Numirea lui Dacian Dragoș la Curtea Constituțională, contestată de specialiști: nu îndeplinește o condiție legală pentru a prelua funcția de judecător

Actualitate by Actual de Cluj - iul. 12, 2025 1 499

Profesorul Dacian Dragoș nu îndeplinește una dintre condițiile legale pentru a fi judecător al Curții Constituționale a României, semnalează avocați sau specialiști din domeniu, conform G4Media.ro. Potrivit CV-ului său, acesta este profesor universitar, însă nu a predat în învățământul juridic superior (cel puțin 18 ani), așa cum prevede legea, ci a predat la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative, Catedra de Administraţie Publică.

Dacian Dragoș a fost numit de președintele Nicușor Dan judecător la Curtea Constituțională a României pentru un mandat de 9 ani, începând din 13 iulie.

Avocatul Adrian Toni Neacșu a afirmat, într-o postare pe Facebook, că „s-a intrat într-o sarabandă a nerespectării legii”, iar „președintele României, Parlamentul, Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea Constituțională se întrec a în a aplica legile așa cum au chef, arbitrar și abuziv, important e ca scopurile lor să fie atinse”.

„Un stat în care litera legii devine facultativă chiar pentru autoritățile lui fundamentale, politice sau judiciare, este un stat aflat în disoluție, căruia haosul anomiei îi bate la ușă.
Numirile la Curtea Constituțională făcute de președintele României nu pot fi atacate decât în justiția obișnuită, în contenciosul administrativ. Nu există contestație chiar la CCR.
Pentru că duminică noii judecători vor depune deja jurământul și își vor începe mandatul, președintele Nicușor Dan este singurul care mai poate salva ceva, revocandu-si decretul pana atunci. Evident ca nu se va întâmpla, dorințele preşedintelui sunt superioare prevederilor constituționale și legale, iar „pohta ce-am pohtit” e singura lege dupa care funcționează politicienii ajunși in fruntea statului la noi”, afirmă Neacșu.

Ce prevede legea: 

• 1. Constituția României. Articolul 143 – Componenţa Curţii Constituţionale: „(…) Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înalta competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.”
• 2. Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Articolul 61 – Condiţii pentru numirea în funcţia de judecător constituţional: ”(…)  are o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.”

Potrivit CV-ului public, Dacian Dragoș este din aprilie 2013  profesor universitar doctor la Universitatea Babes Bolyai, Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative, Catedra de Administraţie Publică.

În perioada Septembrie 2006 – Aprilie 2013 raportează în CV ”activitate didactică și de cercetare” tot la Universitatea Babes Bolyai, Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative, Catedra de Administraţie.

Între anii 2008-2012 a ocupat funcția de Prodecan, apoi Decan interimar la Universitatea Babes Bolyai, Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative, Catedra de Administraţie Publică.

A mai predat la aceeași instituție de învățământ în perioada Martie 2003 – Septembrie 2006 în calitate de Lector universitar doctor și în perioada februarie 2002 – martie 2003 în calitate de asistent universitar doctor.

Singura perioadă în care a predat la o facultate de drept a fost în primii patru ani de carieră. Astfel, în perioada octombrie 2000 – februarie 2002 a fost Asistent universitar la Universitatea Dimitrie Cantemir Bucuresti, Facultatea de drept Cluj Napoca. Tot aici a fost preparator universitar între octombrie 1998 – octombrie 2000.

Pe scurt, Dacian Dragoș a predat peste 24 de ani în învățământul superior. Problema este că a predat circa 20 de ani la catedra de administrație publică a unei facultati de științe politice, iar juriștii consultați de G4Media.ro susțin că nu se încadrează în spiritul legii la categoria ”învățământ juridic superior”. Pentru a se încadra în lege, Dacian Dragoș ar fi trebuit să predea cursuri la Facultatea de Drept, nu la Facultatea de Științe Politice și Administrative.

Publicația G4Media.ro arată, citând specialiști, că în interpretarea acceptată în practică judiciară și doctrină, termenul „învățământ juridic superior” înseamnă ”predare de discipline juridice într-o facultate de drept acreditată, care oferă diplome universitare în domeniul „drept” (licență, master, doctorat)”. Nu este cazul lui Dacian Dragoș, care a predat la catedra de administrație a Facultății de științe politice.

De pildă, un cadru didactic care predă de 20 de ani drept penal la Facultatea de Drept, Universitatea din București, de 20 se califică fără dubiu la funcția de judecător CCR, orice altceva este interpretabil.

Dacian Dragoș nu ar fi primul candidat la un post de judecător la CCR care nu îndeplinește condițiile legale sau CV-ul său este cel puțin interpretabil.

Mihai Busuioc, fost președinte al Curții de Conturi, a fost propus de PSD pentru funcția de judecător la CCR (mandat începând 13 iulie 2025).  Senatoarea Nadia Cerva a depus o contestație în Senat și la CCR, argumentând că Busuioc nu îndeplinește două condiții cumulativ și absolut cerute de lege (Art. 143 Constituție + Art. 61 Legea CCR 47/1992): Pregătire juridică superioară și vechime de minimum 18 ani în activitate juridică sau în învățământ juridic superior.

Busuioc a fost acuzat că are doar studii de drept (absolvire + formări între 1998‑2010), dar fără vechime practică reală (judecător, avocat etc.).

Pe 1 iulie 2025, CCR a a decis că numirea era constituțională, pe motiv că Busuioc ar avea peste 18 ani vechime în „specialitatea studiilor juridice”, interpretare care ar acoperi condiția de vechime legală. Cazul Busuioc a reprezentat un precedent major. CCR a acceptat o practică flexibilă la interpretarea cerințelor de vechime.