Furt de aproape 100 de oi și capre, pus la cale noaptea la Cluj / Un fermier a fost condamnat
Actualitate by Dan Andrei - oct. 06, 2026 0 25
Un fermier din Florești a fost condamnat definitiv pentru complicitate la furt calificat după ce a promis că va cumpăra animalele pe care doi bărbați urmau să le fure, iar ulterior a primit turma la stâna sa. Curtea de Apel Cluj a respins în urmă cu câteva zile apelul acestuia și a menținut pedeapsa de 1 an și 9 luni de închisoare cu suspendare. În același dosar, unul dintre autorii furtului execută 3 ani și 6 luni de închisoare.
Potrivit hotărârii definitive pronunțate de Curtea de Apel Cluj la 30 septembrie, în noaptea de 10 spre 11 iulie 2022 au fost furate 98 de ovine și 8 caprine dintr-un staul situat în extravilanul unei localități din județ. Doi dintre inculpați au mers la turma de animale și au scos din staul animalele pe care au considerat că le pot mâna. Un cioban care îi însoțea și care știa despre înțelegerea dintre ei a deschis staulul. Cei doi au plecat cu animalele, iar dimineața au ajuns în zona Șardu, unde au rămas în pădure. În aceeași seară și-au continuat drumul către o pășune din Suceagu. De acolo l-au contactat pe al treilea inculpat, fermierul din Florești, care a ieșit în întâmpinarea lor.
Cei trei au dus animalele până la stâna acestuia.
Potrivit probelor analizate de instanță, în jurul orei 5 dimineața, la stână au început să numere animalele și să le verifice vârsta. Unele dintre oi aveau crotalii, altele – nu. În prezența fermierului, inculpații au început să taie crotaliile animalelor. Curtea de Apel a considerat acest detaliu relevant pentru stabilirea faptului că fermierul știa proveniența animalelor. „Modalitatea tranzacției dovedește cunoașterea provenienței”, a reținut instanța, care a subliniat că animalele au fost aduse noaptea, în număr mare, de persoane care nu dețineau asemenea efective, iar crotaliile care indicau proprietarul au fost tăiate imediat. Instanța a mai reținut că fermierul, de profesie agricultor, cunoștea semnificația crotaliilor.
Inițial, pentru aproximativ 70 de oi fusese discutată suma de 9.000 de lei. După ce animalele au fost verificate și s-a constatat că nu erau atât de tinere pe cât se convenise, prețul a fost stabilit la 7.500 de lei, potrivit situației de fapt reținute de instanță. Curtea a mai constatat că între unul dintre autorii furtului și fermier au existat 21 de apeluri telefonice în perioada relevantă. De asemenea, în timpul sustragerii animalelor, la ora 1.49, fermierul a fost apelat de unul dintre ceilalți inculpați. Aceste convorbiri au contrazis, potrivit instanței, susținerea fermierului că ar fi fost contactat abia după ce animalele fuseseră furate și că nu ar fi avut legături cu ceilalți inculpați înainte de faptă.
În apel fermierul a cerut achitarea și a susținut că nu poate fi considerat complice la furt. Unul dintre argumentele sale a fost că ciobanul care a deschis staulul ar fi consimțit la luarea animalelor. Curtea de Apel a respins argumentul. Ciobanul era angajatul proprietarului și avea doar atribuții de pază și îngrijire a turmei, astfel că nu putea dispune de animalele angajatorului. Instanța a considerat că modul în care a fost organizată operațiunea, noaptea, cu evitarea celuilalt cioban și cu îndepărtarea crotaliilor, confirmă caracterul ilicit al furtului.
În cazul fermierului din Florești, Curtea a stabilit că nu a fost vorba despre o simplă cumpărare ulterioară a unor animale furate, ci despre o înțelegere prealabilă. „Promisiunea sa de cumpărare a determinat și a făcut posibilă operațiunea”, a reținut instanța. Curtea a considerat că fermierul cunoștea faptul că animalele nu aparțineau celor care urmau să i le aducă și că acceptase anterior valorificarea lor. Prin urmare, instanța a respins cererea de achitare și a menținut condamnarea pentru complicitate la furt calificat.
În apel, fermierul a solicitat și respingerea despăgubirilor acordate proprietarului animalelor. Instanța a menținut însă obligația celor trei inculpați de a plăti în solidar 35.795 de lei cu titlu de despăgubiri materiale. La fond, proprietarul animalelor ceruse 117.235 de lei. Judecătoria a acordat însă despăgubiri doar pentru animalele nerecuperate, după ce a ținut cont de cele care au fost recuperate.
Fermierul condamnat formulase, la rândul său, o pretenție de 15.000 de lei împotriva celorlalți doi inculpați, reprezentând banii pe care susținea că i-a plătit pentru animale. Cererea sa a fost respinsă. Curtea a arătat că el însuși a fost condamnat pentru participarea la furt și nu poate pretinde despăgubiri în acest proces pentru consecințele propriei fapte.
Unul dintre cei doi autori ai furtului a primit la fond 1 an și 6 luni de închisoare. Deoarece avea o condamnare anterioară de 2 ani cu suspendare, Judecătoria a revocat suspendarea și a stabilit o pedeapsă rezultantă de 3 ani și 6 luni de închisoare în regim de detenție. Curtea de Apel a admis apelul acestuia doar în privința perioadei care trebuie dedusă din pedeapsă. Pe lângă reținerea de 24 de ore din iulie 2022, instanța a dedus și perioada 16 iulie 2020 – 10 februarie 2021, executată în baza unei condamnări anterioare. Celălalt autor al furtului a primit 1 an și 3 luni de închisoare cu suspendare, cu un termen de supraveghere de trei ani. Pentru fermierul din Florești, pedeapsa de 1 an și 9 luni de închisoare a rămas cu suspendare, tot pe durata unui termen de supraveghere de trei ani. El trebuie să presteze 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității.
Decizia Curții de Apel Cluj este definitivă.
