Fabrică clandestină de steroizi, 214 livrări în Europa și 350.000 de euro îngropați în curte / Rețea care se lăuda că este „numărul unu în țară” la steroizi, destructurată: Tribunalul Cluj a dat pedepse între 3 și 12 ani de închisoare
Actualitate by Mihai Prodan - apr. 10, 2026 0 141
Tribunalul Cluj a condamnat, prin sentința pronunțată pe 27 februarie 2026, nouă persoane pentru constituirea și operarea unui grup infracțional organizat specializat în producerea și traficul internațional de substanțe dopante cu grad de mare risc. Liderul grupării a primit o pedeapsă rezultantă de 12 ani de închisoare în regim de detenție, iar ceilalți membri au primit pedepse cuprinse între 3 și 9 ani și 4 luni.
Potrivit hotărârii, grupul funcționa din cel puțin august 2021 și a fost destructurat în mai 2024, când au avut loc percheziții la fabrica clandestină și la mai multe depozite. Nucleul activității era o fabrică clandestină amplasată într-o localitate rurală, unde substanțele dopante — steroizi anabolizanți, precursori de droguri și substanțe cu efecte psihoactive — erau fabricate, procesate, ambalate și etichetate la nivel industrial, de persoane fără nicio pregătire farmaceutică, cu materie primă și echipamente importate din China și India. Grupul comercializa produsele sub mai multe mărci proprii, printre care PharmaGen, Diamond Pharma și Qube Pharma, pe o rețea de site-uri în română pentru piața internă și în engleză pentru piața europeană.
Liderul grupului, aflat în arest preventiv încă din mai 2024, și-a asumat public titulatura de „Pablo al steroizilor” și se lăuda, în conversații interceptate pe Telegram, că grupul era „primul în țară cu atâtea firme”.
Tribunalul Cluj a reținut că acesta coordona toate componentele activității — producție, aprovizionare, vânzări, livrări și spălare de bani — și recurgea sistematic la violență și intimidare față de membrii grupului, dar și față de persoane din exterior. Dintr-o conversație interceptată reiese că ar fi solicitat unor persoane din anturajul interlop să lipsească de libertate și să agreseze o persoană care îl amenințase cu denunțul. Instanța a mai reținut că, după arestare, ar fi încercat să obțină fraudulos cetățenia italiană pentru a evita extrădarea, că a ascuns un telefon mobil supus percheziției informatice chiar în toaleta sediului DIICOT și că ar fi oferit contravaloarea unui apartament unui agent de poliție pentru a facilita o evadare. Pedeapsa sa rezultantă de 12 ani a fost calculată prin contopirea a șapte pedepse individuale, cea mai mare fiind de 7 ani pentru traficul internațional de substanțe dopante, la care s-a adăugat un spor de o treime din celelalte pedepse, inclusiv 5 ani pentru spălare de bani și 2 ani pentru sustragerea unui telefon de la percheziție.
Structura grupului era bine segmentată pe paliere de activitate. Trei inculpați se ocupau exclusiv de fabricarea efectivă a substanțelor în fabrica clandestină. Alți membri asigurau aprovizionarea cu materie primă din China, prin transferuri de zeci de mii de dolari efectuate prin conturi deschise pe oameni de paie și printr-o societate comercială înființată special ca paravan. Livrările — atât pe plan intern, cât și internațional — se realizau prin intermediul firmei de curierat DPD, folosind contracte fictive și subconturi deschise pe datele unor persoane fizice furnizate de lider. În total, au fost identificate 214 livrări internaționale către clienți din Spania, Olanda, Germania, Austria, Franța, Cehia, Slovacia, Slovenia, Bulgaria, Ungaria și altele, plata făcându-se în numerar ascuns în colete sau prin criptomonede.
Circuitul financiar era, la rândul său, sofisticat. Sumele obținute din vânzări erau retrase în numerar și predate săptămânal unui membru al grupului, care se deplasa regulat la București în acest scop, întocmind în paralel dispoziții de plată fictive pentru a justifica ieșirile din conturile societăților-paravan. Cu ocazia percheziției domiciliare, anchetatorii au găsit suma de 350.000 de euro îngropată în curtea locuinței liderului, pe care acesta intenționa să o folosească pentru achiziționarea unui autoturism de lux. Tribunalul Cluj a dispus confiscarea unor sume totale de peste 1,6 milioane de lei, 16.845 de euro și alte valute, a mai multor imobile și autoturisme, inclusiv un BMW X6 M Competition din 2024, estimat la aproximativ 153.000 de euro.
