Crimă șocantă în Tureni: un tânăr și-a omorât mama care-i reproșa că ascultă muzica prea tare, 15 ani cu executare, sentința a venit azi / ”Am încercat să o introduc într-o valiză, însă mi-am dat seama că valiza era prea mică. Prin urmare, am acoperit-o cu niște saci cu vată izolatoare”
Actualitate by Mihai Prodan - mart. 09, 2026 0 334
Un tânăr din localitatea Tureni, județul Cluj, a fost condamnat azi la 15 ani de închisoare de către Tribunalul Cluj, după ce, în noaptea de 25 spre 26 noiembrie 2024, și-a ucis mama în propria locuință, lovind-o în mod repetat cu o pompă de apă submersibilă în zona capului. Sentința a fost pronunțată în prima instanță, iar inculpatul rămâne în arest preventiv.
Tânărul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de violență în familie sub forma omorului. Dosarul a fost înregistrat la tribunal în ianuarie 2025, iar judecarea cauzei s-a desfășurat în cursul anului 2025 și în primele luni ale anului 2026.
Conform probelor administrate în dosar și declarațiilor inculpatului însuși, în noaptea fatală acesta se afla în camera mică de la etajul imobilului în care locuia împreună cu mama sa. La un moment dat, a luat hotărârea de a o ucide, motivul invocat fiind că nu se mai înțelegea cu mama sa din cauza că aceasta îi reproșa că ascultă muzică și joacă jocuri pe calculator la volum ridicat sau pentru că, atunci când mergea la baie, mama sa dorea să folosească și ea baia în același timp.
Înainte ca victima să urce în mansardă, inculpatul a pregătit mai multe obiecte pe care intenționa să le folosească în agresiune: o lamă zimțată folosită la tăierea polistirenului izolator, o pompă de apă submersibilă și un tub de plastic de la un aspirator. Când mama sa a urcat la etaj, după o scurtă discuție, inculpatul a încercat mai întâi să o înjunghie cu lama zimțată, după care a încercat să o imobilizeze cu mâinile — fără succes, întrucât, în declarația sa, a precizat că victima „era foarte puternică”. Ulterior, a luat pompa de apă submersibilă și a lovit-o pe mama sa în mod repetat în zona capului. La scurt timp după aplicarea ultimei lovituri, a constatat că victima nu mai respira și nu se mai mișca.
Imediat după comiterea faptei, inculpatul a încercat să ascundă urmele. Mai întâi, a tras corpul neînsuflețit din camera în care fusese ucisă victima și l-a târât până în pod, aflat la aproximativ doi metri distanță. Acolo, a încercat să introducă cadavrul într-o valiză, dar a renunțat realizând că aceasta era prea mică. A acoperit apoi corpul cu saci cu vată izolatoare de sticlă, formând, după propriile cuvinte, „un morman” peste victimă. ”Am încercat să o introduc într-o valiză, însă mi-am dat seama că valiza era prea mică. Prin urmare, am acoperit-o cu niște saci cu vată izolatoare de sticlă. Practic, am făcut un morman peste ea. Apoi am încercat să curăț și să spăl urmele de sânge”, a relatat acesta în fața procurorilor.
După ce a încercat să spele și să șteargă urmele de sânge din cameră, și-a schimbat hainele — pantaloni, geacă și ghete. Dimineața, când a auzit un zgomot în curte, s-a urcat în pod și a fugit în curtea vecinului printr-un spațiu rămas liber între acoperiș și peretele casei.
Raportul de expertiză medico-legală efectuat în cazul victimei a stabilit că moartea acesteia a fost violentă și s-a datorat asfixiei mecanice prin aspirat sangvin traheo-bronho-pulmonar, consecutiv unui traumatism maxilo-facial cu fractura complexă a osului maxilar, palatin și a oaselor proprii nazale. Medicii legiști au concluzionat că traumatismul s-a putut produce prin lovire cu un corp dur — posibil pompa de apă submersibilă ridicată ca probă materială — și că decesul poate fi datat în ziua de 26 noiembrie 2024.
De asemenea, expertiza a evidențiat că o parte dintre leziunile traumatice constatate la autopsie — printre care și urme de comprimare cu degetele — au putut data dintr-un interval de 4 până la 7 zile anterior decesului, ceea ce sugerează că victima fusese supusă violențelor și anterior nopții fatale.
Un element central al dosarului l-a constituit starea de sănătate mintală a inculpatului. Raportul de expertiză medico-legală psihiatrică a stabilit că acesta prezintă diagnosticul de tulburare de personalitate mixtă, de tip schizotipal și disocial, la care se adaugă o componentă de simulare. Cu toate acestea, comisia de expertiză a concluzionat că inculpatul a avut capacitatea psihică de a aprecia critic conținutul și consecințele social-negative ale faptelor sale, respectiv că acesta a avut discernământ prezent la momentul comiterii faptei. Expertiza a mai relevat că inculpatul manifestă lipsă de empatie și de rezonanță afectivă, o cenzură morală diminuată și impulsivitate. S-a recomandat psihoterapie individuală pentru conștientizarea patologiei, creșterea toleranței la frustrare și psihoigiena în vederea evitării situațiilor conflictuale.
