Cum era anul nou în satul tradițional clujean și ce era ”plugușorul”
Actualitate by Actual de Cluj - ian. 05, 2026 0 107
Anul Nou, în satul tradițional din Cluj, constituia prima sărbătoare din ciclul calendaristic și cel solar. Cu această ocazie, erau practicate în Ajun o serie de rituri, gesturi și credințe, de un fast și de o semnificație deosebită, pentru a invoca prosperitatea, fertilitatea și alte schimbări benefice în viața socială a comunității, explică etnologii de la centrul Tradiții Clujene.
Printre acestea se număra „Plugușorul” pe care, în vechime, îl practicau cetele de feciori. Ei mergeau cu unelte reale de arat – un plug de lemn cu brăzdar de fier – din gospodărie în gospodărie și, de multe ori, trăgeau o brazdă, cu valoare de început de an calendaristic și agrar.
Colindătorii purtau cu ei clopote, tălăngi, buhaiuri și bice, cu care făceau zgomot pentru a-și anunța prezența, dar și pentru „a alunga spiritele rele”, care ar amenința oamenii. După arat și urat, colindătorii “semănau” boabe de grâu sau alte cereale prin ogradă, prin case și peste oameni, ca semn de belșug.
Urătorii erau răsplătiți cu colaci mari „de rudă”, mâncare și băutură. Feciorii erau invitați în casă, „puși după masă” și ospătați. La finalul colindatului, în dimineața de Anul Nou, tinerii organizau un ospăț comun, după cum aflăm din volumul ”Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”, scris de Maria Bocșe.
Imagine de Mariana Scubli, fotografie premiată în cadrul concursului ”Fotografia – document etnografic”, ajuns în 2025 la a 16-a ediție, organizat de Centrul de Cultură și Artă Tradiții clujene
