Ucrainian cercetat penal de ruși pentru propaganda terorismului cerut pentru extrădare la Cluj
Actualitate by Actual de Cluj - oct. 16, 2025 0 152
Curtea de Apel Cluj a respins ieri o cerere de extrădare a unui cetățean ucrainian acuzat în Rusia de propagandă a terorismului.
Autoritățile judiciare din Rusia au formulat o cerere de extrădare față de un cetățean ucrainian aflat în Cluj și față de care fusese emis un mandat de arestare în 26 martie anul trecut de către Curtea din Ekaterinburg, în vederea efectuării urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunii de propagandă a terorismului folosind informaţii sau reţele de telecomunicaţii, inclusiv prin internet, sancționabilă cu o pedeapsă de până la cinci ani de închisoare.
Cetățeanul pentru care a fost cerută extrădarea se numește Yeskov Nikita.
Cererea de extrădare a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj în 27 aprilie având ca obiect cererea de arestare provizorie, în caz de urgenţă, în vederea extrădării în Rusia a unei persoane. În sesizare s-a arătat că persoana e urmărită internațională de Interpol în baza difuziunii de urmărire internaţională – “notiţa roşie“ din 15 aprilie 2025, fiind astfel formulată propunerea de luare a măsurii arestării provizorii faţă de aceasta, pe o durată de 40 de zile, în vederea extrădării acesteia către autorităţile judiciare din Federaţia Rusă.
În fapt, s-a arătat că autorităţile judiciare din Rusia au solicitat extrădarea susnumitului în vederea efectuării urmăririi penale şi punerii în executare a mandatului de arestare emis împotriva sa la data de 26 martie 2024 de autorităţile din Ekaterinburg (Zhleznodorzhny District Court) sub acuzaţia că la data de 5 septembrie 2022 ar fi publicat pe o pagină de internet un mesaj prin care susţinea următoarele: „Nord-Ost a fost bine. (…) copii ruşi au fost ucişi! Cine naiba are nevoie de copii ruşi?. Copiii ruşi sunt nişte porci”, conţinând justificări ale acţiunilor persoanelor care au comis un atac terorist pe teritoriul Rusiei în 23 octombrie 2002 în timpul spectacolului Nord-Ost la un teatru.
Pe 23 octombrie 2002, 40 de militanți au pătruns în sala de spectacole a Teatrului Dubrovka și au luat ostatici publicul și personalul. Trei zile mai târziu, peste 700 de ostatici au fost salvați după ce forțele speciale rusești au pompat un gaz toxic în teatru și au luat cu asalt sala. Dar aproape 130 de ostatici au murit din cauza efectelor gazului și a altor probleme apărute în timpul operațiunii de salvare.
Acuzaţia legală este de justificare publică a terorismului sau propagandă a terorismului folosind informaţii sau reţele de telecomunicaţii, inclusiv prin internet, pedepsită de SEC.2 art. 205.2 al Codului penal din Rusia şi pedepsită cu o pedeapsă maximă de 5 ani închisoare.
După cum rezultă din informaţiile furnizate de Interpol, a constatat Curtea de Apel Cluj, urmărirea internaţională a susnumitului este validă. De asemenea autorităţile ruse au dat asigurări că documentele aferente extrădării vor fi remise în conformitate cu legile naţionale sau tratatele internaţionale aplicabile.
La audieri s-a învederat că persoana extrădabilă nu este de acord cu extrădarea sa în Rusia, susţinând că nu este autorul faptei de care este acuzat şi acuzând faptul că în contextul războiului dintre Rusia și Ucraina nu ar avea parte de un proces echitabil. De asemenea acesta consideră că solicitarea autorităţilor ruse are un caracter politic.
Curtea de Apel Cluj a respins ieri cererea de extrădare. Instanța a reținut că persoana cercetată a fost depistată în aprilie pe aeroportul din Cluj unde se afla în scop turistic, dar nu a fost reținut. Cu toate acestea persoana extrădabilă s-a aflat în mod benevol la dispoziţia autorităţilor române, a dat declaraţii şi a colaborat cu organele judiciare, comunicând toate datele relevante pentru identificarea şi contactarea sa, prin toate mijloacele – telefonic, mail şi adresă de domiciliu, manifestându-şi disponibilitatea de a participa la soluţionarea cererii de extrădare. Ulterior, aceasta a părăsit teritoriul României.
Pentru că e de naționalitate ucrainiană, situația persoanei extrădabile s-ar agrava în Rusia, a apreciat instanța – ”situaţia persoanei riscă să se agraveze din unul dintre motivele enunţate la lit. b), respectiv situaţia persoanei extrădabile riscând să se agraveze pe motiv de naţionalitate ucraineană”.
Totodată legislația reține că un motiv pentru refuzul extrădării este cel în care, ca efect al predării, situaţia persoanei extrădabile riscă să fie substanţial afectată în mod negativ, indiferent de factorii care generează un atare risc, dispoziţia legală indicând, doar cu titlu exemplificativ, vârsta sau starea de sănătate a persoanei, fără a limita, însă, impedimentele la extrădare la aceste două elemente. ”În acest context, odată relevat caracterul sistemic al condiţiilor inumane sau degradante de detenţie preventivă, la fel ca şi cel al încălcării drepturilor fundamentale ale omului în statul solicitant, efectele acestei constatări se răsfrâng, în mod inevitabil şi asupra cazurilor individuale de privare de libertate, în aşteptarea procesului”, a apreciat Curtea de Apel Cluj.
”Așadar, în cauză există rațiuni serioase de a se crede că predarea persoanei extrădabile către Federația Rusă este susceptibilă să aibă consecinţe de o gravitate deosebită pentru persoana extrădabilă, existând incertitudinea respectării drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale în statul solicitant, având în vedere contextul acţiunilor militare exercitate în prezent de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei (fapte de notorietate), precum și faptul că persoana a cărei extrădare se cere are cetăţenia ucraineană”, a arătat instanța. În plus, o dată cu încetarea calităţii de membru în Consiliul Europei, este de aşteptat ca Federaţia Rusă să nu mai respecte exigenţele condiţiilor de detenţie impuse de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, astfel că instanţa a manifestat ”îndoieli serioase” privind garanţiile acordate de Federaţia Rusă că persoana extrădabilă nu va fi supusă unor condiţii de detenţie inumane sau că va fi protejată de tratamente inumane ori degradante.
Astfel, ieri Curtea de Apel Cluj a respins cererea de extrădare. Decizia poate fi contestată în cinci zile de la pronunțare. Aici datele dosarului
