„Doamne, ce a fost asta?” / Violență, dragoste și pasiune în „Romeo și Julieta” pe scena Operei din Cluj-Napoca
ActualitateCulturăMuzicaTop News by Laura Dobre - oct. 11, 2026 0 19
„Doamne, ce a fost asta?”- exact aceasta este reacția pe care regizorul francez Arnaud Bernard și-a dorit să o provoace spectatorilor la finalul operei „Roméo et Juliette” de Charles Gounod. Și, judecând după reacțiile publicului clujean, pare să fi reușit. Unii spectatori s-au arătat șocați de îndrăzneala punerii în scenă, iar mulți au mărturisit la ieșirea din sală că nu se așteptau la o asemenea interpretare a celebrei povești de dragoste. „Așa sunt francezii, pasionali”, a comentat unul dintre spectatori. Noua producție a Operei Naționale Române Cluj, prezentată în premieră în 2 și 3 octombrie 2026, a adus pe scenă un spectacol dinamic, aproape cinematografic, în care dragostea, pasiunea și violența se împletesc. Cei care au ratat premiera ar putea avea ocazia să vadă spectacolul în această stagiune, posibil începând din ianuarie 2027.
Regizorul Arnaud Bernard, aflat la prima sa colaborare în România, a propus un spectacol dinamic, fluid, aproape cinematografic, așa cum, de altfel, și-a dorit încă de la început. O montare în care muzica, mișcarea scenică și jocul actoricesc se îmbină, iar pasiunea celor doi îndrăgostiți se confruntă permanent cu violența lumii în care trăiesc.
Cea de-a doua reprezentație, din 3 octombrie, i-a avut în rolurile principale pe Diana Țugui, în rolul Julietei, și pe Eusebiu Huțan, în rolul lui Romeo. Cei doi au avut de susținut nu doar partituri vocale solicitante, ci și un joc actoricesc intens, într-o montare care le cere soliștilor să fie permanent implicați fizic în acțiune.
Diana Țugui a cucerit publicul printr-o interpretare în care a fost, pe rând, sensibilă, senzuală și seducătoare. Julieta sa a avut forță dramatică și naturalețe, iar soprana nu a lăsat să se vadă efortul pe care îl presupune această viziune regizorală, în care cântatul și mișcarea trebuie să funcționeze împreună.
Arnaud Bernard: „Teatrul este făcut de actori, de Romeo, de Julieta”
Pentru Arnaud Bernard, modernitatea unui spectacol de operă nu înseamnă neapărat mutarea acțiunii într-o altă epocă sau introducerea unor elemente provocatoare. Regizorul consideră că modernitatea vine, înainte de toate, din fluiditatea scenelor și din felul în care povestea este construită.
La întâlnirea cu presa, Bernard a explicat că preferă un spectacol cinematografic, în care acțiunea curge fără întreruperi lungi pentru schimbarea decorurilor. Nu își dorește ca publicul să urmărească o scenă, apoi să aștepte minute în șir până când este pregătită următoarea. Această abordare a presupus un efort considerabil pentru întreaga echipă. Regizorul a glumit chiar că probabil mulți dintre cei care au lucrat cu el au ajuns să îl urască din cauza exigențelor sale.
Bernard nu este însă interesat de provocarea făcută doar de dragul scandalului. „Nu sunt interesat să fac scandal, asta e foarte ușor”, a explicat regizorul, insistând că orice alegere scenică trebuie să aibă legătură cu sensul operei. „Teatrul este făcut de actori, de Romeo, de Julieta. Ei fac povestea”, a subliniat Bernard.
În viziunea sa, decorurile, tehnologia și efectele vizuale trebuie să susțină interpretarea, nu să o înlocuiască. Ceea ce contează este legătura dintre muzică, text și acțiune, astfel încât publicul să fie implicat în poveste de la început până la final. De altfel, regizorul și-a exprimat dorința ca spectatorii să ajungă la finalul reprezentației cu sentimentul că au asistat la ceva neașteptat, care să îi facă să exclame: „Doamne, ce a fost asta?”.
O provocare pentru soliști: să cânte și să joace în același timp
Una dintre particularitățile acestei montări este solicitarea fizică a interpreților. Arnaud Bernard a urmărit să obțină o legătură permanentă între muzică, text și mișcare, cerând soliștilor să își construiască personajele și prin gesturi, expresii și interacțiuni scenice. Pentru cântăreții de operă, care trebuie să își controleze permanent respirația și tehnica vocală, această abordare reprezintă o provocare suplimentară. Bernard a insistat însă asupra faptului că personajele trebuie să trăiască pe scenă, nu doar să interpreteze muzica. Rezultatul a fost o reprezentație în care soliștii Operei Naționale Române Cluj-Napoca au demonstrat și calități actoricești, într-un spectacol cu numeroase momente de intensitate dramatică.
