AcasăEconomie Economiștii de la UBB Cluj, despre efectele conflicului din ...

Economiștii de la UBB Cluj, despre efectele conflicului din Israel: „Incertitudinile din regiune pot încetini semnificativ creșterea economică la nivel global, afectând în mod indirect și economia României”. Graficul comerțului cu Orientul Mijlociu

Economie by Actual de Cluj - oct. 24, 2023 0 210

Impactul direct al conflictului Israel-Hamas pare să fie momentan unul minimal: Israel reprezintă doar 0,4% din totalul volumului de comerț exterior al României, iar majoritatea țărilor din Orientul Mijlociu au o pondere și mai scăzută, arată o analiză realizată de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. Cercetătorii au analizat relațiile comerciale ale României cu țările din Orientul Mijlociu, dar și sectoarele care ar putea fi afectate de escaladarea și extinderea confictului în regiune.

Economiștii spun însă că o eventuală intensificare sau extindere regională a conflictului poate avea consecințe indirecte mult mai grave: creșterea prețului petrolului la nivel global ar pune în pericol efectele măsurilor de reducere a inflației din România, iar incertitudinile din regiune pot încetini semnificativ creșterea economică la nivel global, afectând în mod indirect și economia României.

“O dată cu lansarea atacurilor teroriste de amploare împotriva Israelului de către organizația palestiniană Hamas, respectiv răspunsul militar al Israelului, o rezoluție generală și rapidă a conflictului pare greu de obținut. Aceste ostilități pot avea consecințe economice negative în principal asupra regiunii afectate, dar aceste implicații economice pot căpăta o amploare globală în cazul intensificării conflictului, ce pot influența în mod implicit și economia României“, spun economiștii, într-o analiză publicată de Economedia.

Turismul și Comerțul

În ceea ce privește implicațiile imediate și directe, se poate spune că acestea sunt minime, din punctul de vedere al economiei României. “Un prim sector afectat este desigur turismul, Israelul fiind evitat de către agențiile de turism și, în general, de turiștii români ca țară de destinație de la începutul acestui conflict. Aceștia probabil se vor reorienta către alte destinații. Efectul economic al acestui fenomen este însă unul marginal pe o scară macroeconomică, agențiile și turiștii putând găsi destinații alternative în mod relativ eficient”, menționează analiza Romanian Economic Monitor.

De asemenea, operatorii economici din sectorul HoReCA ar putea resimți într-o oarecare măsură impactul conflictului, în condițiile în care israelienii sunt printre cei mai numeroși turiști în România. Cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică arată că, pe țări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în primele opt luni ale anului, au provenit din: Germania (148.000 de persoane), Israel (120.200 persoane) și Italia (119.100 persoane).

Activitatea economică principală ce poate fi însă afectată direct este comerțul dintre cele două țări, respectiv comerțul României cu întreaga regiune afectată de acest conflict. Datele analizată de echipa de la UBB arată însă că relațiile comerciale dintre România și Israel reprezintă doar 0,4% din totalul volumului de comerț exterior al României. Nici celelalte țări din Orientul Mijlociu nu reprezintă o pondere semnificativ mai mare din comerțul exterior al României, doar două țări, Turcia (4,4%) și Egiptul (0,8%), depășind volumul comerțului cu Israel. Multe alte țări din regiune, precum Kuweit, Oman, Palestina, Siria, Yemen sau Bahrein au o pondere mai mică de 0,1%.

“O eventuală scădere a comerțului României cu această regiune nu va afecta în mod radical economia țării noastre. Chiar și așa, trebuie remarcat faptul că bilanțul acestor relații este unul pozitiv, exporturile românești depășind volumul importurilor din Israel. Astfel, companiile românești care exportă în Israel, pot întâmpina dificultăți în perioada următoare. Cele mai importante produse exportate de România pot fi încadrate în categorii, precum cereale (27,9% din totalul exporturilor către Israel în 2021), mașini și echipamente electrice (14,2%), respectiv animale vii (10,6%). Importurile din Israel sunt bazate preponderent pe produse cu un grad mai ridicat de prelucrare, precum mașini și echipamente electrice (16,3% din totalul importurilor din Israel), lichide petroliere (14,4%), respectiv alte produse chimice (12,8%)”, arată echipa de economiști.

Etapa următoare: Efecte pe piața energiei, inflație și încetinirea creșterii economice

Cu toate că datele de mai sus arată că economia României nu este afectată în mod semnificativ de conflictul din Orientul Mijlociu, efectele indirecte pot deveni totuși de amploare, mai ales în cazul în care acest conflict armat se va extinde la nivel regional, implicând într-un fel sau altul țările din regiune producătoare de produse petroliere, avertizează cercetătorii.

“Acest scenariu ar putea aduce o creștere semnificativă a prețului global al petrolului, ceea ce ar avea consecințe negative și asupra prețurilor combustibilului din România. Dat fiind faptul că rata inflației, deși pe o pantă descendentă, continuă să rămână destul de ridicată, o creștere a prețului combustibilului ar afecta o mare parte a populației și a companiilor din România și ar pune în pericol efectul măsurilor de politică monetară care țintesc reducerea treptată și continuă a inflației. Un alt efect indirect este reprezentat de creșterea incertitudinilor economice la nivel global, care ar putea avea un impact negativ asupra creșterii economice la nivel mondial, care, și fără acest conflict, arată deja semne de încetinire. O astfel de încetinire a dezvoltării economiei mondiale ar avea desigur un impact negativ asupra evoluției economice a României”, subliniază Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA.

“Astfel, nu doar din punct de vedere umanitar, dar și din punct de vedere economic, limitarea amplorii acestui conflict, respectiv identificarea unei soluții ce poate aduce un echilibru politic în Orientul Mijlociu ar trebui să fie cea mai importantă prioritate a decidenților politici din regiunea afectată, respectiv la nivel mondial”, completează acesta.