveghere pe o perioadă de trei ani. Femeia trebuie să respecte măsurile stabilite de instanță, să urmeze un program de reintegrare socială și să presteze 90 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității. De asemenea, a fost obligată să achite unei persoane vătămate 521,72 lei, la care se adaugă dobânda legală penalizatoare calculată începând cu 21 decembrie 2021, precum și 2.000 de lei cheltuieli judiciare reprezentând onorariul avocatului acesteia.

Inculpata a cerut în apel, între altele, amânarea aplicării pedepsei sau reducerea pedepsei și a numărului de zile de muncă în folosul comunității. Curtea de Apel Cluj a respins cererile, apreciind că amploarea activității, desfășurată pe parcursul mai multor ani și vizând numeroase persoane, nu justifică o soluție mai blândă. Judecătorii au considerat că demersurile de reparare a prejudiciilor au fost reale, dar tardive, unele fiind făcute după începerea judecății. ”Activitatea infracțională a avut amploare, desfășurându-se pe o perioadă de aproximativ trei ani (2020-2023) și vizând un număr mare de persoane, aproximativ 62 potrivit situației de fapt reținute, faptele din prezenta cauză fiind în acest context, doar o parte din aceasta”, a reținut instanța de apel. ”Modul de operare a fost sistematic: nume fals (…), anunțuri repetate, expedierea de colete prin curier cu folosirea datelor unei terțe persoane (…) care se plânsese deja de utilizarea frauduloasă a actelor sale. Or, aceste împrejurări evidențiază un grad de pericol superior celui al unui act izolat și arată o preocupare pentru îngreunarea identificării. În plus, activitatea a continuat până la prinderea în flagrant, în data de 2 iunie 2022”.

Curtea a menținut și obligația de plată a despăgubirilor, arătând că simpla consemnare a unei sume de bani nu echivalează automat cu plata, în lipsa condițiilor legale. În plus, suma consemnată de inculpată nu acoperea integral debitul și dobânda stabilite de instanță.

Cumpărătoarea a cerut și daune morale, dar nu le-a primit

Una dintre persoanele înșelate a atacat hotărârea pentru că instanța de fond îi respinsese cererea de acordare a 1.000 de lei daune morale. Cumpărătoarea a susținut că a comandat haina pentru sărbătorile de iarnă și pentru evenimente la care urma să participe, dar a primit un produs diferit cu puțin timp înainte de sărbători, rămânând fără haina dorită și fără posibilitatea de a cumpăra alta.

Curtea de Apel a respins și acest apel. Judecătorii au arătat că prejudiciul moral produs printr-o infracțiune patrimonială trebuie dovedit și că simpla invocare a frustrării, neputinței sau pierderii încrederii în cumpărăturile online nu este suficientă. În dosar nu existau documente medicale ori psihologice, declarații de martori sau alte probe care să arate intensitatea și durata unor consecințe psihice concrete. ”Raportat la fondul cererii şi la suma de 1.000 lei cu tiltu de daune morale, Curtea subliniază că prejudiciul nepatrimonial rezultat dintr-o infracțiune patrimonială se repară numai dacă este dovedit, adică dacă se probează atingerea unui drept al personalității sau consecințe psihice concrete ale faptei (art. 253 C.civ.; art. 1349, 1357, 1385 C.civ.); nu este suficientă simpla afirmare a unor stări de neputință, frustrare sau neîncredere, firești în orice situație de înșelăciune și cu caracter în principal patrimonial”, a reținut Curtea. ”În cauză însă singura probă o constituie propriile susțineri, fără înscrisuri medicale sau psihologice, fără martori și fără alte elemente despre intensitatea și durata consecințelor. Cu toate acestea, sentimentele descrise (frustrare, pierderea hainei pentru sărbători, neîncredere în achizițiile la distanță) reprezintă consecințe ale pierderii patrimoniale, deja reparate prin restituirea sumei de 521,72 lei și dobânda legală penalizatoare iar amploarea activității infracționale față de alte victime nu are relevanță pentru măsura reparației, care se raportează la prejudiciul propriu al părții civile. Mai mult, repararea nu are caracter punitiv iar pretinsul comportament al inculpatei în procedură (insistențe pentru împăcare) nu rezultă din dosar, nu face parte din fapta care a generat acțiunea civilă și nu poate fi valorificat în această acțiune. Suma solicitată este într-adevăr modestă, dar cuantumul redus nu înlocuiește dovada prejudiciului sens în care şi apelul persoanei vătămate se va respinge”.

Decizia Curții de Apel Cluj a fost pronunțată în 15 octombrie și este definitivă. Ambele apelante au fost obligate să plătească statului câte 800 de lei cheltuieli judiciare.

Nici un comentariu