Prima declaraţie a grupului ungar Bonafarm după ce tranzacţia prin care vrea să preia Napolact este analizată din punct de vedere al securităţii naţionale
Economie by Actual de Cluj - nov. 24, 2025 0 219
Grupul ungar Bonafarm aşteaptă încă acordul Consiliului Concurenţei şi al Comisiei pentru Examinarea Investiţiilor Străine Directe (CEISD), după ce la jumătatea acestui an a ajuns la un acord cu grupul olandez FrieslandCampina pentru a prelua brandul românesc Napolact şi cele două unităţi de producţie din Cluj-Napoca şi Târgu-Mureş. Tranzacţia, estimată la 76 mil. euro, este analizată de CEISD „din perspectiva securităţii naţionale“. Ce spune acum grupul ungar?
„Respectăm pe deplin şi vom respecta deciziile autorităţilor competente, indiferent de rezultat. Ne concentrăm pe această tranziţie şi în prezent nu luăm în considerare achiziţionarea niciunei alte companii. Prin urmare, rămânem optimisţi într-o evaluare pozitivă a tranzacţiei”, au răspuns reprezentanţii grupului la întrebările Ziarului Financiar despre ce se va întâmpla dacă tranzacţia nu va primi ok-ul autorităţilor de reglementare şi dacă sunt interesaţi de o altă tranzacţie. Publica’ia a trimis o solicitare asemănătoare şi către vânzător – grupul FrieslandCampina- care a răspuns că „politica companiei noastre este de a nu specula, deoarece preferăm să ne bazăm pe rezultate concrete. Prin urmare, aşteptăm cu nerăbdare rezultatul”.
Posibila achiziție a Napolact de către grupul maghiar Bonafarm este considerată problematică în primul rând din perspectiva concurenței. Consiliul Concurenței a semnalat că tranzacția ar putea modifica semnificativ structura pieței lactatelor din România, o piață deja fragmentată, dar în care o consolidare suplimentară poate reduce competiția, influența prețurile și limita opțiunile consumatorilor. În plus, integrarea Napolact într-un grup care deține deja alte operațiuni în zonă poate crea avantaje disproporționate într-un sector sensibil. Un alt motiv de îngrijorare ține de impactul asupra fermierilor locali. Există temeri că Bonafarm ar putea schimba strategia de aprovizionare, înlocuind treptat laptele colectat din ferme românești cu importuri din alte țări, ceea ce ar afecta direct veniturile producătorilor locali și ar destabiliza lanțul actual de furnizare. Cum Napolact este un cumpărător major de lapte crud românesc, orice modificare a politicii de achiziții ar putea avea consecințe economice imediate în zonele în care operează. Tranzacția ridică și întrebări legate de securitate economică și influență externă. Grupul Bonafarm este controlat de un om de afaceri cu putere semnificativă în Ungaria, iar autoritățile române analizează achiziția inclusiv din perspectiva riscurilor strategice.
Grupul ungar Bonafarm, controlat de Sándor Csányi este cel mai bogat om din Ungaria, a semnat la jumătatea acestui an un acord cu grupul olandez FrieslandCampina pentru a prelua brandul românesc Napolact şi cele două unităţi de producţie din Cluj-Napoca şi Târgu-Mureş.
Precizăm, recent fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a atras atenția că tranzacția ar putea reprezenta o problemă de siguranță națională. În prezent consilier al premierului Bolojan, Burduja a atras în urmă atenția cu privire la preluarea brandului Napolact de către grupul maghiar Bonafarm. Burduja afirmă că vânzarea Napolact – care include fabricile din Cluj-Napoca și Târgu Mureș și aproximativ 400 de angajați – implică o problemă de securitate națională, dat fiind că Sándor Csányi, apropiat al premierului ungar Viktor Orbán, deține controlul total asupra Bonafarm. Burduja a solicitat un raport de specialitate, avize din partea SRI și SIE și analizarea dosarului de vânzare, de către Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD). ”Profilul domnului Sándor Csányi transcende calitatea de simplu investitor privat, conturându-se ca un pilon central al modelului de capitalism de stat promovat de guvernul condus de domnul Viktor Orbán. Legăturile sale strânse și documentate cu premierul Viktor Orbán indică un model economic în care marile conglomerate nu acționează independent de agenda politică a guvernului, ci devin, în esență, instrumente pentru proiectarea puterii economice și politice a statului maghiar în regiune. Prin urmare, o investiție realizată de Bonafarm în România nu poate fi evaluată ca o simplă decizie de afaceri a unei companii private, ci trebuie analizată ca o potențială extensie a strategiei unui stat ale cărui politici au intrat frecvent în conflict cu principiile Uniunii Europene și interesele naționale ale României”, a explicat Burduja.
Citește și:
