Ce s-a mai câștigat pentru oameni în proiectul de transformare a uzinei Remarul 16 Februarie, la cererea Comisiei de Urbanism a Consiliul Județean/Vor apărea turnuri cu 27 de etaje lângă autogară, în Cluj

Proiectul urbanistic de reconversie a uzinei de reparații de locomotive și vagoane Remarul ”16 Februarie” a primit avizul Comisiei de Urbanism a Consiliului Județean, după ce proiectanți de la Arhimar s-au achitat de multe din cerințele formulate și au agreat că vor mai implementa și alte exigențe, doar să nu fie întârzitat proiectul. Pe platforma de aproape 6 hectare a fabricii se propune un proiect imobiliar cu turnuri de 27 de etaje dar și cu păstrarea unor elemente de patrimoniu industrial din cadrul fabricii. Activitățile de producție ar urma să fie mutate în partea estică a amplasamentului.

Președintele Alin Tișe a opinat că proiectul seamnănă cu o zonă din Londra pe care el a văzut-o și unde s-a făcut un proiect similar, care a îmbinat noul cu vechiul, însă niciunul dintre cei din comisie nu l-a aprobat. În schimb, arhitectul Radu Spânu din comisie a ținut să felicite proiectanții.

În urma discuțiilor, proiectanții au agreat să amenajeze cursul pârâului Nadăș, să prelungească pistele de biciclete sau să mute parcările de la sol, ultimul aspect cu condiția să nu fie reîntorși, din nou, la comisia de trafic a Primăriei (deoarece se acordă foarte-foarte greu și lent).

 Proiectanții  de la Arhimar, despre care președintele Alin Tișe, cel care conduce ședințele, a opinat că fac prezentarea dintr-o mansardă, au prezentat comisiei de urbanism a Consiliului Județean noile îmbunătățiri pe care le-au adus proiectului de transformare a platformei industriale de la Remarul 16 februarie la ședința online din 30 ianuarie. Cu mențiunea că fac prezentarea chiar de pe Cetățuie, din biroul firmei, mutat în vechea garnizoană a orașului, monument istoric.

Proiectanții au fost informați că, prin PUZ, pot propune clasarea clădirilor industriale propuse a fi protejate și păstrate pe amplasament. „Nu am propus prin PUZ acest lucru. Înțelegem speța, noi nu am fost informați de expertul nostru asupra acestei posibilități”, a arătat arhitectul Valentin Moldovan, menționând că se vor

conforma. Colegul său, arhitectul Nicolae Borșa, a arătat că în primă etapă se va amenaja un pod rutier peste pârâul Nadăș iar într-o etapă doi a proiectului se va construi și un pod pietonal în zona autogării Beta. „Legătura cu partea sudică a amplasamentului se va asigura prin intermediul intersecție amenajare ca sens giratoriu din cadrul proiectului. Relația cu autogara Beta se va realiza prin intermediul podului de care am amintit”, a arătat proiectantul.

O altă cerință exprimată de specialiști s-a legat de reamenajarea albiei pârâului Nadăș, pe modelul patentat deja în Cluj-Napoca în zona The Office – curățarea albiei, reamenajarea malurilor, plantarea de vegetație. Inițial, proiectanții s-au arătat sceptici, având în vedere că o astfel de intervenție depinde de Apele Române, însă, arhitectul șef i-a informat că, legal, este aceeași procedură ca în cazul podului pe care vor să îl construiască peste pârâu. „Până la urmă e în interesul investiției”, a spus și Alin Tișe. Specialiștii au mai sugerat prelungirea traseelor de biciclete și racordarea la strada Septimiu Mureșan. În plus, au mai cerut mutarea parcărilor propuse la sol în fața clădirilor. „Acestea sunt foarte frumoase și e păcat să avem parcări în față”, a adăugat Claudiu Salanță. Proiectanții au agreat să ia în considerare speța, cu condiția să nu fie condiționați să se reîntoarcă la Siguranța Circulației la Primărie și să obțină un alt aviz, după ce deja s-a obțint avizul pentru proiect, condiționat pe trei faze de dezvoltare și cu parcările în față.

La procentul de spațiu verde pe cap de locuitori din viitorul ansamblu, arhitectul-șef a opinat că proiectanții se raportează la normative din 1900 toamna și nu la noile norme care cer un procent mult mai mare, 25 de metri pătrați pe cap de locuitor. „Avem 270 de apartamente, deci undeva la 700 de locuitori și normele cer 2 metri pătrați pe cap de locuitor. Noi avem dublu”, a arătat Nicolae Borșa. Cei de la Arhimar au mai fost îndrumați să refacă și propunerea pentru funcțiunea de educație propusă în cadrul ansamblului și să se racordeze la cerințele egale în privința procentului de ocupare a terenului propus și a zonei verzi/de joacă pentru copii.

Proiectanții au prezentat și o serie de imagini simulate cu viitorul ansamblu propus la Remarul 16 februarie, mai ales că specialiștii din comisie au cerut să vadă cum se integrează clădirile de 110 metri „din centrul Baciului” cu halele industriale păstrate pe amplasament. „Ceva de care avem nevoie. Chiar îmi place ce am văzut. Se îmbină vechiul cu noul, sunt clădiri cu cărămidă cum am văzut la Londra. E de referință pentru oraș”, a ținut să spună Tișe. Ca să îi țină isonul, arhitectul Radu Spânu, a ținut să îi felicite pe proiectanți. Alti membri din comisiei nu s-au pronunțat.

Pe platformă se propun cele mai înalte turnuri din Cluj și din România (27 etaje plus etaj retras)

După turul prin halele și istoria fabricii Remarul 16 Februarie programat la Someș Delivery în toamna lui 2024, consilierii locali sau activiști din oraș au atras atenția că patrimoniul industrial nu trebuie distrus în favoarea blocurilor și că elementele valoroase trebuie păstrate și conservate în Cluj de către cei care au în pregătire proiecte imobiliare.

 Pe un teren de 5,9 hectare, proiectanții de la Arhimar Serv propun turnuri, unul dintre acestea având 27 de etaje, mai mult decât cea mai înaltă clădire construită în Cluj, West City Tower, care are 25 de etaje, proiectată de arhitectul Sorin Scripcariu. Potrivit proiectanților de la Arhimar Serv, pe parcela de șase hectare de teren, vor fi ridicate clădiri de 6, 20, 21 și, 27 de etaje, cu câte 3 niveluri de subsol pentru parcări, ansamblul urmând să fie deservit de un un număr total de peste 1100 de locuri de parcare. Alte 100 de locuri de parcare vor fi amenajate la sol, în interiorul parcelei.  Funcțiunile propuse pentru acest clădiri sunt: locuire, birouri, servicii, alimentație publică, invățământ. Se vor păstra o parte din construcțiile actuale, cele care sunt de patrimoniu istoric industrial – hala pentru locomotive sau cazanceria.

Scrie un comentariu

Δ