Al doilea solo-show al artistului Samy Briss într-un muzeu din România, de mâine la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca
Cultură by Actual de Cluj - iul. 26, 2023 0 180
Al doilea solo-show al artistului Samy Briss într-un muzeu din România, de mâine la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca.
Expoziţia retrospectivă de pictură, sculptură şi desen a artistului israelian de origine română, Samy Briss, intitulată Memoires, are loc la Cluj, de azi până în 6 august. Vernisajul e programat diseară la ora 18, la sediul Muzeului de Artă Cluj-Napoca din Palatul Bánffy aflat în Piața Unirii din centrul Clujului, în prezența artistului expozant. După 12 ani de la prima şi ultima expoziţie în România, de la Muzeul Țării Crișurilor din Oradea, Samy Briss, personalitate remarcabilă a lumii artistice internaţionale, se întoarce acasă, pentru o expoziţie retrospectivă care însumează peste 110 de lucrări de pictură, sculptură şi desen.
S-a născut la Iaşi, în 18 mai 1930. A urmat Institutul de Arte Plastice Bucureşti şi, concomitent, între 1950 și 1954, a frecventat atelierul pictorului Camil Ressu. Între 1955 și 1957 a participat la primele expoziţii de pictură şi grafică. A realizat decoruri și costume de teatru și a lucrat ca asistent la catedra de scenografie de la Institutul de Teatru București, în preajma unor viitori mari regizori. În 1957 expune pentru prima dată la Trienala de Gravură din Elveția, unde reprezintă România. În 1958, Samy Briss, ca mulți intelectuali români, devine una dintre victimele valului de ”realism socialist”, arta oficială impusă de regimul comunist. Prima sa expoziție de pictură la București este interzisă. Părăseşte România împreună cu familia, la sfârşitul anului 1959. După o lungă călătorie prin Europa, trecând prin muzee şi galerii de artă din Viena şi Napoli, şi făcând nenumărate schiţe ale vremurilor trăite, ajunge cu vaporul la Haifa, în Israel. Israelul îl apropie de valorile şi simbolurile iudaice, de temele biblice, de tradiţiile, sărbătorile şi arta muzicanţilor cleizmeri, muzica populară evreiască ce se vor regăsi reflectate în opera sa. Tot acum îl cunoaşte pe cofondatorul mișcării Dada, Marcel Iancu, de care-l va lega o prietenie fructuoasă și decisivă pentru tot restul carierei. Din 1961-1966, de numele său se leagă realizarea unor decoraţiuni murale pentru spitale, biblioteci, hoteluri, instituţii publice.
La îndemnul sculptorului Dani Karavan, cel care a realizat uriaşa sculptură a zidului din parlamentul israelian, Knesset, numită ”Rugați-vă pentru pacea Ierusalimului”, Samy Briss expune pentru prima dată la Tel Aviv. Şi până în 1970, participă la mai multe expoziții de grup în Israel și în străinătate. Dar începutul anului 1971, îi aduce lui Briss primul contract cu adevărat important. Galeria pariziană Romanet îl invită să expună la Paris şi îi propune un contract de exclusivitate pe cinci ani. Cu o condiţie: să se mute la Paris. Odată acceptat contractul, urmează, din 1972, primele sale expoziții în Franţa, Statele Unite și în întreaga lume. Contactul direct cu experienţe din arealul stilistic al lui Picasso, Paul Klee,Victor Brauner sau din repertoriul lui Braque, ori al pictorului din Vitebsk, Marc Chagall, i-au reconfigurat patrimoniul de imagini din spaţiul românesc, israelian, francez şi nu numai. Ca o recunoaştere a artei şi aprecierii la nivel internaţional de care se bucură opera sa, în 2019, Samy Briss a fost numit Chevalier des Arts et des Lettres, de către guvernul francez, la propunerea marelui om teatru şi bunului său prieten, Georges Banu.
Expoziţia Memoires este cel mai amplu demers vizând arta lui Samy Briss în România. Peste 110 lucrări de pictură, sculptură, desen, care nu au fost expuse niciodată ”acasă”, reprezintă patrimoniul acestei expoziţii. Ele vor fi completate de repere de viaţă personală şi artistică, de asemenea, neexpuse în România. Fotografii din atelier, invitaţii la expoziţiile personale şi de grup din lumea întreagă, documente cu importanţă majoră în devenirea sa, scrisori de la personalităţi importante ale lumii culturale internaţionale, extrase din mari nume ale presei cotidiene şi de artă, referitoare la opera sa, se vor regăsi, de asemenea, în expoziţie. ”O menţiune aparte: afişul expoziţiei interzise în România din 1959 şi câteva dintre lucrările care ar fi trebuit să facă parte din acel demers, păstrate cu grijă de artist, vor întregi acest proiect expoziţional”, completează curatorii.
Expoziția va rămâne deschisă publicului spre vizitare până în 6 august, de miercuri până duminică, inclusiv, în intervalul orar 10 -17. Ultimul bilet de intrare va fi emis la ora 16:30.
