Botox pe scaunul de stomatolog: un clujean are proces penal pentru înșelăciune și exercitarea fără drept a unei profesii, scapă de pedeapsă pe fondul prescripției
Actualitate by Actual de Cluj - dec. 23, 2025 0 142
Un asistent medical din Londra, trimis în judecată după ce a operat ilegal într-un cabinet stomatologic din Cluj-Napoca
Un caz care scoate la iveală pericolele intervențiilor estetice realizate de persoane neautorizate a ajuns pe masa judecătorilor clujeni, care s-au pronunțat ieri. Un bărbat care se prezenta pe rețelele de socializare drept specialist în chirurgie estetică este acuzat că a injectat zeci de cliente cu acid hialuronic și toxină botulinică, deși nu avea dreptul de a practica medicina în România.
Dosarul, instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, vizează un inculpat care, sub pseudonimul ”Dr. Botox”, își promova serviciile pe Instagram și Facebook, promițând transformări estetice la prețuri atractive. Ancheta a dezvăluit că, în realitate, bărbatul nu deținea nicio autorizație de liberă practică eliberată de Colegiul Medicilor, fiind de profesie asistent medical în Marea Britanie.
Potrivit rechizitoriului, activitatea ilegală se desfășura într-un regim de „turism estetic”. Inculpatul se deplasa periodic din Londra în România, anunțându-și vizitele în București și Cluj prin postări cu titlul „Locuri limitate”. În Cluj-Napoca, acesta nu închiria o clinică specializată, ci folosea cabinetul unui prieten medic stomatolog. Proprietarul cabinetului este, la rândul său, trimis în judecată pentru complicitate, fiind acuzat că a facilitat desfășurarea acestor proceduri medicale într-un spațiu care era autorizat exclusiv pentru tratamente dentare.
În urma unei percheziții de amploare realizate la începutul anului 2022, organele de poliție au ridicat peste 50 de cutii de substanțe injectabile, confirmând amploarea „afacerii” de pe strada Primăverii din cartierul Mănăștur.
Procurorii au identificat cel puțin 11 victime. Declarațiile acestora conturează un tablou al confuziei: în timp ce unele cliente au fost atrase strict de fotografiile de tip „înainte și după” de pe rețelele sociale, fără a verifica studiile specialistului, altele au fost convinse că se află în siguranță deoarece acesta activa într-un cabinet medical și era asistat de personal care i se adresa cu apelativul „domnul doctor”.
Inculpatul a ales să nu recunoască faptele și a refuzat procedura simplificată de recunoaștere a învinuirii. În fața judecătorilor, acesta a susținut că deține o clinică în Londra și că nu a considerat că încalcă legea română, invocând o confuzie privind normele europene. Deși trei dintre persoanele vătămate s-au împăcat ulterior cu inculpatul pentru acuzația de înșelăciune, acesta rămâne sub judecată pentru exercitarea fără drept a unei profesii în formă continuată.
Instanța a solicitat Ministerului Sănătății o definiție clară a „actului medical” pentru a stabili dacă injectarea buzelor și a sprâncenelor intră exclusiv în competența medicilor chirurgi esteticieni sau dermatologi. În răspunsul primit de la Colegiul Medicilor s-a precizat că intervențiile de mărire (augmentare) labială (a buzelor) sau ale altor zone, realizate prin inserarea (implantarea cu acul și seringa) acidului hialuronic clasificat ca dispozitiv medical, reprezintă acte înalt specializate de chirurgie plastică și estetică, constând în transformarea trăsăturilor umane prin penetrarea cu acul (sau canula) a barierei de protecție dermică (pielea sau mucoasele) a organismului uman, în scop de înfrumusețare (estetic). Aceste intervenții fac obiectul studiului pe parcursul rezidențiatului în chirurgia plastică. De asemenea, modificarea estetică a trăsăturilor prin utilizarea medicamentului toxină botulinică (Botox), care este o neurotoxină — depășirea dozelor de toxină botulinică putând avea chiar efect letal — intră în aceeași categorie. Aceste transformări ale corpului uman, denumite în termeni de specialitate plastii cutanate și ale părților moi, realizate cu dispozitivul medical acid hialuronic sau cu medicamentul toxină botulinică, în intervenții cu finalitate estetică, țin exclusiv de domeniul medicinei și, mai precis, exclusiv de specialitatea chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă, așa cum rezultă din definiția specialităților medicale prevăzute în Nomenclatorul Ministerului Sănătății.