Doi dintre inculpați sunt concubina, respectiv mama liderului. Tribunalul Cluj a reținut în favoarea concubinei o circumstanță atenuantă, constatând că aceasta se afla într-o subordonare totală, documentată inclusiv prin amenințări cu moartea proferate de lider pentru greșeli minore, și nu acționa în baza unei voințe infracționale proprii, ci executa instrucțiuni punctuale. Mama liderului, pensionară de 71 de ani, nu a beneficiat de aceeași circumstanță atenuantă, instanța reținând că nu se afla sub o presiune comparabilă și că, din interceptări, rezulta că se lăuda activ cu activitățile fiului ei.
Toți inculpații au recunoscut faptele și au optat pentru procedura simplificată de judecată, beneficiind astfel de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă. Hotărârea poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare. Măsura arestului preventiv față de lider și a arestului la domiciliu față de un alt inculpat au fost menținute, cu verificare programată pentru cel târziu 27 aprilie 2026.
La stabilirea pedepsei rezultante de 12 ani de închisoare aplicată liderului, Tribunalul Cluj a avut în vedere gravitatea excepțională a faptelor, amploarea fără precedent a activității infracționale și rolul determinant al acestuia în coordonarea întregului mecanism. Instanța a reținut că acesta nu s-a limitat la o funcție de conducere abstractă, ci s-a implicat nemijlocit în toate componentele grupului — producție, aprovizionare, vânzări, livrări și spălare de bani —, exercitând un control total prin intermediul unor instrumente de intimidare și violență sistematică. Au fost avute în vedere și conduita procesuală îngrijorătoare a inculpatului — sustragerea unui telefon mobil în timpul percheziției informatice, tentativa de a mitui un agent de poliție și demersurile pentru obținerea frauduloasă a cetățeniei italiene în vederea sustragerii de la executarea pedepsei —, elemente care conturează, în aprecierea instanței, un profil de risc ridicat și o disponibilitate constantă de a eluda autoritatea statului.
Grupul funcționa după un „Regulament de siguranță” elaborat de lider și comunicat membrilor cu instrucțiunea de a-l respecta „ca pe Biblie.” Documentul conținea norme detaliate menite să îngreuneze orice tentativă de detectare: substanțele urmau să fie expediate exclusiv din București, deși erau produse la Pitești, pentru a disimula locul de fabricație; comunicațiile între membri se purtau exclusiv prin rețele VPN; fiecare membru era obligat să utilizeze telefoane dedicate strict activității grupului, ascunse pe timpul nopții; livrările internaționale și cele interne se realizau prin subconturi și contracte fictive strict separate, pentru a nu oferi anchetatorilor un fir comun; iar site-urile destinate pieței europene erau concepute astfel încât să nu conțină niciun cuvânt în română, liderul reclamând într-o conversație interceptată că apariția termenului „magazin” pe un site destinat Europei risca să deconspire originea produselor. Liderul a discutat inclusiv posibilitatea construirii unui dispozitiv de autodistrugere a telefonului la primirea unui apel, evocând o cutie „care ia foc la apel.”
Comportamentul liderului față de autorități, atât anterior cât și ulterior arestării, a constituit unul dintre argumentele centrale pentru care Tribunalul Cluj a menținut măsura arestului preventiv. Din interceptări a reieșit că acesta inițiase demersuri concrete pentru obținerea cetățeniei italiene prin mituirea unor funcționari, justificând explicit această strategie prin faptul că „italienii nu extrădează” și invocând precedentul unor infractori notorii care scăpaseră de pedepse în acest fel; într-o conversație, menționase că are promisiuni din partea unui deputat italian că îl va ajuta, iar într-alta anunța că „își face buletin de Italia”. Tot din interceptări a reieșit că, imediat ce i s-ar fi înlocuit măsura preventivă, intenția sa era să fugă din țară. La data efectuării percheziției informatice, a sustras și a ascuns un telefon mobil chiar în toaleta sediului DIICOT, conduită pentru care instanța a reținut că relevă disponibilitatea de a interfera cu administrarea probelor indiferent de împrejurări. Ulterior, în stare de detenție, ar fi oferit unui agent de poliție contravaloarea unui apartament pentru a facilita o evadare. Tribunalul Cluj a apreciat că ansamblul acestor conduite nu are caracter izolat sau impulsiv, ci reflectă o preocupare sistematică și deliberată pentru sustragerea de la consecințele juridice.
Să precizăm că grupul de inculpați a atacat decizia la Curtea de Apel Cluj, care a fixat termen în 5 mai.
