Un ritual vechi de sute de ani revine într-un sat din Cluj: Paparuda, dansul care cheamă ploaia
Actualitate by Actual de Cluj - iul. 02, 2026 0 20
Unul dintre cele mai vechi obiceiuri agrare din Transilvania va putea fi văzut duminică, 5 iulie, în localitatea clujeană Nireș.
Comunitatea va reconstitui ritualul Paparudei, obicei de invocare a ploii și a belșugului, iar specialiștii Centrului de Cultură și Artă „Tradiții Clujene” vor documenta desfășurarea sa actuală pentru arhiva instituției. ”Paparuda, cunoscută în diferite zone ale țării și sub denumirea de Păpălugăra, este un ritual de fertilitate practicat, în mod tradițional, pentru a chema ploaia și pentru a asigura rodnicia pământului. Obiceiul este întâlnit în mai multe regiuni ale României, însă denumirea și perioada desfășurării diferă de la o comunitate la alta. În unele sate are loc de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, în altele în ziua de Rusalii, alături de obiceiul Împănatul Boului, iar în alte localități este practicat ori de câte ori seceta amenință culturile agricole”, spun etnologii.
Evenimentul are loc în localitatea clujeană Nireș, duminică, 5 iulie, după slujba de la biserică. ”După ce era frunza înverzâtă, la noi să făce păpălugită cel mai înalt bărbat, însurat sau ficior. Mai mulți ficiori să duceu în pădure să îmbrace păpălugăra. Aveu tăt feliu’ de ață și sârme să lege crenjile înverzâte, din cap până-n picioare, ca să nu știe nime cine-i păpălugăra. Îi cătau un scin (spin) de mure, de rug, cu care să să poată apăra. După ce ieșă de la besărică, vineu în jos cătă sat și tătă lumea îi aștepta la porț’ cu gălețâle cu apă. Pă lângă păpălugără, mai erau tineri îmbrăcați în scoarță de copac, ei apărând păpălugăra de apa țâpată (aruncată) de oamenii care erau pă la porț’, apă care ajunje pă tăț’ care erau de-ai păpălugării”, relatează bătrânii satului, conform etnologilor de la centrul Tradiții Clujene.
”Alaiul care pleca din capătul satului era însoțit de ceterași, aceștia aflându-se în spatele celorlalți, deoarece participanții din față erau sortiți udatului cu zeci și zeci de găleți de apă, până ajungeau la fântâna satului. Ajunși aici, ceterașii ziceau un joc pentru ca Păpălugăra și toți cei udați să se scuture de apă. Apoi, personajul principal era dezbrăcat de frunze, pentru ca sătenii să afle cine fusese cel care a jucat acest rol. Ceterașii erau plătiți cu ouă strânse din sat, în coșuri. Jocul se desfășura în drum, în șură, într-o casă mai mare sau într-o ogradă cu teren drept, potrivit pentru joc”, mai spun etnologii.
Specialiști ai Centrului de Cultură și Artă „Tradiții Clujene” vor fi prezenți la Nireș pentru documentarea actuală a obiceiului în comunitatea locală. Materialele rezultate vor îmbogăți arhiva instituției și vor sta la baza unor viitoare studii și publicații dedicate patrimoniului cultural imaterial al județului Cluj.
De la ora 16, evenimentul va continua cu un spectacol folcloric susținut de Felix Gălan, Iulia Bucur, Mariana Pop, Iosif Rusu și Ciprian Picovici, alături de Grupul „Tradiții Ormănene”, Ansamblul „Arvalanyhaj Nepoanccsoport” și Trupa „Szamosújvári Live Zenekar”.
Citește și:
