Un parc industrial pe 9,5 hectare propus pe starda Cantonului, în proximitatea comunității rome, avizat de Comsia de Urbanism a Primăriei/Oferă locuri de muncă celor din zonă, indiferent de statului social/Cine e investitorul
ActualitateTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - feb. 05, 2026 0 177
Un proiect urbanistic pentru amenajarea unui parc industrial pe un teren de peste 9,5 hectare de pe strada Cantonului nr. 30 din Cluj-Napoca a fost aprobat, cu condiționări, de Comisia de Urbanism a Primăriei. Proiectanta, nimeni alta decât arhitecta Alida Vișan, a fost penalizată de specialiștii din comisie pentru faptul că nu ar fi întocmit corect un Plan Urbanistic Zonal pentru un proiect industrial, aceștia solicitând corelarea regulamentului cu planșele, precum și stabilirea clară a zonelor construibile și a circulațiilor din cadrul proiectului, după consultarea documentațiilor relevante.
Documentația urbanistică propune reorganizarea și modernizarea unei incinte industriale existente, cu păstrarea funcțiunii economice a zonei. Beneficiarul proiectului este Hexagon Logistic, cu sediul în Cluj-Napoca, iar proiectantul documentației este SC Endorfina Concept. Planul a fost elaborat în septembrie 2025 și a obținut anterior un aviz de oportunitate, cu numărul 49 din 13 iunie 2025. Proiectul a fost susținut de arhitecta Alida Vișan la ședința de urbanism din 4 februarie.
Terenul vizat de investiție are acces atât din strada Cantonului, cât și din Calea Dezmirului, precum și conexiune directă la o linie de cale ferată industrială. Conform Planului Urbanistic General al municipiului Cluj-Napoca, aproape întreaga suprafață este încadrată în UTR Ei, zonă de activități economice cu caracter industrial, iar o porțiune redusă se află în UTR Lip (locuințe cu regim redus de înălțime dispuse pe un parcelar de tip periferic). Documentația prevede menținerea funcțiunilor industriale și complementare admise prin PUG, precum activități de producție, depozitare, cercetare, servicii industriale, sedii pentru întreprinderi mici și mijlocii, incubatoare de afaceri și activități conexe. Zona încadrată în UTR Lip va fi utilizată exclusiv pentru spații verzi, trotuare și circulații interne.
Proiectul propune demolarea construcțiilor existente, aflate într-un stadiu avansat de degradare, și realizarea unor noi construcții moderne, etapizate în două faze. În prima etapă sunt prevăzute amenajări și clădiri care vor genera un necesar de 425 de locuri de parcare, iar în etapa a doua se are în vedere supraetajarea unor construcții și realizarea a două parcări, astfel încât numărul total de locuri de parcare să ajungă la 850, după cum a explicat arhitecta, chestionată de membrii comisiei.
Din punct de vedere urbanistic, pentru zona UTR Ei se propune un procent de ocupare a terenului de maximum 60% și un coeficient de utilizare a terenului de maximum 1,2, față de valorile actuale mult mai reduse. De asemenea, investitorul va ceda către municipiu suprafețe de teren pentru regularizarea străzii Cantonului și a Căii Dezmirului, în vederea modernizării circulației. Proiectul include măsuri de protecție a mediului, printre care amenajarea de spații verzi pe minimum 20% din suprafața terenului, plantarea a cel puțin 425 de arbori, realizarea de acoperișuri verzi și instalarea de panouri fotovoltaice. Apele pluviale vor fi colectate și reutilizate pentru irigații, iar racordarea la rețelele edilitare existente este prevăzută pentru toate utilitățile.
Proiectul urmărește crearea unui pol de dezvoltare economică într-o zonă industrială degradată, cu impact pozitiv asupra economiei locale, prin generarea de noi locuri de muncă și creșterea veniturilor la bugetul local, după cum se mai evidențiază în documentație.