La primul termen de judecată în fond, din 17 iunie 2025, când i s-a adus la cunoștință învinuirea și i s-a citit actul de sesizare, inculpatul a susținut inițial că nu-și amintește ce s-a întâmplat: „Îmi aduc aminte că dormeam și când m-am trezit am căutat-o pe mama, iar apoi m-am dus în pod și am găsit-o sub niște vată minerală. Am găsit un cuțit pe jos, era sânge, am găsit o pompă de apă, un butuc de plastic de la aspirator și mi-am dat seama că a fost ucisă mama mea. Altceva nu îmi aduc aminte”. Ulterior, însă, a recunoscut săvârșirea faptei, deși, la fiecare termen de judecată următor, recunoașterea faptei suporta mici modificări cu privire la motivele pentru care a comis-o.
Întrucât inculpatul a ales procedura de judecată de drept comun — nu cea simplificată —, reducerea de o treime din limitele pedepsei a fost aplicată în baza art. 396 alin. 10 din Codul de procedură penală, ca urmare a recunoașterii faptei pe parcursul cercetării judecătorești. Probele administrate în faza de urmărire penală nu au fost contestate de inculpat și nici modul concret de săvârșire a faptei.
Sentința și motivarea instanței
Tribunalul a reținut că fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violență în familie sub forma omorului, că acesta a acționat cu intenție directă — prevăzând și urmărind suprimarea vieții mamei sale — și că vinovăția sa rezultă dincolo de orice îndoială rezonabilă din ansamblul probator administrat în dosar.
La individualizarea pedepsei, instanța a subliniat gravitatea extrem de ridicată a faptei, atât în abstract — întrucât aduce atingere celei mai importante valori sociale ocrotite de norma penală, anume viața omului —, cât și în concret, prin raportare la circumstanțele specifice ale cazului. Victima era o persoană de sex feminin, mama inculpatului, aflată în inferioritate fizică și lipsită de posibilitatea de apărare, singură cu acesta în locuință, pe timp de noapte. Mobilul crimei — starea de nemulțumire față de victimă din cauza unor neînțelegeri banale, legate de volumul muzicii sau de folosirea simultană a băii — a condus instanța la concluzia că toleranța inculpatului este una extrem de scăzută. De asemenea, comportamentul de după comiterea faptei — ascunderea cadavrului, ștergerea urmelor, schimbarea hainelor, fuga de la locul crimei — a agravat aprecierea instanței cu privire la periculozitatea inculpatului.
”Gravitatea deosebit de ridicată a faptei rezultă şi din urmarea produsă, victima decedând în urma acţiunilor violente exercitate de inculpat. Apoi, imediat după ce a lăsat-o fără viaţă a târât-o în podul casei cu intenţia de a o ascunde şi de a-şi ascunde urmele prin schimbarea hainelor pe care le avea în momentul exercitării violenţelor şi prin ştergerea urmelor de sânge. Mobilul constând în starea de nemulțumire pe care inculpatul o avea față de victimă pentru motive banale, respectiv pentru că nu îl lăsa să asculte muzică la volum ridicat sau că atunci când acesta mergea la baie se întâmpla ca şi mama acestuia să vrea să meargă la baie în acelaşi timp, conduc la ideea că limita toleranţei inculpatului este una foarte scăzută”, a motivat instanța în motivarea deciziei, consultată de actualdecluj.ro.
Tribunalul a stabilit pedeapsa principală la 15 ani de închisoare, care urmează a fi executată în regim de detenție. Din această pedeapsă se scade perioada reținerii și arestării preventive, calculată de la 26 noiembrie 2024. De asemenea, instanța a dispus interzicerea unor drepturi civile ca pedepse complementare și accesorii — respectiv dreptul de a fi ales în funcții publice sau de a ocupa funcții ce implică exercițiul autorității de stat —, menținerea arestului preventiv și prelevarea de probe biologice pentru introducerea profilului genetic în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.
Anterior începerii cercetării judecătorești, la dosar s-au constituit parte civilă doi membri ai familiei victimei. Mama victimei a solicitat daune morale în valoare de 100.000 de euro și daune materiale de 2.000 de lei, iar fratele victimei a solicitat daune morale de 130.000 de euro. Instanța va soluționa aceste pretenții civile odată cu judecarea fondului cauzei în integralitate.
Inculpatul a mai fost obligat la plata sumei de 6.220 de lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, iar onorariile apărătorilor din oficiu rămân în sarcina statului, inclusiv onorariul majorat al avocatei din oficiu desemnate pentru inculpat, stabilit la 2.088 de lei.
Sentința a fost pronunțată astăzi, 9 martie 2026, cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