Diana Țugui: „Limba franceză este prima mea iubire”
Pentru soprana Diana Țugui, rolul Juliettei a însemnat și întâlnirea cu o limbă de care se simte profund atașată. „Pentru mine, limba franceză este prima iubire și va rămâne întotdeauna prima iubire”, a mărturisit artista la întâlnirea cu presa. Diana Țugui a explicat că înțelegerea limbii în care cântă îi permite să se apropie mai ușor de muzică și să asimileze mai ușor emoțiile personajului. „Este un pic mai ușor când înțelegi ceea ce cânți și te apropii mult mai ușor de muzica pe care o înțelegi și pe care o asimilezi ca fiind ceva foarte natural”, a explicat soprana. În reprezentația din 3 octombrie, această naturalețe s-a regăsit și în interpretarea scenică. Julieta Dianei Țugui nu a fost doar o tânără îndrăgostită, ci un personaj care trece de la bucuria primei iubiri la angoasa și disperarea tragediei.
Eusebiu Huțan: „Acest rol mă maturizează”
Pentru tenorul Eusebiu Huțan, întâlnirea cu Romeo a reprezentat o provocare atât muzicală, cât și artistică. Obișnuit să cânte în limba italiană, artistul a mărturisit că a avut nevoie de un efort suplimentar pentru a înțelege în profunzime textul francez și pentru a se apropia de personaj. „A trebuit să învăț foarte mult ca să înțeleg ceea ce cânt, eu fiind obișnuit să cânt în italiană. De data aceasta a fost mai dificil”, a explicat tenorul.
Dar dificultatea nu a fost doar una lingvistică. Pentru Eusebiu Huțan, Romeo reprezintă un pas important în evoluția sa artistică, un personaj mult mai complex decât cele pe care le-a abordat până acum. „Este un rol de maturitate, care îmbină foarte multe emoții extreme”, a mărturisit artistul. Tenorul a explicat că, până acum, repertoriul său a inclus mai ales personaje tinere, jucăușe, în timp ce Romeo îl obligă să exploreze emoții mult mai intense. „Acum nu mai e așa, lucrurile sunt mai serioase, vorbim de crime, de multă violență”, a spus Eusebiu Huțan. „Acest rol mă maturizează și încununează munca pe care am depus-o în ultimii ani”, a adăugat tenorul.
Decoruri la vedere și costume spectaculoase
Spectacolul propune și o abordare scenografică diferită, în care schimbările de decor sunt integrate în acțiune. Transformările spațiului scenic se desfășoară la vedere, contribuind la fluiditatea urmărită de regizor. Pregătirea producției a presupus inclusiv intervenții asupra scenei în timpul verii, iar costumele au fost concepute astfel încât să răspundă atât cerințelor vizuale, cât și nevoii de mobilitate a soliștilor.
La întâlnirea cu presa, reprezentanții producției au vorbit despre atenția acordată costumelor, comparând nivelul de realizare urmărit cu cel al producțiilor cinematografice de la Hollywood.
Noua montare este rezultatul unui proces îndelungat. Potrivit conducerii Operei, discuțiile privind realizarea spectacolului au început cu mai mulți ani în urmă și au culminat cu aproximativ un an și jumătate de muncă.
Producția este realizată sub conducerea muzicală a dirijorului David Crescenzi, în regia și scenografia lui Arnaud Bernard. Echipa de creație îi include pe Dragoș Moldovan – asistent scenografie, Iulian Dumitraș – asistent regie, Pavel Jancik – maestru de scrimă, Magdy Hawash – design video și Elliott Ganga – lighting design.
„Romeo și Julieta” ar putea reveni pe scenă în ianuarie
Premiera din 2 și 3 octombrie a deschis stagiunea 2026–2027 a Operei Naționale Române Cluj-Napoca, ambele reprezentații fiind jucate cu casa închisă. Cei care nu au reușit să vadă spectacolul ar putea avea o nouă ocazie în această stagiune, posibil începând din ianuarie 2027. Deocamdată, instituția nu a anunțat oficial datele următoarelor reprezentații.