Față în față cu proiectul, specialiștii din comisie au agreat că acesta reprezintă o oportunitate de a media problemele care există în prezent în zona Cantonului, respectiv comunitatea de romi aflată în imediata vecinătate a viitorului parc industrial. Recensământul din 2011 a înregistrat pe strada Cantonului f.n. o populație totală stabilă de 466 de persoane, care locuiau atunci într-un număr de 112 gospodării, dintre care 65 au fost declarate de către locatari ca fiind în proprietate privată, 7 în proprietate de stat și 38 în proprietatea unor culte religioase. Din populația activă, în total 122 de persoane, 85 s-au declarat ca fiind ocupate. În realitate, există și mai multe persoane și mai multe gospodării.
„Se impune negocierea diverselor interese, unde rolul de moderator trebuie asumat de Primărie. Zona este locuită de o comunitate defavorizată și aici trebuie negocierea între această funcțiune și cea industrială și de cercetare propusă în procesul de dezvoltare a zonei. Ar fi nevoie de un master plan de accesibilitate pentru această zonă. Apreciez și intențiile Primăriei, anunțate pentru relocarea comunității prin intermediul Asociației Zona Metropolitană”, a arătat arhitecta Mihaela Vrabete.
De cealaltă parte, Dan Tarcea a arătat că Primăria este în plin proces de relocare a romilor și că este confirmat termenul de 2030 pentru realizarea acesteia, în condiții decente și umane. „Acolo unde sunt locuințele nu sunt pe terenul Primăriei. Suntem parteneri în acest proces de relocare, cofinanțăm programele. Trebuie avut în vedere că o astfel de funcțiune schimbă zona și aduce un plus de siguranță și un beneficiu pentru cei care locuiesc aici”, a spus Tarcea.
În sprijinul proiectantei a venit și arhitectul Adrian Iancu din comisie, care a arătat că noul parc industrial aduce locuri de muncă pentru toate persoanele care locuiesc în zonă, indiferent de statutul social. Despre relația proiectului cu calea ferată, acesta a ținut să precizeze că este un artizan, în Cluj, al conceptului de „cale ferată înierbată” și că, atunci când a propus această soluție în cazul tramvaiului de pe Splaiul Independenței, au existat voci care l-au contrazis, afirmând că nu există așa ceva. „Oradea este plină de șine înierbate. Conceptul de cale ferată înierbată este unul sănătos”, a spus acesta, făcând referire și la ceea ce s-ar putea implementa în cadrul proiectului pentru a câștiga spațiu verde. Iancu a mai arătat că este posibilă și o legătură cu strada Cantonului în incintă și a apreciat că aceasta va fi destinată mașinilor mici, nu celor de mare tonaj. De altfel, o observație a vizat spațiul verde, considerat mult prea mic și prost amplasat în cadrul documentației.
De asemenea, membrii comisiei au pus în discuție legăturile și circulațiile propuse în cadrul proiectului cu zonele învecinate, dar și circulațiile din interiorul viitorului parc industrial.
Deși lipseau conexiuni și relaționări clare, viceprimarul Dan Tarcea a arătat că și în cazul Tetaromului, unde s-au asigurat drumuri de incintă, acestea pot fi folosite în prezent ca alternativă pentru devierea circulației, având în vedere viitoarele lucrări de la Tăietura Turcului. „Mai ales că vor fi dimensionate corect, vor putea fi folosite ca alternativă de trafic pentru legătura Clujului cu Baciu”, a mai spus Tarcea, arătând că și viitorul parc industrial privat va beneficia de astfel de drumuri.
Arhitecții din comisie au mai arătat că propunerea și planșele aferente sunt neclare și că, deși proiectul are două faze de dezvoltare, nu este clar cum va fi realizată etapa a doua, în care se propune etajarea unor hale, potrivit documentației. „N-am mai văzut hale cu trei etaje”, a arătat arhitectul Voicu Bozac, care a cerut clarificarea situației construcțiilor, prevederea corectă a necesarului de hidranți pentru stingerea incendiilor și corelarea la nivel de funcțiuni cu proiectele vecine.
