Chiriile din România au crescut cu 119% în zece ani. La Cluj, aproape 70.000 de studenți au la dispoziție doar 15.351 de locuri în cămine

ActualitateAdministrațieTop News by Simona Mureșean - oct. 25, 2026 0 19

Chiriile din România au crescut cu aproximativ 119% între 2016 și trimestrul al doilea din 2026, cea mai mare majorare din Uniunea Europeană, iar în Cluj-Napoca presiunea asupra pieței este amplificată de lipsa locuințelor publice și a locurilor în căminele studențești. Cercetările realizate de Enikő Vincze, Anca Șerban, Valentin Rațiu și George Iulian Zamfir arată că, în paralel, a crescut semnificativ și numărul proprietarilor care dețin mai multe locuințe. Autorii concluzionează că accesul la locuire nu mai poate fi privit doar ca o problemă individuală a chiriașilor, ci trebuie analizat în raport cu politicile publice și concentrarea proprietăților.

Potrivit datelor Eurostat analizate de cercetători, indicele chiriilor din România a crescut cu aproximativ 119% între media anului 2016 și trimestrul al doilea din 2026. Majorarea este de peste cinci ori mai mare decât media Uniunii Europene. În plus, în trimestrul al doilea din 2026, indicele chiriilor din România era cu 41,2% peste media anului 2025, cea mai mare creștere raportată dintre statele membre, conform datelor citate în cercetare. Urmau Croația, cu 22,1%, și Slovenia, cu 10,2%.

Chiriile au erodat avantajul câștigat de salariați

Enikő Vincze, Anca Șerban, Valentin Rațiu și George Iulian Zamfir au comparat evoluția salariului mediu net din România cu cea a chiriilor, folosind date de la Institutul Național de Statistică și Eurostat și raportând ambele evoluții la nivelul din 2016.

Potrivit calculelor lor, puterea de cumpărare raportată la costul chiriei a crescut în primii ani ai perioadei analizate, ajungând în 2024 la un nivel cu 69,1% peste cel din 2016. Tendința s-a inversat ulterior: avantajul s-a redus la 65,9% în 2025 și la 28,4% în trimestrul al doilea din 2026.

Cercetătorii concluzionează că evoluția recentă a chiriilor pune presiune tot mai mare asupra persoanelor care nu dețin o locuință, în condițiile în care prețurile ridicate ale proprietăților și costurile creditării limitează accesul la cumpărarea unui apartament.

Aproape 70.000 de studenți și doar 15.351 de locuri în cămine

Una dintre problemele evidențiate de cercetare în cazul Clujului este diferența dintre numărul studenților și capacitatea de cazare a universităților publice.

Potrivit datelor comunicate de cele șase universități publice din Cluj-Napoca și solicitate de Activ Research la 7 octombrie, în anul universitar 2026-2027 sunt înscriși 69.829 de studenți la forma de învățământ cu frecvență, în Cluj-Napoca. Pentru aceștia sunt disponibile 15.351 de locuri în cămine.

Asta înseamnă aproximativ 22 de locuri de cazare la fiecare 100 de studenți. Diferența dintre numărul studenților și capacitatea totală a căminelor este de 54.478 de persoane.

Cercetătorii concluzionează că universitățile nu pot asigura o alternativă publică de cazare pentru majoritatea studenților, care ajung astfel să caute locuințe pe piața privată. Aceștia concurează pentru același stoc de apartamente cu angajații, familiile tinere și persoanele care se mută în oraș pentru muncă, ceea ce contribuie la presiunea asupra chiriilor.

A crescut numărul proprietarilor cu mai multe locuințe

Datele solicitate de cercetători de la Direcția de Taxe și Impozite a Primăriei Cluj-Napoca indică o creștere a numărului proprietarilor persoane fizice care dețin mai multe locuințe. Potrivit analizei, numărul proprietarilor cu o singură locuință a crescut de la aproximativ 146.000 la 150.000, adică în jur de 2%, în perioada analizată.

În schimb, numărul proprietarilor cu între șase și zece locuințe a crescut cu aproximativ 70%, de la 1.049 în 2020 la 1.780 în 2024. În total, în 2024 existau 18.640 de proprietari persoane fizice care dețineau fiecare între trei și 20 de locuințe, conform datelor analizate. Cifrele nu includ proprietățile deținute de persoane juridice.

Cercetătorii concluzionează că aceste date indică o concentrare a proprietăților rezidențiale în mâinile unui segment de proprietari cu mai multe locuințe. Totuși, numărul proprietăților deținute nu arată, în mod direct, câte dintre acestea sunt închiriate și nici efectul exact asupra nivelului chiriilor.