Instanța reține totodată că, în cursul judecății, persoanele vătămate și martorii audiați, care au beneficiat de serviciile inculpatului, au declarat că intervențiile au fost efectuate în scop estetic. Din analiza coroborată a declarațiilor tuturor persoanelor care au fost supuse intervențiilor efectuate de către inculpat în data de 31 ianuarie 2022, a rezultat că acestea au fost mulțumite de calitatea actului efectuat, fără excepție. În ceea ce privește natura intervenției, acestea au confirmat că intervențiile cu acid hialuronic s-au realizat în scop estetic și, totodată, niciuna dintre persoanele audiate nu a indicat vreo afecțiune cauzată de aceste intervenții. De asemenea, susținerile concordante ale acestora indică faptul că inculpatul, deși purta o îmbrăcăminte care putea să fie asimilată uniformei medicale, nu s-a prezentat cu titulatura de doctor, declinându-și doar numele și prenumele. De asemenea, majoritatea persoanelor care au recurs la aceste tratamente și care au declarat că nu au cunoscut că inculpatul nu avea dreptul de a efectua astfel de proceduri au apreciat că acest aspect nu era unul determinant pentru alegerea făcută, sens în care s-ar fi supus acelorași intervenții și dacă ar fi cunoscut acest aspect, cu excepția persoanelor vătămate.
Inculpatul a declarat că, înainte de a deschide firma, a efectuat mai multe proceduri estetice în străinătate fiind chemat de prietenele acestuia, în Cluj-Napoca, la o adresă din Mănăștur, la un cabinet dentar.
Ieri instanța a dispus închiderea procesului: pentru săvârșirea infracțiunii de exercitarea fără drept a unei profesii sau activități, în formă continuată, a intervenit prescripția. Pe același fond de prescriere a scăpat și complicele său, proprietarul cabinetului stomatologic. În ce privește infracțiunea de înșelăciune în formă continuată, inculpatul s-a împăcat cu părțile.
Opinia instanței, în motivarea consultată de actualdecluj.ro:
Chiar dacă admitem ca fiind adevărate susținerile inculpatului, potrivit cărora acesta nu a cunoscut că nu are dreptul de a efectua astfel de acte medicale pe teritoriul României, fiind plecat în Marea Britanie de peste 18 ani, acolo unde practică proceduri de același gen, inculpatul nu poate invoca necunoașterea legii în vederea înlăturării răspunderii penale. Și dacă s-ar fi stabilit că acesta, în calitate de asistent medical, ar fi fost îndreptățit la efectuarea acestor acte de injectare în mod liber, este clar că o astfel de activitate ar fi trebuit realizată într-un cadru specific, după obținerea tuturor avizelor impuse de prevederile legale. Incertitudinea desfășurării acestei activități în (…) ar fi trebuit să îl determine pe inculpat să exploreze acest domeniu în prealabil, chiar dacă ar fi necesitat recurgerea la cunoștințe de specialitate. Procedând astfel, chiar la o cercetare sumară din surse deschise (așa de exemplu, din informările și articolele de specialitate publicate în online sau în reviste medicale), ar fi constatat cu ușurință că astfel de proceduri medicale nu pot fi realizate în orice condiții. În acest context, instanța reține că demersurile întreprinse de martora (…), colega acestuia, care a terminat medicina în (…), cu privire la cunoașterea posibilităților ca incupatul să practice medicina în (…), în raport de specializare acestuia, s-au realizat mult prea târziu. În final, posibilitatea de a achiziționa în mod liber, pe piață, a substanței folosite, nu prezintă nicio relevanță, neputând să stea la baza formării convingerii că utilizare acesteia se poate face în mod liber, neîngrădit. Tot astfel, de pe internet ar putea fi achiziționate o multitudine de produse, pentru varii scopuri, însă acest lucru nu presupune și faptul că ele pot fi folosite în orice condiții. De pildă, chiar dacă de pe internet ar putea fi achiziționată o robă de avocat, asta nu îndreptățește un student la drept să o îmbrace și să pună concluzii în instanță. Nu în ultimul rând, instanța reține că inculpatul ar fi trebuit să cunoască sau cel puțin să prevadă că astfel de intervenții reprezentă proceduri medicale, care se realizează doar în urma obținerii în prealabil a unor autorizări, dovadă fiind și mențiunile înscrise în documentele puse la dispoziție de către inculpat, prin care se oferă informații cu privire la efectuarea tratamentului.
