Închide

Toate detaliile din cazul mita de la CJ! Grupul infracțional instituit de președintele Horea Uioreanu și cum a acționat acesta

ActualitateRecomandarea redacției by Actual de Cluj - mai 31, 2014 1 1491

 Investigațiile penale DNA Cluj în cazul Uioreanu-Bene-Pogăcean. 

uioreanu

            Investigaţiile penale din prezenta cauză vizează modul în care preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, inculpatul Uioreanu Horea Dorin, după preluarea funcţiei elective în iunie 2012, şi-a construit în jurul său un grup de interese în care a cooptat  oameni de afaceri importanţi, reprezentanţi ai unor regii din subordinea CJ Cluj sau chiar consilieri judeţeni, pentru ca, în urmărirea intereselor de grup, exclusiv financiare, să direcţioneze resursele bugetare de o manieră în care fiecare din cei cooptaţi în grupul constituit în jurul preşedintelui CJ Cluj să aibă parte de profituri ilicite, prin mecanisme de canalizare a finanţărilor bugetare către societăţile comerciale private, prin eludarea legii, a principiilor transparenţei şi concurenţei loiale, scopul unic fiind acela de obţine foloase materiale necuvenite. Practic, odată ce a ajuns la conducerea instituţiei publice, Uioreanu Horea Dorin a înţeles că, orice alocare bugetară din partea CJ Cluj se poate constitui într-o sursă de venit ilicit, sens în care a profitat în interes personal fără nicio rezervă.

Astfel, reţine probaţiunea cauzei faptul că, pentru acordarea de contracte sau finanţări ale contractelor în curs, inculpatul Uioreanu Horea Dorin a instituit regula „întoarcerii” către sine a unui comision de 10-15% din suma finanţată de la bugetul judeţului. De-a lungul mandatului său, acesta şi-a perfecţionat sistemul de alocare a banilor, condiţionând anterior aprobării bugetului anual, finanţarea proiectelor/contractelor doar în situaţia în care beneficiarii (indiferent dacă aceştia erau edili din comunele judeţului sau reprezentanţi ai unor societăţi comerciale) acceptau întoarcerea comisionului de 10-15%, practic mita ce urma a fi încasată de edilul judeţului, plată ce urma a fi realizată la momentul alocării bugetare.

Potrivit declaraţiei de avere postată pe site-ul Consiliului Judeţean Cluj, inculpatul Uioreanu Horea Dorin a declarat pentru anul 2012 venituri medii lunare în sumă de 6.213 lei. Probaţiunea realizată până în prezent în cauză a stabilit că, în realitate, preşedintele CJ Cluj, realizează cheltuieli de peste 20.000 lei lunar, resursele financiare ascunse constituind în realitate foloasele faptelor de corupţie în care este implicat.

 

          I. Astfel, din probele de la dosar rezultă că, în perioada aprilie 2013-mai 2014 inculpatul Uioreanu Horea Dorin a pretins de la inculpatul Pogăcean Vasile, remiterea cu titlu de mită a unei sume totale de 693.224 lei, constând într-un procent de 15% din sumele alocate bugetar de CJ Cluj pentru contractele aflate în derulare de către firma Sinai Comimpex SRL aparţinând omului de afaceri.

În cursul lunii aprilie 2013 inculpatul Pogăcean Vasile, patron al SC Sinai Comimpex SRL Icold a derulat o întâlnire cu preşedintele Consiliului Judeţean Cluj căruia i-a solicitat sprijin privind finanţarea unor lucrări pe care societatea sa le avea în derulare pe raza mai multor comune din judeţul Cluj, contracte din cadrul unor programe de dezvoltare rurală (privind reabilitări de drumuri, podețe, renovări unități de învățământ, apă canalizare, etc).

Inculpatul Uioreanu Horea Dorin a acceptat sprijinirea omului de afaceri, condiţionând aprobarea finanţării de remiterea unui procent de 15% din suma finanţată, fără TVA, pretindere cu care inculpatul Pogăcean Vasile a fost de acord. În condiţiile în care sumele ce urmau să fie plătite din bugetul CJ Cluj prin intermediul primăriilor beneficiare erau semnificative,  totalizând peste 4 milioane lei, cei doi au convenit ca direcţionarea alocărilor să se facă treptat, funcţie de sumele de care instituția județeană urma să beneficieze de la bugetul de stat prin Ministerul Dezvoltării sau din alte resurse.

