Procesul care poate influența urbanizarea Dealului Sfântul Gheorghe ajunge la Curtea de Apel Cluj. Proprietarii celor 100 de terenuri agricole au atacat sentința Tribunalului
Actualitate by Dan Andrei - sept. 19, 2026 0 23
Procesul cu miză pentru urbanizarea zonei Valea Fânațelor și Dealul Sfântului Gheorghe continuă la Curtea de Apel Cluj. Asociația „Dealul Sfântul Gheorghe”, care reprezintă proprietarii a o sută de parcele agricole aflate la limita intravilanului municipiului Cluj-Napoca, a atacat cu apel sentința prin care Tribunalul Cluj a respins cererea de introducere a terenurilor în intravilan.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Cluj, iar instanța a stabilit primul termen pentru judecarea apelului pentru luna ianuarie. Potrivit datelor din portalul instanțelor, recursul a fost depus pe 22 iunie 2026, la puțin timp după ce Tribunalul Cluj a pronunțat, pe 22 mai, soluția de respingere ca neîntemeiată a cererii asociației – detalii mai jos. Dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel Cluj pe 24 iunie 2026, sub numărul 1755/117/2023, și a fost repartizat Secției a III-a contencios administrativ și fiscal. Obiectul dosarului rămâne același ca la fond: anularea actului emis de autoritățile publice locale, respectiv certificatul de urbanism nr. 2596 din 6 octombrie 2023, prin care Primăria a refuzat cererea proprietarilor.
Miza este importantă pentru dezvoltarea urbanistică a acestei zone din nord-estul orașului, unde terenuri agricole aflate în imediata vecinătate a unor zone rezidențiale au rămas în afara intravilanului prin reglementările urbanistice în vigoare.
Tribunalul Cluj a respins în 22 mai acțiunea asociației după un proces care a durat aproape trei ani. Cei 53 de proprietari care au constituit asociația dețin în total 100 de parcele din zona străzii Oleandrului, terenurile fiind încadrate în UTR-TDA_L, unitate teritorială destinată terenurilor agricole din extravilan, potrivit PUG-ului Cluj-Napoca.
Proprietarii au cerut instanței să oblige autoritățile locale să schimbe regimul urbanistic al terenurilor. Ei au susținut că zona are caracteristici care permit dezvoltarea rezidențială, că terenurile sunt în vecinătatea unor cartiere construite și că există utilități și soluții de acces în zonă.
Tribunalul nu a dat însă dreptate proprietarilor. Instanța a apreciat că simpla amplasare a unor terenuri la limita intravilanului nu obligă autoritatea locală să le introducă în intravilan și că municipalitatea are o marjă de apreciere în stabilirea direcției și ritmului de extindere a orașului. Un raport de expertiză administrat în proces a arătat, de asemenea, că parcelele nu se învecinează cu intravilanul pe toate laturile și că zonele rezidențiale existente pot fi accesate fără traversarea terenurilor aflate în litigiu.
Procesul are însă o istorie mai lungă. Încă din 2011, Comisia de Urbanism a respins o propunere de introducere în intravilan a Dealului Sfântului Gheorghe, unul dintre argumentele invocate atunci fiind protejarea livezilor din zonă. Proprietarii au susținut ulterior că situația s-a schimbat după defrișarea livezilor, iar menținerea terenurilor în categoria agricolă nu mai are aceeași justificare.
În procesul de la Tribunal, Primăria Cluj-Napoca a susținut că terenurile nu au front la stradă, nu sunt viabilizate și nu fac parte dintr-o zonă urbană constituită. Municipalitatea a mai invocat existența unor construcții edificate ilegal în vecinătate și faptul că proprietarii au cumpărat terenurile cu regim de extravilan și cu restricțiile de construire aferente.
Sentința Tribunalului nu este, astfel, definitivă. Apelul de la Curtea de Apel Cluj va decide dacă soluția primei instanțe rămâne în vigoare sau dacă argumentele proprietarilor privind schimbarea regimului urbanistic vor primi o altă interpretare.
Citește și:
