Clujeanul ajuns președinte al Consiliului de Administrație al CFR SA călătorește cu trenul doar când nu are încotro. L-am întrebat cu ce argumente convinge un clujean să aleagă trenul spre București.

Mircea Jorj a ajuns în urmă cu mai puțin de trei săptămâni la șefia uneia dintre cele mai mari companii de stat, CFR SA. E în București de aproape trei ani, dar se întoarce regulat acasă la Cluj, o dată la cel mult trei săptămâni. Alege însă orice altă variantă decât trenul pe această rută, și nu e de mirare: ca să ajungi din Cluj în Capitală sau invers cu trenul îți trebuie nu mai puțin de nouă ore – față de 50 de minute cu avionul sau 6 ore cu mașina.

Așa că i-am cerut să convingă clujenii să aleagă trenul pe această rută. Ce argumente ar avea?

Eu pot asigura cititorii voștri că e metoda de transport cea mai sigură, riscurile de accidente pe calea ferată sunt cele mai scăzute. Și îi pot asigura că până înspre Brașov viteza medie de transport va crește în perioada imediat următoare, sper să depășim viteza de 40 km/h, ceea ce va face trenul rentabil și economic. E mai economic să circuli cu trenul, luând în calcul costul carburantului, comparativ cu energia electrică cu care se alimentează locomotiva. Pe ruta Cluj – București vom avea o creștere semnificativă a vitezei. Depășim viteza medie semnificativ, cu ordinul zecilor de kilometri pe oră. Pe anumite tronsoane putem circula fără restricții de viteză. În loc să facem 9-10 ore de la Cluj la București vom avea o oră-două-trei ore scăzute, dar contează ritmul în care ne mișcăm toți cu lucrările. Un alt argument e dacă ne gândim chiar și la protejarea mediului, dar în România nu e conștientizat prea bine acest lucru. E bine să avem în vedere și acest aspect, e o metodă de protejare a mediului.

Așa că Jorj recunoaște: ar merge cu trenul – dar numai dacă durata călătoriei ar fi mai mică decât cea cu mașina, adică cel mult 5 ore, jumătate din media de timp a unei călătorii în acest moment.

O altă problemă a transportului feroviar, spune Jorj, e calitatea „materialului rulant”, adică a locomotivelor și vagoanelor. „Personal cred că trebuie să se facă o modernizare și a materialului rulant. în acest moment cfr călători, locomotive, vagoane eficiente la consumuri. Locomotivele sunt supradimensionate și trag după ele 2-3 vagoane”, spune el. În plus vagoanele ar trebui să aibă acces la energie electrică și internet în toate compartimentele, „trebuie luate lecții din străinătate”.

Partea bună, susține el, e că cel puțin curățenia în trenuri e bună: „cu ce am circulat eu nu am văzut mizerie. Eu am călătorit cu două trenuri în ultimul an și nu am avut probleme de igienă pe ruta Cluj – București.”

Obiectivul lui Jorj în noua sa calitate de președinte al CA la CFR SA e deblocarea proiectelor finanțate cu bani europeni, despre care spune că au fost blocate de șapte ani. „Sunt câteva proiecte blocate în proceduri, conducerea executivă a companiei va reglementa situația. Vrem absorbție pe zona aceasta, nu vrem să ajungem, la sfârșitul anului, din cauza unor proceduri, să facem într-un an ce nu s-a făcut în 7 ani.
De 7 ani n-au fost scoase la licitație anumite lucrări, anumite studii au fost prost făcute – sunt multe motive”.

Jorj lucrează din 2014 la Ministerul Transporturilor, unde e secretar general, și deține și funcția de președinte al Consiliului de Administrație al ROMATSA – precum și funcția de membru în comitetul interministerial de finanțări, garanții și asigurări al Eximbank SA, tot din 2014.
În 2014 a fost consilier la Direcția de Trezorerie a Direcției Finanțelor Publice Cluj, iar înainte de aceasta a fost vicepreședinte al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, între 2012 și 2013.

Citește și:

Clujean la șefia CFR SA

Hit the road, Jack! (Pasager cu infrastructura de România)

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Specializări la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.