Aproape trei sferturi dintre femeile din Cluj spun că au fost agresate în ultimul an. Noaptea, sentimentul de siguranță scade puternic (studiu realizat de tinerii din oraș)

ActualitateAdministrație by Actual de Cluj - mart. 09, 2026 0 262

Un studiu realizat pe baza răspunsurilor a peste o mie de femei din Cluj-Napoca arată că, deși orașul este perceput în general ca relativ sigur, experiențele de hărțuire și agresiune sunt frecvente, iar sentimentul de siguranță scade semnificativ după lăsarea serii. Inițiativa a fost susținută prin programul de bugetare participativă pentru tineret, Con’ON Cluj-Napoca și pune în atenție publică problema despre care András Farkas, coodonatorul programului arată că este nevoie de soluții din partea autorităților dar și din partea comunității.

„Mi se pare incredibil că un grup informal de tineri (îi cheamă chiar Mic Grup de Inițiativă), pornind de la zero, a reușit să analizeze și să studieze fenomenul (ne)siguranței femeilor din Cluj. Au identificat o problemă, au analizat și acum ne oferă o imagine completă, acum, pe baza a peste 1000 de opinii ale femeilor din Cluj. Inițiativa a fost susținută de Com’ON Cluj-Napoca și cred că asta este puterea Com’ON-ului: primul impuls dat unor tineri ca să aibă putere, să inițieze și să-și ia avântul, oricare ar fi direcția. Harta Siguranței ne dă lista de sarcini tuturor, inclusiv decidenților. Trei cifre: 7/10 femei trimit location colegilor, prietenilor, familiei, 7/10 femei au experimentat cel puțin o formă de agresiune fizică sau verbală (2/3 verbală, 2/10 fizică). Hai că avem de lucru și mulțumesc echipei de tineri că ne sensibilizează și ne atenționează”, a artat András Farkas, coordonatorul programului de bugetare părticipativă pentru tineret care susține cu fonduri publcie în Cluj-Napoca și prin care tinerii pot primi sume modice pentru a porni proiecte în comunitarte.

În cazul Hărții SIGURNAȚEI, cecetarea, realizată pe baza unui chestionar online completat de 1074 de persoane din 21 de cartiere ale municipiului, analizează atât percepția siguranței în spațiul public, cât și experiențele directe de agresiune și nivelul de încredere în instituții. Datele au fost analizate statistic și reprezentate cartografic prin hărți tematice.

Potrivit raportului, Cluj-Napoca este perceput ca un oraș relativ sigur, scorul mediu general al siguranței fiind de aproximativ 3,7 pe o scară de la 1 la 5. Totuși, diferențele între zi și noapte sunt semnificative. Dacă mersul pe jos pe străzile din cartier primește un scor mediu de 4,08 pe timpul zilei, acesta scade la doar 2,98 pe timpul nopții.

Analiza pe cartiere arată diferențe importante. Sopor este evaluat ca fiind cel mai sigur cartier, cu o medie de 4,29, urmat de Între Lacuri și Borhanci. La polul opus se află Becaș, cu un scor de 2,67, dar și Someșeni sau Iris, unde sentimentul de siguranță este mai scăzut. În general, zonele din sudul și centrul orașului tind să fie percepute ca mai sigure decât cartierele periferice sau fostele zone industriale.

Diferențele devin și mai pronunțate atunci când este analizată siguranța pe timp de noapte. În cartiere precum Someșeni sau Iris scorurile coboară mult sub media orașului, ceea ce indică un nivel redus de confort pentru femeile care se deplasează singure după lăsarea serii.

Studiul arată și care sunt spațiile publice percepute drept cele mai sigure sau cele mai riscante. Peste jumătate dintre respondente au indicat Piața Unirii ca fiind unul dintre cele mai sigure locuri din oraș, urmată de Piața Muzeului, Parcul Central și zona de promenadă din cartierul Grigorescu. În schimb, Piața Gării este percepută ca fiind cel mai nesigur loc din Cluj, fiind menționată de aproape trei sferturi dintre participante. Alte zone menționate frecvent sunt zona Hașdeu și Piața Mihai Viteazu.

Tipul de spațiu influențează puternic percepția siguranței. Centrele comerciale sunt considerate cele mai sigure locuri, cu un scor mediu de peste 4 pe timp de zi, în timp ce piețele publice și stațiile de transport în comun sunt evaluate ca fiind cele mai nesigure, mai ales noaptea.

Un factor considerat esențial pentru siguranță este iluminatul public. Participantele au evaluat iluminarea străzilor și aleilor drept una dintre cele mai importante măsuri care ar putea crește sentimentul de siguranță, cu un scor mediu de 4,62 din 5. Lipsa iluminatului, alături de pasaje slab iluminate, clădiri abandonate și lipsa camerelor de supraveghere, sunt printre factorii care contribuie cel mai mult la sentimentul de insecuritate.

Datele arată însă că experiențele de agresiune sunt mult mai răspândite decât ar sugera scorurile generale de siguranță. Aproximativ 73% dintre respondente spun că au experimentat cel puțin o formă de agresiune în ultimele 12 luni. Cea mai frecventă este agresiunea verbală – comentarii sexuale, fluierături sau catcalling – raportată de aproximativ 67% dintre participante. În jur de 16–17% spun că au fost victime ale agresiunilor fizice, sexuale sau ale urmăririi.

Încrederea în instituții este relativ scăzută. Poliția are un scor mediu de 2,68 din 5, în timp ce spitalele au cel mai mare nivel de încredere, cu un scor de 3,46. Cercetarea sugerează că experiențele frecvente de hărțuire și percepția că acestea nu sunt tratate suficient de serios contribuie la subraportarea incidentelor.

Mărturiile colectate în cadrul studiului indică faptul că multe femei evită să raporteze agresiunile pentru că le consideră prea frecvente sau prea greu de demonstrat. În plus, unele participante spun că se tem că plângerile nu vor fi luate în serios sau că vor fi puse în situația de a-și justifica experiența.

În viața de zi cu zi, acest lucru se traduce prin adaptarea rutinei: schimbarea traseelor, evitarea anumitor zone sau renunțarea la deplasări după lăsarea serii. Transportul public, stațiile de autobuz, zona Gării sau anumite străzi aglomerate apar frecvent în mărturii ca locuri percepute drept vulnerabile.

Autorii studiului spun că rezultatele indică necesitatea unor intervenții simultane la nivel de infrastructură, instituții și educație. Printre măsurile propuse se numără modernizarea iluminatului public, patrule pedestre mai vizibile ale poliției în zonele cu risc ridicat, extinderea transportului de noapte și instalarea unor sisteme de alertă de tip buton de panică în spațiile publice.

Pe termen mai lung, cercetarea sugerează și nevoia unor programe educaționale privind respectul și consimțământul, precum și implicarea comunității în proiectarea spațiilor urbane astfel încât acestea să fie mai sigure pentru toate categoriile de locuitori.

Nici un comentariu