„Ultimul răcnet” în materie de politică a spațiului public la primărie: se ridică băncile ca să nu aibă pe ce sta oamenii fără adăpost

„Justiție privată pe spațiul public ( au dispărut aproape toate băncile din Piața Muzeului, că na, lumea avea tupeul să le folosească. Nu chiar zilnic, dar constant…”, așa e descrisă de un locuitor din oraș politica primăriei în ceea ce privește spațiul public și anume una dintre cele mai frunoase piețe și prima transformată în zonă pietonală, Piața Muzeului.

Piața Muzeului înaintea începerii sezonului cu terase
sursa foto: Luiza Tofan (Instagram)

După instalarea teraselor în Piața Muzeului, recent, băncile care înconjurau copăceii din piață au dispărut. Cine n-are 12 lei de o limonadă ca să folosească o terasă de alimentație publică care au împânzit întreg spațiul public din Muzeului nu mai are varianta civilizată de a folosi spațiul public, dar are alternativa să stea pe jos, la umbra copăcilor.

sursa foto: Apai Emese (Facebook)

De ce au dispărut băncile

„Nu își mai găseau utilitatea acolo pentru că, fiind o zonă cu terase, nu se foloseau. Băncile din Piața Muzeului au fost ridicate și mutate în alte locații din centrul orașului”, a explicat dispariția băncilor Biroul Mass medial al primăriei.

Inițiativa ridicării băncilor din Piața Muzeului, cu semnal negativ pentru oraș (utilizarea spațiului public doar pe terasele de alimentație publică), a aparținut Serviciului de Spații Verzi al primăriei. Șeful biroului de spații verzi al municipalității, Vasile Moldovan, a menționat că respectivele bănci erau utilizate doar de oamenii străzii care obișnuiesc să vină în piață pentru că primesc de mâncare (prin programele Bisericii Franciscane și ale inițiativei O masă caldă) și de aceea au fost ridicate. „Am primit sesizări că pe bănci stăteau doar 3 boschetari care miroseau îngrozitor și îi deranjau pe clujeni. Pe bănci nu stătea nimeni, în afară de oamenii străzii care se strâng în piață pentru că primesc de mâncare de la biserică. Băncile sunt la noi în depozit, le-am și aranjat. Noi oricum anul acesta am pus bănci pe Cetățui, pe malul Someșului, în zone cerute unde au fost cerute de clujeni. Chiar am suplimentat băncile pe malul Someșului pentru că ne-au rugat oamenii. Nu descurajăm ca oamenii să stea în spațiul public. Dacă e o problemă în Muzeului, le punem înapoi. Le-am luat o săptămână dar joi sau cel târziu vineri le montăm iarăși”, a spus Moldovan.

Despre viitorul spațiului public confiscat de terase

Arhitectul-șef al orașului, Ligia Subțirică, a afirmat că politica de ridicare a băncilor din piața pentru care în urmă cu câțiva ani primăria era felicitată la nivel internațional pentru modul de amenajare nu este una sănătoasă pentru spațiul public. Problemele de aglomerare a Pieței Muzeului sunt generate de politica expansionistă a proprietarilor de terase care, de la an la an, tind să-și extindă numătul de mese pentru care li s-a eliberat autorizație, consideră arhitectul-șef. „Noi i-am sesizat în repetate rânduri. La fel și Direcția de Cultură, va mai face, din câte am înțeles de la arhitectul Virgil Pop, sesizări suplimentare. Cei de la control de la primărie, poliția locală, aplică amenzi dar după ce pleacă controlul, mesele sunt la fel. Cât despre ridicarea băncilor din piață pentru că sunt folosite de persoanele fără casă, lucrurile comportă o discuție mai amplă. Nu poți să îi discriminezi pe acești oameni. Primăria are facilități cu masă, cazare, serivicii de igienă personală pentru aceste persoane. Eu am casă și tot aș sta pe o bancă în Piața Muzeului. Nu știu de aceste politici de ridicare a băncilor, dar mă voi interesa”, a spus arhitectul-șef al orașului.

Subțirică a mai precizat că va avea discuții cu cei de la poliția locală pe tema disciplinării teraselor dar și legate de noi amenajări pietonale în zona Muzeului – poate chiar pietonalizarea străzilor care înconjoară piața, rămase cu asfalt și mașini – în așa fel încât pietonii să folosească și mai mult spațiul public din centrul orașului.

Piața Muzeului amenajată ca zonă pietonală, începând cu 2005 – adică proiectul “Reabilitări urbane centru istoric, faza 1 – Piaţa Muzeului şi străzi adiacente” a fost declarat finalist în cadrul competiţiei internaţionale Premiile Europene pentru Spaţii Publice Urbane 2010. Adică a fost inclus în  lista proiectelor urbane promovate pe site-ul asociaţiei, www.publicspace.org, unde se regăsesc cele mai valoroase realizări arhitecturale europene. Mai mult, la vremea respectivă, primăria a fost felicitată de organizaţiile profesionale din domeniul arhitecturii şi urbanismului de la nivel internațional pentru amenajarea spațiului public din centrul municipiului Cluj-Napoca.

Lucrările din Piața Muzeului au fost realizate în 2006 de către Tirrena Garboli, în cadrul proiectului “288 de străzi” și au costat peste 360.000 de euro, însemnând pietonalizarea și dotarea a peste 5.000 mp, cât măsoară piața.

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.