Urbanism în vremea coronavirusului. Județul are o rețetă pentru calitatea vieții în și după pandemie. Proiect în Apahida dat exemplu de AȘA DA

Un proiect propus de Atelier RVD la Apahida pentru amenajarea de locuințe pe 3,5 hectare prin reconversia unei zone industriale de la Sânnicoară (fostă fermă de pui) a fost un prilej pentru Comisia de Urbanism a Județului să traseze o politică locală pentru a crește calitatea vieții în Cluj.

Este vorba despre crearea de spații verzi în mijlocul unor dezvoltări imobiliare care să rămână majoritar în coproprietatea viitorilor locuitori dar în care să fie cooptată și administrația locală prin cedarea către aceasta a unei cote părți din respectivele zone verzi. E un model care merită îmbunătățit, merită modele de bune practici și trebuie impus peste tot în Județ, crede arhitectul șef Claudiu Salanță. Totul s-a întâmplat la a doua ședință de urbanism pe care cei de la Cluj o țin pe Zoom având în vedere pandemia de coronavirus și măsurile de distanțare socială care s-au luat în România.

Despre politica pe care Județul vrea să o susțină, arhitecții din Comisie au spus că ar putea fi împrumutată și de municipiul Cluj-Napoca, care deocamdată vorbește despre creșterea calității vieții însă e incoerent la o a impune prin toate proiectele de urbanism acceptate.

„E o fostă fermă de pui preluată de o echipă care dorește să o transforme în zonă rezidențială. Am tratat această zonă precum un cartier al Clujului, ca una urbană, așa cum am reglementat și în PUG Apahida la care lucrăm, având în vedere vecinătatea cu orașul”, a explicat proiectantul, arhitectul Rareș Drăgan. Pe cele 3,5 hectare se propun locuințe duplex, locuințe înșiruite, o zonă pentru servicii cu o piațetă publică dar și o zonă verde mai consistentă, între case.

(varianta 1)

(varianta 2, după discuțiile și recomandările din Comisie)

Despre zona verde, Rareș Drăgan a spus că va rămâne în coproprietatea viitorilor locuitori din ansamblu ca ei să o poată folosi cum doresc, de la a ieși la grătare, la a-și lăsa aici copiii să se joace. „Un spațiu intim, privat, al locuitorilor. De aceea nu am propus să o cedăm Primăriei. Accesul public nu este însă limitat în acestă zonă”, a completat arhitectul. Aceasta după ce membrii comisiei au cerut lămuriri cu privire la viitorul acestui spațiu, dacă rămâne public sau e unul privat.

Arhitectul șef al județului- Claudiu Salanță- a adus în discuție parcul Ioanide din București, arătându-se pe planșe participanților la noua ședință de urbanism-conferință online de pe Zoom că este un model care ar trebui urmat peste tot. „Aș încuraja acest model deoarece lipsesc de peste tot locurile unde copiii să iasă și să se joace în siguranță. Acest parc este în mijlocul unei zone de case, fiecare având poartă de acces spre parc. Aș încuraja și aici o abordare similară”, a recomandat Salanță.

Arhitectul Octav Olănescu, membru în comisie, a recomandat clarificarea stutului  zonei verzi care, în forma propusă, generează ambiguități legate de folosință. „Salut această zonă propusă. Am mai văzut abordarea într-un proiect pe care l-am discutat și a primit aprobare la Jucu. Îmi pare rău că colegii de la municipiu sunt refractari și fac opoziții la amplasarea spațiilor verzi pe fund de lot, așa cum ar fi normal”, a spus și arhitectul Vlad Negru din comisie.

Regulamentul Planului Urbanistic Zonal este cel care va lămuri viitorul zonei verzi. „Să se prevadă accesul public nelimitat, să îi faci coproprietari pe toți cei cu parcelele de case și în plus să mai dai și 10% statului român, adică Primăriei. Atunci nu mai ai nicio problemă că se va întâmpla altceva acolo sau că vor încerca să modifice statutul zonei. Lucrurile de acest fel se descurajează de la sine. Cred că acest model e cel care trebuie promovat peste tot”, a apreciat Salanță.

„Și 1% ajunge pentru Primărie. Dacă i-ai legat, lucrurile sunt ca și rezolvate”, a completat Negru.

Despre proiectul de reconversie propus de cei de la Atelier RDV, arhitectul Marcel Crișan a spus că ar trebui să dea ceva comunității substanțial dacă în locul zonei industriale se dorește una urbană. El s-a arătat nemulțumit de felul în care proiectul vine cu servicii pentru viitorii locuitori.

Drăgan a replicat că există o zonă de 3500 de mp pentru servicii unde nu s-a nominalizat exact tipul de servicii și propune ca oamenii să își poată face ce vor, grădiniță, biserică sau alte funcțiuni. Arhitecții din comisie i-au recomandat să facă un studiu privind partea de servicii de comerț care ar trebui propuse în zonă dar și să includă drumurile din proximitate în studiu pentru a le reglementa profilele.

„Cât mai multe proiecte de acest fel așteptăm. Cu astfel de zone verzi se creează de fapt comunități și ele duc la creșterea calității vieții oamenilor din Cluj. Vom încerca și noi să îmbunătățim modelul, să vedem exact dacă pot funcționa astfel de zone verzi în coproprietate între primării și proprietari privați. Cred că e un model bun”, a mai spus Salanță.

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.