FOTO/VIDEO/Școala ELF a plantat un fag și a deschis o potecă pentru clujeni în Făget. „Pădurea poate fi o adevărată sală de clasă. O școală pentru noi toți”
ActualitateAdministrațieEducaţieTop News by Luminiţa Silea - oct. 05, 2026 0 40
Avem copacul nostru! Copacul ELF. Nu foarte mulți oameni sunt la fel de bucuroși să aibă așa o avuție cum este Vladimir Pop, directorul executiv al școlii ELF. Alături de copiii de grădiniță și de Cătălina Baci, acesta a plantat un fag pe noul drum inițiatic pe care l-au pregătit pentru toți clujenii în pădurea Făget: poteca Elf.
La final, Cătălina și Vlad s-au îmbrățișat ca un fel de pariu câștigat și o muncă vizionară care a dat primele roade.
„Și pentru noi contează natura și această potecă. Așa cum această potecă ne îndeamnă să ne bucurăm pur și simplu de faptul că suntem în natură, căci astfel de momente sunt neprețuite, cum spunea și Vladimir, aceasta ne îndeamnă să încetinim, să observăm și să ascultăm, să ne oprim pentru câteva clipe, să respirăm și să ascultăm pădurea. Ne dorim ca acest drum, această potecă tematică ELF, să fie un loc în care veți reveni cu drag, cu familia, cu copiii, cu prietenii, să descoperiți de fiecare dată ceva nou, așa cum și eu, deși am străbătut-o de zeci de ori, dacă nu sute, am descoperit de fiecare dată câte ceva nou. M-a liniștit și mi-a dat energie. Și să plecați de pe această potecă, din drumețiile pe ea, mai liniștiți și mai conectați cu natura”, a spus Cătălina Baci.
Această poteca ELF, deschisă oficial la finalul săptămânii trecute, este un traseu marcat cu păsări albastre, simbol al școlii, la care a pus umărul întreaga comunitate a școlii: preșcolarii l-au explorat încă dinainte să devină potecă, elevii de liceu l-au documentat alături de profesori pe îndelete, iar toți școlarii și părinții lor au trudit să le iasă târgurile de Crăciun, unde au strâns banii necesari ca el să devină realitate.
E un drum care are inspirația în Via Transilvanica, „Drumul care unește”, proiect al Asociației Tășuleasa Social. Via Transilvanica traversează România de la Putna până la Drobeta-Turnu Severin și are în prezent 1.600 de kilometri, străbătând zece județe și punând în legătură natura, patrimoniul și comunitățile locale. Școala ELF a devenit, la rândul ei, părinte de traseu pentru o bucată din Via Transilvanica, aproape 20 de kilometri, pe un segment care trece prin mai multe sate din Bistrița-Năsăud.
Despre drumul din pădurea Făget, Vladimir Pop, directorul executiv, explică cel mai bine:
„Pentru noi educația nu se oprește la ușa clasei. Prin departamentul de educație outdoor ne dorim ca elevii să învețe direct din experiență, să observe, să exploreze și să înțeleagă lumea vie din jurul lor. Pădurea poate fi o adevărată sală de clasă, iar această potecă transformă curiozitatea într-o experiență de învățare accesibilă copiilor și adulților deopotrivă. După cum scrie și aici pe pancartă, traseul are o lungime de 2,4 km, este amenajat sub forma unei bucle și poate fi parcurs în aproximativ o oră și jumătate până la două ore, depinde de ritm. De-a lungul său se află șase panouri tematice despre biodiversitatea pădurii Făget, floră și faună, păsările, viața solului și rolul esențial al apei în ecosistemul forestier. Alte șase instalații cu cuburi rotative prezintă speciile de arbori reprezentative pentru această pădure. Și am văzut că avem o diversitate foarte mare aici, la noi, acasă, spre exemplu, fagul, stejarul, carpenul, mesteacănul, teiul și cireșul sălbatic. Panourile din lemn invită vizitatorii să descopere pădurea cu toate simțurile, să încetinească ritmul nostru rapid de viață și să observe. Traseul cuprinde și un loc de popas, spre care ne vom îndrepta astăzi, nu-i așa?, destinat unei zone de reflecție și conectării cu natura. Acest proiect a fost posibil datorită comunității ELF. Din fondurile strânse în cadrul târgurilor de Crăciun, aproape 10.000 de euro au fost alocați pentru designul, realizarea, tipărirea și montarea panourilor. Poteca este, așadar, rezultatul concret al generozității și implicării familiilor, elevilor, profesorilor și prietenilor școlii noastre.”
Apropierea de natură, cunoașterea cu miros și cu atingere, nu doar din manuale și cărți, e un pariu pe care școala spune că l-a câștigat. De aceea, și în curricula școlară, elevii au planificate deja ieșiri și lecții în pădure. Cei mici, mai multe, cei mari, două ieșiri pe an, după cum spune coordonatoarea departamentului outdoor din cadrul liceului care este nimeni alta decât Cătălina Baci, cea care a plantat alături de Vladimir Pop, fagul pe noul traseu prin pădure.
Da, Liceul Teoretic ELF are o astfel de structură după ce școala a intuit nevoia copiilor de a interacționa cu fenomenele naturale și și-a validat aceste convingeri, transformându-le în metodă de învățare și de apropiere a acestora de natură.
„Ne dorim niște copii care au încredere în ei, în pașii lor, niște copii care să se împrietenească cu natura, cu pădurea în general, care este un mediu foarte frumos, nu unul întunecos de care să le fie frică. Ne dorim să cunoască importanța pădurii și a naturii în viața fiecărui om, bucuria de a alerga prin pădure, de a se simți liberi și fericiți. Am văzut pădurea în diferite anotimpuri, pe orice tip de vreme. Am prins și soare, și ploaie, și frig, și vânt. Or, lucrurile astea se imprimă undeva.”, este crezul vizionar al școlii.
Și așa este, pădurea nu este plictisitoare, nici documentarea florei și faunei din ea, chiar dacă preocupările unui elev de liceu din clasele terminale nu sunt neapărat înspre acest domeniu.
Sofia Godorogea, elevă în clasa a XI-a, spune că a lucrat temeinic alături de colegi și au adunat informații prețioase, care au fost sintetizate și oferite clujenilor printr-o serie de panouri informative și rotitoare care au fost postate pe traseu. La acestea au lucrat și elevii din clasa a XII-a. Deja amatori de pădure, la inaugurare au făcut planuri, retrași pe un trunchi vechi și mare. Au mărturisit că preferă pădurea decât să vorbească despre ei și munca lor.
Au lucrat și profesorii de desen, de limbi străine, pentru că toate panourile au un QR code care, odată accesat, face traseul accesibil și în engleză, maghiară și germană. Profesoara de artă a realizat desenele, iar profesorii de limbi străine s-au ocupat de traducerile în engleză, maghiară și germană. E o potecă care are site-ul ei, www.poteca.elf.ro, acesta fiind realizat de profesorul de informatică. Are și o carte emblematică, unde departamentul Outdoor a strâns demersurile administrative pe care școala le-a făcut către proprietarii pădurii și către autorități pentru ca demersul să devină realitate. Asociația Potecătorii Voluntari Cluj-Napoca a realizat și a montat elementele din lemn. Partenerii proiectului sunt Primăria Cluj-Napoca, Romsilva – Direcția Silvică Cluj și Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului.
„Mie mi-a plăcut cel mai mult când am cules jir și mi-a mai plăcut când am fost la picnic și ne-am jucat în natură”, e un mesaj de școlar care are privilegiul să facă școală nu doar în băncile clasei, ci și la firul ierbii, în pădure.
Poteca ELF a fost deschisă oficial la finalul săptămânii trecute, alături de comunitatea școlii și de iubitori de natură.
Activistul Adrian Dohotaru, venit cu copiii la eveniment, spune că noul drum e o ocazie extraordinară pentru clujeni. Deși poteca se poate accesa de pe strada Cerbului, înainte să parcurgi curba spre Sălicea, cu mașina, având și o micuță parcare pe traseul comun cu poteca Broscuțelor, sau cu autobuzul care oprește la Vila Tusa și cu un mic parcurs pe jos, din Mănăștur, pe traseul roșu, poți ajunge lejer, spune Dohotaru. „Noi plecăm în alergare de aici și ajungem în Mănăștur, pe traseul roșu”, spune activistul.
Alți oficiali și iubitori de natură au salutat, de asemenea, noul traseu, care a produs o mare emulație la finalul săptămânii, încât riveranii de pe strada Cerbului, deși deranjați de trafic sau de mașinile care întorceau la ei pe arteră, au chemat copiii care au venit din oraș în pădure să își ia mere direct din pomi. „E o școlă pentru noi toți, pădurea”, a fost concluzia noatră, a celor de la Actualdecluj.ro, după ce am parcurs și no alături de copiii noștri, traseul Elf.
Ce v-a oferit comunitatea clujeană de ați vrut să îi oferiți la schimb o potecă prin pădure? Pentru că, anul acesta, școala a împlinit 30 de ani, un parcurs care nu a fost lipsit de suișuri și coborâșuri, de provocări, de momente grele, dar și de multe pariuri vizionare câștigate, l-am întrebat pe directorul școlii.
„Da, ne-a dat niște oameni foarte frumoși și sănătoși, și deștepți, și creativi, în copiii care au crescut aici, în Cluj. De când s-a deschis prima grădiniță Țăndărică pe atunci, ELF, acum, în 1995, cu o grupă de 13 copii, acum s-a ajuns la 1.522 de copii și s-a format din acești oameni, din Clujul nostru, s-a format o comunitate foarte frumoasă, care a dăruit întotdeauna, dar a și primit. Avem elevi care au venit către noi după ce au terminta școla. Mulți care au rămas și în Cluj să studieze. Avem și care au plecat să studieze în străinătate. Să știți că ne-am simțit onorați în momentul în care primul absovent al Liceului Teoretic ELF a terminat și s-a întors în momentul în care a avut copil și l-a înscris la noi la grădiniță. A fost o onoare. Și tot mai mult, să știți că, pe parcurs ce trec anii, tot mai mulți vin, revin, inclusiv pentru angajare, dar majoritatea pentru școlarizare. În principal elvii rămân. Întotdeauna noi am abordat curricula românească astfel încât ei să poată să rămână aici, în România, dar în același timp să meargă și în exterior, dacă se dorește acest lucru. Școla noastră și comunitatea din jurul ei a crescu considerabil. În Cluj, construcțiile sunt dificile, terenurile sunt scumpe, dar și cu sprijinul primăriei am reușit să găsim spațiile necesare dezvoltării noastre, dezvoltare care este pe orizontală. Noi funcționăm în opt spații diferite, nu unul centralizat. Avem și planuri de dezvoltare în continuare, dar le luăm pas cu pas. Da, pe rând.”, a declarat Vladimir Pop, pentru Actualdecluj.ro.
(Cătălina Baci/coodonator dep. Outdoor, școala Elf/Foto: Elf)
(Vladimir Pop, dir. executiv Școala Elf/foto: Elf)