Veniturile declarate din chirii au crescut de la 171 la 370 de milioane de lei

Cercetarea include și date primite de la ANAF Cluj pentru perioada 2013-2023, care se referă atât la contracte de închiriere pentru locuințe, cât și la spații comerciale.

Potrivit cifrelor analizate, în 2014 erau înregistrate aproximativ 19.500 de contracte, iar numărul acestora a ajuns la circa 27.000 în 2017, înainte să scadă la aproximativ 20.100 în 2023. În același interval, veniturile totale declarate din chirii au crescut de la 171 de milioane de lei în 2014 la 370 de milioane de lei în 2023. Valoarea medie calculată pe contract a ajuns la 18.400 de lei în 2023, față de 8.800 de lei în 2014.

Deoarece datele includ și închirierile comerciale, acestea nu permit stabilirea exactă a ponderii contractelor rezidențiale sau a numărului de chirii pentru locuințe care nu sunt înregistrate la ANAF. Cercetătorii consideră însă că evoluția veniturilor justifică întrebări suplimentare despre dimensiunea pieței chiriilor și transparența acesteia.

Lipsa locuințelor publice, unul dintre factorii care pun presiune pe piață

Cercetărole realziate de Enikő Vincze, Anca Șerban, Valentin Rațiu și George Iulian Zamfir identifică mai mulți factori care contribuie la creșterea costurilor locuirii: stocul redus de locuințe publice, accesul dificil la credite ipotecare, lipsa locurilor în căminele studențești și concentrarea proprietăților. Potrivit cercetătorilor, un stoc de locuințe publice de sub 2% din totalul locuințelor nu poate răspunde nici măcar nevoilor persoanelor cu venituri mici. În aceste condiții, o parte dintre locuitori ajung să locuiască în apartamente supraaglomerate, să se mute în afara orașului și să facă naveta sau să plece din Cluj.

Specialiștii mai susțin că majorarea costurilor utilităților și a impozitelor poate pune presiune asupra proprietarilor cu venituri mici, în timp ce proprietarii cu resurse financiare mai mari pot cumpăra locuințe suplimentare pentru a le închiria. Aceste mecanisme sunt prezentate drept factori care pot influența piața, fără ca datele citate să cuantifice separat contribuția fiecăruia la creșterea chiriilor.

Cercetătorii indică modelul sindicatelor de chiriași din Spania

Pe lângă analiza pieței din România, cercetarea realizată de sociologii clujeni prezintă și exemple de organizare a chiriașilor din Spania, unde sindicatele de profil mobilizează locatarii în jurul unor probleme comune. Potrivit autorilor, Sindicatul Chiriașilor din Madrid funcționează pe baza cotizațiilor membrilor și urmărește implicarea directă a acestora în apărarea intereselor comune, nu doar acordarea de sprijin individual persoanelor aflate în dificultate.

Printre metodele descrise se numără organizarea de adunări, redactarea de solicitări comune și campaniile prin care chiriașii contestă majorările de preț. Este menționată și inițiativa londoneză „Challenge your rent!”, prin care chiriașii au fost încurajați să conteste în instanță creșterile de chirie. Cercetătorii consideră că astfel de modele ar putea inspira organizarea chiriașilor din România, unde mobilizarea colectivă în jurul dreptului la locuire rămâne limitată.

În 20 octombrie, activiști și sociologi din Cluj au discutat despre aceste teme în cadrul webinarului „Din România în Spania și înapoi: criza locuirii ne scoate în stradă! Ce e de făcut?”, organizat de Căși Sociale ACUM! și Viziunea Socialistă.

Enikő Vincze a activat la Facultatea de Studii Europene a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca ca cercetătoare în domeniul inegalităților sociale, dezvoltării urbane și politicilor locuirii. Este și activistă pentru dreptul la locuire, implicată în mișcarea Căși Sociale ACUM! și în Fundația Desire. George Iulian Zamfir este cercetător în domeniul locuirii. În 2021 și-a susținut teza de doctorat la UBB, intitulată „Locuirea de la public la social: evacuări, fondul de locuințe și revendicarea dreptului la locuire în Cluj-Napoca”, sub coordonarea profesoarei Enikő Vincze. Valentin RAtiu este sociolog și cadru didactic asociat la Departamentul de Sociologie al Facultății de Sociologie și Asistență Socială de la UBB Cluj. Predă disciplina „Metode și tehnici de cercetare sociologică”. Apare și ca sociolog la compania clujeană Active Research, care realizează studii de piață și sondaje de opinie. A coordonat cercetări despre veniturile gospodăriilor din zona metropolitană Cluj și despre accesul studenților la locurile din cămine.

foto: proteste studenti Cluj/sursă Facebook

Nici un comentariu