O universitate din Cluj reprezintă România într-un proiect de milioane de euro în care se studiază cum poate contribui agricultura regenerativă la inversarea degradării solurilor. ”Peste 60% dintre solurile europene sunt degradate. Agricultura intensivă – una dintre principalele cauze”
Actualitate by Actual de Cluj - oct. 21, 2025 0 112
O universitate din Cluj reprezintă România într-un proiect de milioane de euro în care se studiază cum poate contribui agricultura regenerativă la inversarea degradării solurilor.
E vorba de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj-Napoca, prin Facultatea de Agricultură. Proiectul are o valoare de 11,7 milioane de euro, pentru a descoperi cum poate agricultura regenerativă să contribuie la inversarea degradării catastrofale a solurilor și la asigurarea viitorului agriculturii în Europa. USAMV Cluj-Napoca reprezintă România și are un rol esențial în cadrul consorțiului. Teodor Rusu, decan al Facultății de Agricultură, este coordonator al Laboratorului viu al solurilor negre, din care mai fac parte Republica Moldova și Ucraina. Din bugetul total, de 11,7 milioane euro, echipei din România îi revin 639.328,75 euro. În cadrul proiectului vor exista cinci laboratoare vii europene, ca exemple de bune practici în agricultură conservativă și regenerativă.
Proiectul, cu numele Trails4Oil, reunește 22 de parteneri din 12 țări europene: Austria, Belgia, Elveția, Germania, Italia, Portugalia, Regatul Unit, Republica Moldova, România, Slovenia, Spania și Ucraina. Cofinanțat de Uniunea Europeană și de Confederația Elvețiană, proiectul va furniza dovezi solide obținute din o sută de situri, numite laboratoare vii, din întreaga Europă, privind impactul agriculturii regenerative – nu doar asupra sănătății solului, ci și asupra producției agricole, veniturilor fermierilor și bunăstării acestora. ”Solurile Europei sunt într-o stare tot mai precară, afectând producțiile agricole, veniturile fermierilor și biodiversitatea. Conform Agenției Europene de Mediu, peste 60% dintre solurile europene sunt degradate – erodate, compactate, contaminate sau sărăcite în nutrienți și umiditate. Agricultura intensivă reprezintă una dintre principalele cauze ale acestei deteriorări”, arată universitatea.
Interesul pentru agricultura regenerativă crește constant, pe măsură ce fermierii, cercetătorii și mediul academic caută soluții pentru refacerea solurilor degradate și reducerea impactului asupra mediului. Deși potențialul acestei abordări este promițător, persistă încă incertitudini privind cele mai eficiente tehnici în funcție de condițiile pedoclimatice și de efectele acestora asupra productivității agricole.
În perioada 2025–2030, consorțiul TRAILS4SOIL va colabora cu fermieri și administratori de terenuri dintr-o rețea extinsă de 100 de situri experimentale din Europa. Proiectul își propune să evalueze modul în care practicile de agricultură regenerativă influențează sănătatea solului, randamentul culturilor, profitabilitatea fermelor, bunăstarea fermierilor și echilibrul ecosistemelor.
Cele 100 de situri vor fi dedicate explorării a cinci direcții majore de cercetare: acoperirea permanentă a solului, agricultura ecologică, adaptarea la schimbările climatice, conservarea solurilor negre și integrarea culturilor cu creșterea animalelor. “””Agricultura regenerativă are un potențial enorm în abordarea acestor provocări”, spune Rusu. ”Aceste ferme demonstrative devin spații de colaborare între fermieri, cercetători și factori de decizie, unde se testează și se co-creează soluții pentru sănătatea solului, biodiversitate și reziliență climatică”. În funcție de implicare, fiecare laborator viu va beneficia anual de 5.000 – 10.000 euro pentru activități de testare, monitorizare și inovare.
”Societatea a neglijat nevoile solului pentru prea mult timp, iar acum resimțim consecințele. Vom împărtăși datele obținute din cele 100 de situri cu factorii de decizie, fermierii și administratorii de terenuri, oferindu-le informații fiabile despre agricultura regenerativă. În final, ne dorim să contribuim la transformarea agriculturii europene în beneficiul societății și al mediului”, spune coordonatorul, Emilio Gonzalez-Sanchez, de la universitatea din Cordoba.
