VIDEO Cine e arhitectul noului Cluj
ActualitateAdministrațieTop NewsUrbanism by Luminiţa Silea - oct. 10, 2019 1 2909
Contractul de 2,8 milioane de lei pus la bătaie de Primăria Cluj pentru proiectarea de la zero a unui cartier pe terenuri private din Sopor însumând 250 de hectare a fost câștigat prin concurs de soluții de echipa arhitectul Vlad Sebastian Rusu.
Echipa a câștigat deja trei concursuri pentru proiecte importante de transformare în centrul Clujului (Turnul Pompierilor, Ferdinand-Tipografiei) dar și modernizarea parcului Feroviarilor.
Despre proiect, juriul a spus că e propunere coerentă cu spații publice care zonează cartierul, generează calitate și e adaptată terenului, fiind racordată la rețeaua publică de transport și la vecinătăți. În privința termenului de proiectare prevăzut în caietul de sarcini pentru 18 luni, termenul nu poate fi realist având în vedere că pentru realizarea efectivă a PUZ-ului este nevoie de obținerea cărților funciare pentru toate proprietățile aflate pe cele 250 de hectare de teren care fac obiectul proiectului câștigător. Echipa a ofertat un termen de aproape trei ani pentru realizarea Masterplanului de Cartier.
După anunțul că echipa lui Rusu a câștigat, arhitectul a sintetizat viziunea de desvoltare pe care a propus-o în Sopor:
Reamintim, Primăria își dorește la Cluj pe 250 de hectare de terenuri private din Sopor un cartier de aceeași dimensiune cu Mănășturul (cel mai mare din oraș -n.r.), dar care să ofere facilități din secolul XXI, după cum a ținut să spună public primarul Emil Boc.
Ce spune arhitectul Vlad Rusu despre cea ai mare provocare a proiectului dar și despre rolul Primăriei în materializarea efectivă a cartierului.
Cea mai importantă parte în opinia arhitectulului este rolul de mediere între oameni și echipa de proiectare dar și organizarea de dezbateri publice pe parcursul elaborării master planului viitorului cartier. Deja cetățeni care dețin terenuri au participat la anunțarea rezultatelor concursului si i-au abordat pe arhitecți interesându-se ce se propune pe terenurile pe care le dețin. Ca regim maxim de înălțime pentru viitoarea dezvoltare s-a mers pe cea din actualul Plan Urbanistic General, 6 etaje.
Din pdv urbanistic, un cartier care are functiuni, exclusiv rezidentiale(dormitor, sufragerie), nu poate deveni in perspectiva, decît un ghetou. Ce vor face cei „70 000” de locuitori? Vor traversa orasul pe directii multiple in evantai; vor supraincarca reteaua stradala, pe doua directii dominante; vor fi dependenti de actualul oras in procent de 75%(estimat) dpdv profesional, educational, cultural, administrativ, juridic, etc. Sarind peste multele puncte slabe a unei eventuale analize, concluzia-trista- se intrevede: fara functii complexe, care sa retina predomoinant pe locuitori in cartier, fara functii secundare, acest cartier va fi un nou Mănăștur doar că, nejustificat. Mănsturul era polul urban tertiar(rezidential si de servicii) complementar unui alt pol, de domenii „secundare”(industrie). Cele doua erau in echilibru perfect. Acest cartier cu cine va intra in echilibru? Și pentru ce?