Deși arhitecta Alida Vișan a explicat că în etapa a doua a proiectului se propune mansardarea doar a clădirilor din zona de birouri, specialiștii din comisie au arătat că, pe planșe, există o mare confuzie, din care nu reies clar zonele construibile, regimul de înălțime, circulațiile sau necesarul de locuri de parcare. Mai mult, și clădirile existente, propuse spre demolare, apar configurate în PUZ.
„Ați mai făcut PUZ-uri și până acum, ar trebui să știți că acestea propun circulațiile, zonele construibile, iar planșa de reglementări trebuie să coincidă cu regulamentul”, a semnalat arhitectul Dan Domșa. Acesta a mai arătat că proiectanta nu figurează ca având certificarea Registrului Urbaniștilor pentru a putea coordona documentații de urbanism pentru zona industrială. Alida Vișan a replicat că și-a obținut certificarea și va verifica de ce datele nu sunt actualizate.
În discuție a intervenit și Dan Tarcea, care a precizat că nu dorește să se refere punctual la documentație sau la arhitecta Vișan, dar că există o problemă generală în Cluj, unde planșele de reglementări, cele de mobilare și regulamentul nu coincid în multe proiecte. „Am avut cazuri în audiențe de cetățeni care s-au plâns că, din aceste cauze, nu mai pot construi, deoarece proiectanții nu au făcut corelările necesare între cele menționate. Toată lumea trebuie să știe și să facă aceste corelări”, a spus Tarcea.
În final, arhitectul Sorin Scripcariu, membru în comisie, a trimis-o pe proiectantă să consulte ghidul privind metodologia de întocmire a documentațiilor de urbanism PUZ și să respecte exact cerințele acestuia.
Atât Dan Tarcea, cât și arhitectul Daniel Pop au susținut aprobarea proiectului, cu mențiunea că proiectanții trebuie să completeze documentația, în termen de 60 de zile, cu toate solicitările formulate.
Cine este firma beneficiară a viitorului parc industrial de pe strada Cantonului
Hexagon Logistic este o societate din Cluj-Napoca, înființată în octombrie 2024, cu obiect principal de activitate în domeniul dezvoltării imobiliare. Firma are sediul social pe strada Alexandru Vaida Voievod nr. 16 din Cluj-Napoca și este orientată spre promovarea proiectelor imobiliare. Este parte integrantă a unei rețele mai largi de companii din grupul Hexagon, un nume consacrat pe piața imobiliară clujeană, alături de entități precum Hexagon Structures SRL, Hexagon Management SRL, Hexagon Offices SRL sau Hexagon Developments SRL, toate având sediul la aceeași adresă din Cluj-Napoca.
Grupul Hexagon este controlat de Florin Mariș, fiul fostului șef al Direcției Silvice Cluj, Traian Mariș, condamnat pentru fapte de corupție.
Potrivit datelor de pe termene.ro, capitalul social al Hexagon Logistic este de 1.000 RON, iar în primul an de activitate firma a înregistrat o pierdere de 1.132 RON. Nu are angajați și nu a raportat cifră de afaceri pentru 2024.
Firma este deținută în proporție egală de Hexagon Equity Holding SRL și Winners Holding Investments SRL. Beneficiarul efectiv al firmei este Florin Mariș (50% indirect), alături de Castorius Limited (50% indirect), unul dintre vehiculele financiare ale bancherului și omului de afaceri Horia Ciorcilă.
Administratorii firmei sunt Beligar Laura Ioana și Mateiu Cristian Mihai, numiți în 2024 pentru mandate până în 2032.
foto cover – harta – amplasament viitorul parc industrial si cu sageata rosie e marcată zona unde trăiesc în condiții mizere romii de pe Cantonului
