Clujean condamnat la 8 ani de închisoare cu executare pentru trafic de persoane
Actualitate by Actual de Cluj - iun. 02, 2025 0 130
Un clujean din Florești a fost condamnat azi la nu mai puțin de opt ani de închisoare cu executare pentru trafic de persoane după ce și-ar fi obligat concubina să se prostitueze ani la rând.
Mutată la el după ce a părăsit un centru de plasament, inculpatul i-a propus să lucreze într-un salon de masaj erotic din cartierul Zorilor, sub pretextul de a obține bani pentru a se putea întreține. Astfel a început exploatarea persoanei vătămate, într-un moment de vulnerabilitate extremă, în care nu dispunea de sprijin familial, de adăpost stabil sau de resurse financiare. Propunerea de a lucra într-un salon de masaj erotic a venit din partea inculpatului, care i-a prezentat această opțiune drept singura posibilitate de a obține bani pentru a putea continua să locuiască împreună. Persoana vătămată, aflată într-o stare de dependență și fără alternative reale, a acceptat, fiind astfel recrutată pentru activități de natură sexuală, desfășurate ulterior în mai multe saloane.
Începând cu anul 2016 sau 2017, inculpatul a identificat o nouă modalitate de maximizare a veniturilor obținute din exploatarea persoanei vătămate, propunându-i să renunțe la activitatea din saloanele de masaj erotic și să se promoveze online, prin publicarea de anunțuri însoțite de fotografii cu conținut sexual explicit. În acest scop, a realizat personal fotografiile compromițătoare, în care victima apărea nud sau în ipostaze erotice, utilizate ulterior pe site-uri. Persoana vătămată a practicat prostituția în regim de call-girl, deplasându-se la pensiuni, hoteluri sau chiar la locațiile clienților. Deși nu o însoțea direct, inculpatul exercita un control permanent, solicitându-i să îi comunice adresa exactă și numărul camerei, să îl contacteze telefonic la sosirea clientului și să țină telefonul deschis în timpul actelor sexuale, sub pretextul protecției, dar în realitate pentru a monitoriza sumele încasate.
De asemenea, inculpatul i-a cerut să înregistreze actele sexuale, pretinzând că o face pentru siguranța ei, dar folosind ulterior aceste materiale în scop de șantaj asupra clienților, pentru a obține bani suplimentari.
Veniturile obținute din prostituție, care ajungeau la 1.000–2.000 lei pe zi, erau colectate integral de inculpat, care le administra și acoperea din ele cheltuielile gospodăriei, consolidând astfel dependența financiară a victimei.
Conform documentelor de la dosar, exploatarea a căpătat o formă și mai degradantă începând cu anul 2022, când inculpatul a început să aducă, în mod repetat, prieteni de-ai săi în locuința în care se aflau și membrii familiei lui, inclusiv copilul victimei, constrângând-o să întrețină relații sexuale cu aceștia.
Potrivit legislației, infracțiunea de trafic de persoane se pedepsește cu închisoarea între 5 și 12 ani, dar înainte de iulie 2024 pedepsele erau între 3 și 10 ani.
”În prealabil, trebuie precizat că traficul de persoane este o formă de sclavie, persoanele traficate sunt reduse la condiția de „marfă”, sunt dezumanizate treptat, fiindu-le lezate sentimentele cele mai profunde, trauma suferită marcându-le întreaga evoluție viitoare”, a arătat instanța în individualizarea pedepsei. ”În concret, vulnerabilitatea extremă a victimei, crescută în centre de plasament de la vârsta de șase ani și lipsită de orice rețea familială sau suport social, a fost nu doar cunoscută, ci exploatată cu bună știință. Recrutarea imediat după împlinirea vârstei majoratului — moment în care tânăra devenea, formal, autonomă din punct de vedere juridic, dar rămânea profund expusă pericolelor vieții — arată lipsa de scrupule a inculpatului”.
Instanța a mai reținut că gravitatea faptei este amplificată și de mijloacele brutale de constrângere utilizate. Violențele descrise — tăiere cu sabia, lovirea cu bradul sau cu obiecte casnice, electroșocuri, imobilizarea victimei, agresiuni care au determinat reacții fiziologice involuntare — sunt relevante nu doar sub aspectul suferinței fizice, ci și pentru că trimit la tratamente inumane, incompatibile cu orice standard minim de civilizație după cum a apreciat instanța. ”Aceste acte nu au fost excepționale sau izolate, ci recurente și integrate într-o logică a terorii, destinată să mențină victima într-o stare permanentă de frică, neputință și dependență”. La această brutalitate fizică s-a adăugat o dimensiune constantă de umilire psihologică. De exemplu, inculpatul nu o lăsa pe persoana vătămată să-și ducă fetița la școală, spunându-i „curvă, tu stai acasă că trebuie să faci bani”.
”Diversitatea metodelor de exploatare demonstrează și un caracter sofisticat al conduitei infracționale, o adaptabilitate cinică în funcție de context, menită să maximizeze profitul: de la prostituție clasică, la înregistrări compromițătoare vândute online, până la escrocherii afective menite să stoarcă resurse de la clienți impresionați de povești inventate. Această versatilitate evidențiază nu doar gravitatea faptei, ci și periculozitatea accentuată a inculpatului, care nu s-a limitat la un singur mod de exploatare, ci a transformat victima într-o sursă multiplă de venituri ilicite”, a arătat instanța.
Perioada în care victima a fost exploatată se întinde pe aproape un deceniu, din anul 2013 până în luna mai 2023 — o durată excepțional de lungă pentru o faptă de această natură. ”Pe durata întregii perioade, inculpatul nu a manifestat nicio formă de regret, remușcare sau intenție de a pune capăt situației de abuz, ci, dimpotrivă, și-a adaptat mijloacele de control și exploatare, asigurându-se că victima nu are nici ocazia, nici forța de a evada. Persistența în comiterea faptei nu este expresia unui moment de rătăcire, ci dovada unei voințe infracționale ferme, susținute pe termen lung”, a arătat instanța.
Totodată, instanța a avut în vedere și conduita procesuală a inculpatului, care a fost una de blamare a victimei. Această împrejurare este cu atât mai gravă cu cât faptele comise de inculpat sunt de o natură profund degradantă și traumatizantă, iar rușinea reprezintă, frecvent, un factor care inhibă exprimarea liberă de către victimă a suferinței. Mai mult, victima se află într-un moment de reconstrucție a propriei identități și vieți, fiind profund interesată să preia creșterea fetiței sale. A relua în fața autorităților episoadele de umilire și violență, știind că inculpatul le va contesta și va încerca să le răstoarne împotriva ei, presupune o revictimizare pe care puțini o pot suporta fără costuri psihologice semnificative.
Cu privire la inculpat, instanța reține că acesta are 40 de ani, a absolvit doar 7 clase, nu desfășoară o activitate licită și este recidivist. Mai mult, constată că, pe o perioadă îndelungată — respectiv timp de 8 luni — s-a sustras executării unei pedepse privative de libertate, iar în tot acest interval a continuat să comită fapte de natură penală, dovedind o atitudine constantă de sfidare a normelor de drept și a autorității statului. În plus, circumstanțele reale ale faptelor relevă trăsături îngrijorătoare ale profilului său infracțional, care conturează o personalitate marcată de lipsa empatiei față de victime, tendințe agresive și o orientare clară către obținerea de venituri prin mijloace ilicite.
Decizia a fost luată astăzi de Tribunalul Cluj și e atacabilă în 30 de zile de la comunicare.
