Cercetători din Cluj, într-un studiu publicat în Science: mai multe plante pe munți, dar și dispariții accelerate ale speciilor alpine / ”Faptul că găsim mai multe specii pe vârfurile montane poate părea, la prima vedere, un semn pozitiv. În realitate, în spatele acestei creșteri are loc o schimbare mai complexă”

Educaţie by Actual de Cluj - sept. 07, 2026 1 24

Un studiu publicat în prestigioasa revistă Science, la care au contribuit și doi cercetători din Cluj, arată un paradox al schimbărilor climatice în munții Europei: numărul total de specii de plante de pe vârfurile montane crește, dar dispar tot mai multe dintre speciile caracteristice zonelor alpine. Datele din Carpați, inclusiv monitorizările realizate în Munții Rodnei, au fost parte din cercetarea europeană.

La studiul publicat în revista Science au contribuit profesorul Mihai Pușcaș, de la Grădina Botanică ”Alexandru Borza” și Facultatea de Biologie și Geologie, și cercetătorul Tudor Ursu, de la Institutul de Cercetări Biologice din Cluj-Napoca. Cercetarea a urmărit evoluția vegetației montane europene pe o perioadă de peste două decenii. Au fost monitorizate 896 de suprafețe permanente de vegetație de pe 62 de vârfuri din 16 regiuni montane europene, inclusiv din Carpați. Aceleași suprafețe au fost investigate de patru ori, între 2001 și 2022.

Una dintre concluziile studiului este aparent paradoxală: pe vârfurile montane europene sunt în prezent mai multe specii de plante decât în urmă cu două decenii. Explicația este legată de încălzirea globală: plantele care în mod obișnuit cresc la altitudini mai joase urcă spre zonele montane superioare și ajung să colonizeze vârfurile. În același timp însă, speciile adaptate condițiilor reci de la altitudini mari sunt tot mai frecvent pierdute din comunitățile vegetale. Iar rata acestor dispariții locale este în creștere. ”Încălzirea climatică a permis plantelor de la altitudini mai joase să urce și să colonizeze vârfurile montane, ceea ce a dus la creșterea numărului total de specii. În același timp însă, speciile adaptate la condițiile reci ale marilor altitudini sunt tot mai frecvent pierdute din comunitățile vegetale. Rata disparițiilor locale a crescut, iar pierderile au fost mai mari pe vârfurile care au cunoscut o încălzire mai puternică”, arată cercetătorii.

Astfel, simpla numărare a speciilor nu mai este suficientă pentru a evalua starea biodiversității. Noile specii care urcă spre vârfuri pot masca dispariția tocmai a plantelor alpine care definesc aceste ecosisteme. Contribuția cercetătorilor din Cluj este legată inclusiv de monitorizarea comunităților de plante din Carpați. Potrivit UBB, datele colectate în această regiune susțin imaginea de ansamblu privind transformarea biodiversității montane europene.

Pușcaș este coordonatorul grupului de cercetare din Carpații de Sud-Est și atrage atenția că monitorizările de lungă durată sunt esențiale pentru a înțelege fenomenul. ”Faptul că găsim mai multe specii pe vârfurile montane poate părea, la prima vedere, un semn pozitiv. În realitate, în spatele acestei creșteri are loc o schimbare mai complexă a vegetației: plantele de la altitudini mai joase urcă, în timp ce unele dintre speciile alpine caracteristice intră în declin”, explică cercetătorul UBB. Potrivit acestuia, monitorizările realizate în Munții Rodnei permit surprinderea acestor procese și a posibilelor consecințe asupra biodiversității montane.

Studiul mai arată că dispariția locală a unei specii nu apare neapărat imediat după schimbarea condițiilor de mediu. Plantele alpine sunt, în general, perene și rezistente la condiții dificile, ceea ce înseamnă că pot supraviețui o perioadă îndelungată hiar și după ce mediul lor începe să se schimbe. Cercetătorii consideră că accelerarea actuală a disparițiilor ar putea reprezenta, cel puțin în parte, manifestarea unei „datorii de extincție” acumulate în ultimele decenii. Cu alte cuvinte, unele dintre speciile care dispar acum ar fi fost deja condamnate de schimbările produse anterior în mediul montan, însă efectele acestora au devenit vizibile abia după o perioadă mai lungă.

Cercetarea a fost realizată de un consorțiu european și publicată sub titlul „Rising plant extinction rates on European mountain summits”, în volumul 393 al revistei Science.