TIFF, la aniversarea de 25 de ani: De la 43 de filme în două săli de cinema la 200, în 12 locații. Noutățile ediției din 2026
Film by Kristina Reştea - mai 21, 2026 0 2
De la 43 de filme în 2002 la peste 200 acum, de la două cinematografe din Cluj în care se făceau proiecții la prima ediție la 12 locuri de văzut filme în acest an, de la 8.700 de spectatori la peste 100.000. Cam așa arată, pe scurt, bilanțul în cifre al organizatorilor de Film Transilvania. Aceștia au prezentat joi noutățile ediției aniversare, când TIFF împlinește 25 de ani.
Spotul oficial pentru ediția din acest an reprezintă o „declarație de dragoste” pentru spectatorii festivalului, spune Tudor Giurgiu, președintele TIFF. „Cei mai mulți dintre ei sunt din Cluj, dar sunt și mulți care vin recurent și din allte locuri. În 2002, am avut 8.700 de spectatori, am ajuns la peste 100.000 la ultimele ediții. Avem 204 filme, de la 43 la prima ediție”, a sintetizat Giurgiu.
Acesta a menționat că ediția din acest an are în program câteva evenimente speciale, printre care Notte Morricone, un spectacol de dans pe muzica lui Ennio Morricone, dar și „expoziții foto remarcabile”, cu Marilyn Monroe, Nadia Comăneci și chiar o istorie a festivalului capturată prin poze cu invitații TIFF la fostul hotel Continental, închis de ani de zile.
Filmul românesc este bine reprezentat și la această ediție. TIFF.25 aduce în competiția Zilelor Filmului Românesc 31 de producții locale – 11 lungmetraje (dintre care majoritatea debuturi în ficțiune) și 20 de scurtmetraje, care concurează pentru cele trei premii importante ale secțiunii: Cel mai bun lungmetraj, Cel mai bun debut și Cel mai bun scurtmetraj.
„Anul trecut nu a fost unul bun pentru filmul românesc, dar anul acesta stăm ceva mai bine. Există speranță”, a spus directorul artistic al TIFF, Mihai Chirilov. Acesta a menționat că echipa a avut de-a face cu un număr mare de filme înscrise pentru competiția Zilele Filmului Românesc. „Filmul documentar pierde cumva din viteză, în competiție. E anul ficțiunii și al debutanților. Nu avem doar regizori sau studenți la regie, avem și opere surprinzătoare ale unor artiști care vin din zone diverse, cum ar fi actorie”, a spus Chirilov.
Ediția din acest an aduce o antologie de comedie neagră, care pune reflectorul pe acest gen, într-o „eră a sensibiliăților” și a cancel culture. „E o secțiune polemică. Nu vrea să zică că e bine sau rău să faci comedie neagră. Aducem filme din anii ’60 până în zilele noastre, arătăm ce înseamna umorul deceniile trecute, cu mai puține filtre și mai mult curaj. E tot mai greu să găsești comedii negre riscante, virulente. Din zona nordică mai vin unele comedii fără filtre”, a sintetizat Chirilov.
Tudor Giurgiu a vorbit și despre bugetul ediției. „Mai avem trei săptămâni până la festival și nu am semnat contractele importante, cu Ministerul Culturii, cu primăria. E probabil și un efect boomerang al faptului că bugetul țării s-a adoptat târziu. Cei care fac evenimente, festivaluri în România trăiesc periculos. Dar noi contăm pe sprijinul lor”, a spus președintele TIFF.
„E o ediție nostalgică, cu filme vechi, pe care vrem să le aducem și pentru cei tineri, care nu au apucat să le vadă”, a concluzionat Giurgiu. În 2026 se vor vedea și o serie de filme care împlinesc vârsta festivalului.
Miza: Cum rămâne relevant pentru tineri un festival de 25 de ani?
L-am întrebat pe Tudor Giurgiu care sunt obiectivele, de acum încolo, pentru un festival care împlinește 25 de ani. Pentru viitor, miza centrală este ca festivalul să rămână relevant pentru tineri, spune Giurgiu.
„Obiectivul trebuie să fie dezvoltare organică, să evoluăm în funcție de cum se dezvoltă industria și cinema-ul”, spune Giurgiu, care menționează că TIFF-ul de la Cluj a crescut o dată cu cinematografia românească. „În 2002-2003, începuse filmul românesc să se dezvolte. La prima ediție am avut un sigur film, Occident (acum există Zilele Filmului Românesc). Trebuie să mergi în paralel cu ce e în jur. Dacă va fi un boom mare de industrie, probabil va trebui să ne adaptăm. Pentru mine, când mergeam cu filmele mele în festivaluri, una dintre cele mai nasoale experiențe e cu evenimente care arătau bine, dar unde nu erau oameni la proiecții. Când mergi într-un anumit oraș, vrei să discuți cu oameni. Sunt festivaluri care au îmbătrânit. Acesta mi se pare cel mai mare pericol pentru un eveniment de vârsta asta. Trebuie ca festivalul să rămână totuși relevant pentru cei tineri. Trebuie să ai suficient de mulți oameni tineri în echipă, care să te ajute în alegerea filmelor, altfel festivalul devine doar un eveniment pentru aceeași mulțime de oameni. Care și ei vor îmbătrâni. Și așa am văzut festivaluri dispărând sau devenind nerelevante pentru orașul respectiv. Slavă Domnului, la noi nu e cazul! Dar noi lucrăm cu mulți oameni tineri. Contează mixul de evenimente, filme, invitați, expoziții – întregul eveniment trebuie să fie relevant pentru cât mai multe nișe și vârste”, a spus Giurgiu, într-o discuție cu Actualdecluj.ro.