De asemenea, cei doi au convenit ca mita să fie remisă în tranşe, corelativ la sumele alocate, prin calcularea procentului aplicat la fiecare tranşă de finanţare.

Preşedintele CJ Cluj a impus omului de afaceri ca remiterea banilor să fie realizată prin intermediul consilierului său personal Pop Răzvan Marius, sens în care i-a pus pe cei doi în legătură şi i-a comunicat consilierului său ce avea de făcut.

Astfel, la scurtă vreme, tot în luna aprilie 2013, inculpatul Pogăcean Vasile a efectuat o nouă deplasare la sediul CJ Cluj şi, după o scurtă întrevedere cu preşedintele consiliului, acesta l-a chemat pe Pop Răzvan Marius și i-a cerut să-l însoţească pe omul de afaceri. În aceste împrejurări a avut loc prima remitere de bani din partea inculpatului Pogăcean Vasile către preşedintele CJ Cluj, suma remisă ca mită fiind în cuantum de 40.000 lei.

Potrivit celor promise, la data de 31 mai 2013, sub semnătura preşedintelui Uioreanu Horea Dorin, Consiliul Judeţean Cluj a trimis Ministerului Dezvoltării Propunerea de alocare bugetară pentru finanţarea în continuare a unor lucrări prin OUG 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare rurală, în lista ataşată regăsindu-se şi lucrările contractate de SC Sinai Comimpex SRL. Aşadar, preşedintele CJ Cluj a inclus pe lista beneficiarilor, primăriile Fizeşul Gherlii şi Câţcău, respectiv contractele pe care aceste primării le aveau în derulare cu SC Sinai Comimpex SRL pentru care a solicitat alocarea cu sumele de 1.175.000 lei şi, respectiv, 200.000 lei, în detrimentul proiectelor derulate de alte comunităţi locale de la sate. În baza acestor propuneri sumele au fost alocate, potrivit art. 9 alin 6 din OG 28/2013 prin ordin de ministru emis de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

A doua alocare bugetară survenită în anul 2013 tot în temeiul OUG 28/2013 a avut loc în octombrie, când societatea Sinai a fost vizată prin alocările în sume de 846.000 lei la comuna Câţcău, 535.000 lei la comuna Iclod şi 418.000 lei la comuna Fizeşul Gherlii. Aşadar, pentru anul 2013, urmare a demersurilor efectuate asupra preşedintelui CJ Cluj, prin mecanismul de alocare bugetară reglementat prin OUG 28/2013, SC Sinai Comimpex a beneficiat de suma totală de 3.174.000 lei. Aferent acestei sume, potrivit celor promise, inculpatul Pogăcean Vasile urma să remită preşedintelui CJ Cluj, cu titlu de mită, suma totală de 476.100 lei (calculată la un procent de 15%).

În perioada ce a urmat după stabilirea înţelegerii şi prima remitere a sumei de 40.000 lei, inculpatul Pogăcean Vasile l-a contactat pe Pop Răzvan Marius în mai multe rânduri  şi a solicitat acestuia ca, pentru protejarea ilicitului în care era angrenat, întâlnirile să aibă loc numai la sediul firmei sale din Iclod. În această locaţie, în perioada mai 2013 – februarie 2014, inculpatul Pogăcean Vasile a remis preşedintelui CJ Cluj prin intermediul lui Pop Răzvan Marius, suma totală de 114.500 lei, după cum urmează: la data de 23 mai 2013 suma de 5.000 lei, la data de 24 mai 2013 suma de 5.000 lei, în 3 iunie 2013 suma de 9500 lei, în 6 iunie suma de 4.500 lei, în 5 septembrie 2013 suma de 5.000 lei, în 9 ianuarie 2014 suma de 30.000 lei, în 20 ianuarie 2014 suma de 10.000 lei, în 24 februarie 2014 suma de 2.200 euro (echivalent a 10.000 lei).

Faţă de nivelul sumelor alocate şi cuantumul negociat al mitei, la finele lunii februarie 2014, în mod evident inculpatul Pogăcean Vasile era restant la plata tranşelor mitei cu aproape 300.000 lei. De altfel, inculpatul Pogăcean Vasile a încercat să negocieze cu inculpatul Uioreanu Horea reducerea comisionului de la 15% la 10%, apreciind că nu va face faţă plăţilor tranşelor de mită ce vor urma. Negocierea a rămas fără rezultat.

La data de 21 martie 2014 inculpatul Pogăcean Vasile l-a contactat pe Pop Răzvan Marius căruia i-a cerut o întâlnire ce s-a derulat în restaurantul „Fabrica de Bere” din Cluj Napoca. Cu prilejul discuţiei purtate, ce a fost înregistrată ambiental, inculpatul Pogăcean Vasile a cerut de la interlocutor detalii privind felul în care vor avea alocările bugetare în anul în curs. Totodată, acesta a promis remiterea sumei de 10.000 lei către preşedintele CJ Cluj și a cerut consilierului acestuia să-i transmită că va menţine promisiunea de plată în procent de 15% din sumele alocate dacă va beneficia de alocări integrale şi nu de plăţi parțiale ale contractelor:

„……………………………

POGĂCEAN VASILE –  Mă, spune-i la Horea, ascultă ce îţi spun eu, că dacă se mişcă lucrurile rapid şi ăsta, mă ocup în avans de tăt…

POP RĂZVAN MARIUS  –Da

POGĂCEAN VASILE –  ….neinteligibilîmi bag pu……., de socoteala asta tăt ce trebe, numa să apuc la prima decontare, înţelegi? După aia le „băgăm” noi pe facturi, ştii ce zic?……………………”

Pe parcursul discuției purtate, inculpatul Pogăcean Vasile a admis că este restant la remiterea tranşelor mitei convenite, restanţă pe care o justifică de circuitul foarte anevoios al banilor, sub nivelul său de așteptare, însă s-a arătat decis să achite toate restanțele potrivit promisiunii sale. Acesta a subliniat că este o persoană de încredere şi că, dacă vreodată va fi chestionat despre înţelegerile convenite cu preşedintele CJ Cluj nu va recunoaşte nimic:

„……………………………………….

POGĂCEAN VASILE –  Doamne fereşte, eu să mă tai cu drujba că nu zic nimica. Înţelegi ce îţi spun?

………………………………………..”

Un alt aspect atins în cadrul discuției s-a referit la finanțarea unui contract derulat de SC Sinai Comimpex SRL în comuna Bonțida, privind reabilitarea unei școli (Liceul tehnologic Răscruci), finanţare care era vizată de omul de afaceri și despre care interlocutorul l-a asigurat că era în vizorul preşedintelui CJ Cluj, ea urmând a intra pe lista obiectivelor propuse la finanţare prin nominalizarea unor sume constituite din cota de 20% din impozitul pe venit, din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, în proxima ședință de consiliu, programată pentru data de 28 martie 2014.

Deși cu prilejul discuţiei purtate la data de 21 martie 2014 inculpatul Pogăcean Vasile a promis că va remite pentru preşedintele CJ Cluj suma de 10.000 lei în data de 25 martie 2014, sens în care a convenit cu Pop Răzvan Marius că vor proceda ca de obicei, întâlnirea urmând a avea loc la Iclod, ea nu s-a mai realizat, omul de afaceri renunţând la orice formă de contact cu consilierul preşedintelui. Explicaţia acestei conduite rezidă în forma extrem de ridicată de precauţie manifestată de inculpatul Pogăcean Vasile care a aflat de existenţa unei investigaţii penale ce-l viza pe Pop Răzvan, context în care a sistat orice legătură cu acesta.

La data de 28 martie 2014 a avut loc şedinţa Consiliului Judeţean Cluj în care a fost adoptată Hotărârea CJ 95 privind nominalizarea  unor sume constituite din cota de 20% din impozitul pe venit, din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, precum şi din sumele reţinute ca urmare a aplicării gradului de necolectare a impozitelor şi taxelor locale, pe unităţi administrativ-teritoriale, în anul 2014, între sumele votate fiind cuprinsă şi suma de 902.497 lei repartizată Unităţii Administrativ Teritoriale a comunei Bonţida, destinată finalizării contractului derulat între Sinai Comimpex SRL şi Primăria Bonţida, având ca obiectiv „Finalizare corp nou Liceul Tehnologic Răscruci” precum şi suma de 545.000 lei repartizată Unităţii Administrativ Teritoriale a comunei Fizeşul Gherlii, destinată plăţii arieratelor pentru contractul de „Asfaltare drumuri şi străzi comunale-arierate” derulat tot de SC Sinai Comimpex SRL

După alocarea banilor şi în lipsa oricărei reacţii din partea inculpatului Pogăcean Vasile (care înregistra restanţe mari la plata tranşelor din mita promisă aferentă procentului convenit pe alocările bugetare anterioare și care nu mai plătise ritmic după cum era așteptat, ultima remitere fiind efectuată în februarie 2014) președintele CJ Cluj inculpatul  Uioreanu Horea Dorin l-a contactat pe inculpatul Pogăcean Vasile în seara de 5  mai 2014 și au fixat o întâlnire pentru a doua zi dimineaţă. În dimineaţa de 6 mai 2014, în jurul orei 09,30 omul de afaceri s-a deplasat la sediul CJ Cluj unde a avut o scurtă întrevedere cu preşedintele CJ (pe care anterior l-a contactat telefonic). Întâlnirea a fost fixată prin mijloace de supraveghere operativă.

Anterior acestei întrevederi, la data de 25 aprilie 2014, preşedintele CJ Cluj a cerut de la  consilierul său Pop Răzvan Marius date concrete privind cuantumul mitei datorate de omul de afaceri, suma plătită de acesta până în prezent, şi i-a cerut să-i reamintească exact detalii legate de obiectivele finanţate pe anul în curs şi comunele beneficiare ale fondurilor unde activităţile sunt desfăşurate de firmele inculpatului Pogăcean. Cu prilejul discuției, Uioreanu Horea a recunoscut că omul de afaceri i-a remis suma de aproximativ 100.000 lei și, după ce a verificat calculul şi evidenţa consilierului său, ţinute în format electronic într-un tabel, a concluzionat că, potrivit înțelegerii stabilite cu omul de afaceri mai avea de primit cu titlu de mită suma de cca. 300.000 lei:

„……………………………………………..

POP RĂZVAN MARIUS: Deci ai avut aşa, în 2012 arierate la Fizeş, 1200, în 2013 la Câţcău OG 28, 200, la Fizeş 1000 şi aşa…

UIOREANU HOREA DORIN: Da.

POP RĂZVAN MARIUS: La arie….OG 28 a doua tură, la Câţcău atâta

UIOREANU HOREA DORIN: Astea s-au încasat deja.

UIOREANU HOREA DORIN: Bun, şi el o dat…

POP RĂZVAN MARIUS: El o plătit…

UIOREANU HOREA DORIN: Şi total cât îi? Îmi spunea că …un miliard şi ceva până la urmă.

POP RĂZVAN MARIUS: El o plătit un miliard

UIOREANU HOREA DORIN: Da.

POP RĂZVAN MARIUS: O sută până acuma.

UIOREANU HOREA DORIN: Bun, deci îi

POP RĂZVAN MARIUS: Şi mai are

UIOREANU HOREA DORIN: Deci trei.

POP RĂZVAN MARIUS: Aproape trei.

UIOREANU HOREA DORIN: Cu varianta 10 ? Cu varianta 10?

…………………………………..”

 

De asemenea, este de remarcat faptul că, în vederea discuţiei cu Pogăcean Vasile preşedintele CJ Cluj şi-a făcut bine temele, deoarece contactarea omului de afaceri a avut loc numai după o prealabilă verificare efectuată de Uioreanu Horea la primarii din comunele Bonțida și Fizeșul Gherlii, pe care i-a sunat în seara de 14 aprilie 2014 pentru a confirma că au făcut demersurile pe lângă autorităţile fiscale pentru intrarea banilor în cont potrivit alocării de la Consiliul Judeţean Cluj prin HCJ nr. 95/2014.

Având toate datele necesare, care îi erau favorabile (în condițiile în care el respectase partea sa de înțelegere) președintele CJ Cluj i-a cerut lui Pogăcean Vasile ca la data de 9 mai 2014 (când cei doi urmau să participe la aceeași nuntă) să-i fie remisă suma de 25.000 lei, solicitare cu care omul de afaceri a fost de acord. Suma de bani pretinsă de preşedintele CJ Cluj a fost comunicată de acesta consilierului său în cadrul unei discuţii purtate în data de 8 mai 2014.

Ulterior, la data de 13 mai 2014, suspectul Uioreanu Horea Dorin i-a comunicat lui Pop Răzvan Marius că a primit de la suspectul Pogăcean Vasile suma de 20.000 lei și i-a cerut să noteze cuantumul primit pentru a ţine în continuare evidenţa mitei datorate şi a celei încasate, consecutiv cu evidenţierea alocărilor bugetare, alocări ce constituiau baza de calcul a mitei datorate.

Investigațiile penale efectuate în cauză au stabilit că, dacă pentru contactul cu președintele CJ Cluj, acesta impusese ca intermediar persoana consilierului său Pop Răzvan Marius, iar acesta nu mai putea fi contactat din motive de securizare a relațiilor ilicite, inculpatul  Pogăcean Vasile a apelat la ajutorul consilierului județean Petran Ioan.

În mod evident din perspectiva omului de afaceri nu era posibilă ruperea oricărei forme de contact cu instituția Consiliului Județean Cluj, știut fiind că prin intermediul acestui for urmau a fi realizate, dirijate resursele financiare. Ca atare, pentru a nu expune persoana președintelui CJ Cluj (cu care stabilise de la bun început limitarea la minimul posibil al contactelor şi întâlnirilor, pentru evitarea oricăror speculații sau asocieri) în perioada de după data de 21 martie 2014, inculpatul Pogăcean Vasile l-a căutat asiduu pe consilierul județean Petran Ioan pentru a afla ultimele date privind discuțiile și negocierile legate de alocările bugetare, cât și pentru susținerea firmei sale în acest context, prin direcționarea banilor către comunele unde omul de afaceri presta lucrări diverse.

Astfel, începând cu 25 martie 2014 cei doi au stabilit numeroase contacte în care suspectul Petran Ioan i-a promis omului de afaceri susținerea sa în cadrul ședinței de CJ din 28 martie 2014 pentru alocarea sumelor de bani exact în sensul urmărit de Pogăcean, iar anterior i-a obținut acestuia forma finală a actului ce urma a fi suspus dezbaterilor în proxima ședință de consiliu (propunerea de alocare a fondurilor sume constituite din cota de 20% din impozitul pe venit). Pentru aceste servicii, suspectul Petran Ioan nu a lăsat ocazia să treacă fără a obține propriul său folos, astfel că i-a pretins omului de afaceri să-i achite contravaloarea a 3 scaune pe care le-a comandat la magazinul Mobexpert (în valoare de 4.478 ,88 lei) precum și construirea unui foișor.

Scaunele au fost comandate în cursul lunii aprilie, achitate ulterior prin ordin de plată de SC Sinai Comimpex SRL și livrate la data de 12 mai 2014 direct la biroul deținut de suspectul Petran Ioan la sediul Universității Tehnice Cluj.

 

La nivelul CJ Cluj şi a Regiei Autonome a Aeroportului Internaţional „Avram Iancu” Cluj-Napoca a fost demarat în anul 2011 un proiect având ca obiect realizarea investiţiei „Pistă de decolare – aterizare de 3.500 m şi suprafeţe de mişcare aferente”, proiect ce viza dezvoltarea infrastructurii aeroportuare din zona de Nord – Vest a României, în contextul în care vechea pistă de decolare a aeroportului nu mai corespundea standardelor şi cerinţelor de siguranţă, investiţia fiind impusă totodată de creşterea economică a regiunii şi impactul benefic  pe care realizarea acestui obiectiv de investiţii l-ar avea în piaţa de transport aerian, călători şi marfă ce atrăgea transformarea aeroportului din Cluj într-un important nod de transport.

Având în vedere că investiţia vizată presupunea un efort financiar semnificativ, proiectul de investiţii a fost divizat în trei etape distincte, prin aceasta urmărindu-se, atât asigurarea unei reale finanţări, cât şi posibilitatea obiectivă de realizare a construcţiilor ce urmau a fi făcute. Drept urmare, cele trei etape au fost fixate ca următoarele:

–         etapa 1- pista de decolare aterizare de 2.100 m şi suprafeţe de mişcare aferente ce presupunea realizarea unei piste de decolare aterizare de 2.100 mla Nord de pista existentă, două căi de rulare care fac legătura cu pista existentă, precum şi transformarea vechii piste de decolare-aterizare în cale de rulare, pentru accesul pe platformele de îmbarcare-debarcare existente la momentul demarării proiectului;

–         etapa a 2-a – extinderea pistei de decolare aterizare de 2.100 m la 3.500 m şi construcţia unor suprafeţe de mişcare adiacente, respectiv o cale de rulare paralelă cu pista care va conecta capătul 25 al pistei cu calea de rulare golf şi o platformă pentru parcarea aeronavelor de mare capacitate de categorie  D şi E (aeronave cargo): Apron 4;

–         etapa a 3 a –  construirea unor suprafeţe de mişcare aeroportuare – platforme de parcare aeronave pasageri (aeronave de categoria C) şi a două căi de rulare, Bravo şi Charlie, care vor conecta platforma cu pista de decolare aterizare existentă.

Urmare a procedurilor de licitaţie publică, în anul 2011, pentru realizarea Etapei I a proiectului a fost încheiat contractul de lucrări nr. 146/6.09.2011 survenit între Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca RA, în calitate de achizitor şi asocierea SCC NAPOCA SA – SC ICCO SYSTEMS  SRL- SC GEO ARC SRL, în calitate de executant, având ca obiect, executarea, finalizarea şi întreţinerea lucrării „Pistă de decolare aterizare de 3.500 m etapa 1 şi suprafeţe de mişcare aferente la un preţ de 32.436.982,99 euro, durata contractului fiind  stabilită la 3 ani, respectiv până la 5 septembrie 2014.

Pe parcursul executării contractului acesta a fost adiţionat cu un număr de 24 acte adiţionale care au crescut valoarea contractului până la suma totală de peste 42.000.000 euro.

În cursul lunii octombrie 2013, lucrările la pista de decolare-aterizare de 2.100 m ce presupuneau etapa 1 a proiectului au fost finalizate, ele fiind inaugurate la data de 26.10.2013, însă au rămas în continuare spre executare lucrări de mai mică anvergură (finalizarea gardului perimetral, balizare, etc).

Probaţiunea administrată în prezenta cauză a stabilit că pe fondul cointeresării materiale a preşedintelui CJ Cluj, inculpatul Uioreanu Horea Dorin, inculpatul Bene Ioan deţinătorul societăţii de construcţii SC Napoca SA, a convenit cu aceştia să realizeze în continuare lucrări din Etapa II a proiectului, în sensul de a construi platforma de parcare aeronave Apron 4, în lipsa oricăror forme legale şi transparente de evaluare şi acordare a unei astfel de lucrări finanţate din bani publici, prin ignorarea principiilor concurenţei şi transparenţei stabilite de legiuitor prin OUG 34/2006 (în lipsa oricărei documentaţii, licitaţii, contractări).

Folosul urmărit de preşedintele CJ Cluj, şi primit de acesta a constat în sume de bani obţinute sistematic de la inculpatul Bene Ioan, pe parcursul perioadei octombrie 2012-mai 2014 suma totală primită s-a ridicat la 300.000 lei.

Urmare a celor convenite cu inculpatul Uioreanu Horea Dorin şi cu directorul aeroportului, suspectul Ciceo David Ioan,  inculpatul Bene Ioan a dispus angajaţilor săi construirea platformei Apron 4, lucrare ce a fost demarată la finele lunii octombrie 2013 şi finalizată în luna martie 2014.

Potrivit studiului de fezabilitate întocmit iniţial în ce priveşte proiectul de ansamblu al pistei de decolare-aterizare 3.500 m, documentaţie întocmită de SC IPTANA SA, costurile pentru realizarea platformei Apron 4, au fost estimate la suma de 4.900.000 lei. Studiul de fezabilitate întocmit a fost avizat de către CJ Cluj, în cadrul Comisiei tehnico-economice de la nivelul acestei instituţii, fiind astfel stabilit că finanţarea va fi alocată din bugetul Consiliului Judeţean Cluj.

După demararea lucrărilor la platforma Apron 4, urmărind acoperirea lucrărilor ilegale aflate în plină execuţie, Regia Autonomă Aeroport Internaţional „Avram Iancu” Cluj RA a iniţiat la data de 3 februarie 2014 procedura de licitaţie publică pentru investiţia „Proiectare şi execuţie platformă de staţionare aeronave Apron 4”, sens în care a publicat în sistemul SEAP invitaţia de participare nr. 357281/03.02.2014, fiind astfel iniţiată procedura de achiziţie publică prin cerere de ofertă, valoarea  estimată al contractului fiind de 16.495.050 lei. S-a stabilit ca şi criteriu de atribuire oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, componenta financiară având o pondere de 80% şi durata de execuţie a lucrărilor ca şi componentă tehnică având o pondere de 20%.

La data de 11 aprilie 2014, Aeroport Internaţional „Avram Iancu” Cluj RA, în calitate de autoritate contractantă a publicat anunţul de atribuire nr. 177756/11.04.2014 prin care a făcut public faptul că, contractul „Proiectare şi execuţie platformă de staţionare aeronave Apron 4” a fost atribuit asocierii SCC Napoca SA – SC Icco Systems  SRL- SC Geo Arc SRL,  sens în care a fost încheiat contractul nr. 61/07.03.2014 la o valoare de 15.809.458,56 lei.

Probele dosarului au stabilit că, la data publicării anunţului de atribuire, lucrările erau deja executate integral.

De asemenea, s-a stabilit că, pentru a crea aparenţa de concurenţă şi pentru a conferi legitimitate procedurii de atribuire, inculpatul Bene Ioan, a solicitat numitului Rusu Alexandru Marius, administrator al SC Rusu Stil SRL Beclean, să se înscrie la procedura de achiziţie publică şi să înregistreze totodată o contestaţie adresată CNSC privind caietul de sarcini (fişa de date a achiziţiei publice), ştiut fiind că operatorul economic nu va avea nici un câştig de cauză în contextul în care societatea acestuia deţine doar un singur angajat iar obiectul de activitate este transportul rutier. Contestaţia astfel depusă a fost soluţionată definitiv la data de 14.04.2014 prin respingerea pretenţiilor contestatorului (decizia Curţii de Apel Cluj din dosar 268/33/2014).

 

La data de 20 martie 2014, sub semnătura inculpatului Uioreanu Horea Dorin, la Consiliul Judeţean Cluj a fost depusă cererea de emitere a autorizaţiei de construire pentru obiectivul Apron 4 însoţită de documentaţia aferentă. Anterior acestui demers, la data de 19 martie 2014, preşedintele CJ Cluj a avut o întâlnire particulară cu inculpatul Bene Ioan şi cu directorul aeroportului, suspectul Ciceo David, întâlnire ce a avut loc la restaurantul „Da Vinci” deţinut de omul de afaceri şi fixată prin mijloace de supraveghere operativă, existând suspiciuni că întâlnirea s-a derulat tocmai pentru a se pune de acord asupra modului de emitere a actelor, prin care să se acopere situaţia ilegală în care întreaga investiţie din etapa II a proiectului se afla.

A doua zi, sub nr. 5817/271/20.03.2014 la CJ Cluj a fost înregistrată cererea de autorizare a lucrărilor. Documentaţia depusă a fost analizată la Direcţia de Urbanism de către arhitectul şef şi, constatându-se că nu este completă s-a înaintat regiei o adresă de completare.

La doar 4 zile de la depunerea cererii, după o vizită efectuată la biroul preşedintelui CJ Cluj, suspectul Şerban Tudor Dan, director general în cadrul SCC Napoca SA, şi-a anunţat patronul că „problema este rezolvată” şi că azi (24.03.2014) se va emite autorizaţia.

Demersul de solicitare a autorizaţiei, consecutiv cu lipsa unei părţi a documentaţiei necesare, a fost de natură să ducă la descoperirea, în rândul funcţionarilor instituţiei judeţene, a împrejurării realizării anterioare a investiţiei, în absenţa autorizaţiei legale de construire. Astfel, după înregistrarea cererii de autorizare, arhitectul şef al judeţului, martorul Salanţă Claudiu Daniel a anunţat că va efectua la data de 26 martie 2014 o vizită la aeroport pentru verificări la şantierul constructorului.

Anunţul efectuat de arhitectul şef a determinat o stare de agitaţie şi îngrijorare în rândul celor implicaţi în lucrările ilegale. Astfel, în dimineaţa de 26 martie 2014 inculpatul Bene Ioan l-a contactat telefonic pe preşedintele CJ Cluj, suspectul Uioreanu Horea, căruia i-a adus la cunoştinţă intenţia arhitectului şef şi i-a solicitat să se prezinte şi el la aeroport pentru a fi de faţă la discuţiile ce vor urma. Cu toate că pentru respectiva dimineaţă inculpatul Uioreanu Horea avea programate alte activităţi (întâlniri cu prezentaţi ai Direcţiei Silvice Cluj), acesta a renunţat la programul său şi a convenit cu suspectul Bene Ioan să se deplaseze împreună cu acesta la şantierul de la aeroport. A fost totodată anunţat şi directorul aeroportului, suspectul Ciceo David, însă acesta se afla plecat la Munchen, drept urmare discuţiile au fost purtate cu numitul Pop Iuliu, director adjunct al regiei.

 

La vizita pe şantier au participat din partea CJ Cluj inculpatul Uioreanu Horea Dorin, Salanţă Claudiu, Sporiş Radu, din partea Aeroportului numitul Pop Iuliu iar din partea executantului inculpatul Bene Ioan şi suspectul Şerban Tudor Dan.

Urmare vizitei de pe şantier  arhitectul şef al CJ Cluj, martorul Salanţă Claudiu Daniel a constatat că societatea Construcţii Napoca SA a realizat  lucrări la obiectivul ,,Platformă de staţionare aeronave APRON 4,, în lipsa oricărei autorizaţii emise de Consiliul Judeţean  şi ca atare a emis în aceeaşi zi adresa nr. 6224/26.03.2014  întocmită în atenţia preşedintelui şi a celor doi vicepreşedinţi ai CJ Cluj prin care a atenţionat despre existenţa unor lucrări efectuate în afara dispoziţiilor legale şi a solicitat luarea unor măsuri de control privind disciplina în construcţii.

Din cuprinsul adresei rezultă fără echivoc faptul că lucrările vizualizate la vizita pe şantier sunt executate în afara autorizaţiei nr. 88 emise de CJ Cluj pentru proiectul ce s-a aflat în derulare pentru aeroport. De asemenea, un alt aspect deosebit de important relevat de adresa emisă de arhitectul şef consta în faptul că, lucrările constatate ca efectuate, respectiv întreg  APRONUL 4, era total lipsit de autorizări, avize şi documentaţii de specialitate, în condiţiile în care, pentru emiterea autorizaţiei de construire fusese depusă cerere la CJ Cluj la data de 20.03.2014, deci cu doar 6 zile anterior, cerere care nu fusese soluţionată din lipsa unei documentaţii complete. Aşadar, în mod sintetic, adresa nr. 6224/26.03.2014  consemna atât efectuarea lucrărilor în afara oricărei dispoziţii legale, cât şi eventualul risc ce ar putea fi generat de efectuarea unei astfel de lucrări în lipsa oricărei supravegheri tehnice profesioniste, în lipsa unui proiect tehnic, studiu de fezabilitate şi total neautorizate, neavizate de instituţiile competente, printre care şi cele ce ţin de siguranţa aeronautică.

 

Actul întocmit de arhitectul şef al CJ Cluj a determinat un val de reacţii între persoanele implicate ilicit în realizarea construcţiei, anume omul de afaceri Bene Ioan şi angajatul acestuia Şerban Tudor Dan (reprezentanţi ai constructorului), directorul general al Aeroportului Ciceu David Ioan (ce a permis realizarea lucrărilor în incinta aeroportului fără a exista actele legale ce asigurau cadrul efectuării lucrărilor, spaţiul aeroportuar având un regim special de securitate) şi a preşedintelui CJ Cluj Uioreanu Horea Dorin (reprezentant al instituţiei ce trebuia să asigure cadrul desfăşurării legale a lucrărilor, cu posibilitatea verificării celor executate, a parametrilor de calitate şi siguranţă).

Măsurile luate de cei implicaţi au fost multiple şi ele au constat în presiuni exercitate asupra funcţionarilor cu atribuţii în emiterea actelor de autorizare în vederea  eliberării autorizaţiei precum şi asupra altor funcţionari din CJ Cluj pentru înfrângerea oricăror intenţii de boicotare a emiterii actelor vizate, în special pentru a se evita devoalarea situaţiei existente şi declanşarea unui scandal mediatic.

Astfel, în perioada următoare, în repetate rânduri preşedintele CJ Cluj l-a contactat pe martorul Salanţă Claudiu şi i-a cerut acestuia să emită autorizaţia cerută de constructor, solicitările sale venind după numeroase intervenţii făcute asupra sa de reprezentanţii SCC Napoca SA, care au derulat multiple întâlniri cu edilul judeţului şi cu directorul aeroportului Ciceo David, ce au avut loc atât la sediul CJ Cluj sau la aeroport, cât şi în localurile deţinute de inculpatul  Bene Ioan.

Drept urmare, în zilele ce au urmat datei de 26 martie 2014, inculpaţii Uioreanu Horea, Bene Ioan şi suspecţii Ciceo David şi Şerban Tudor Dan au luat legătura telefonic şi nemijlocit în repetate rânduri şi au căutat găsirea unor soluţii care să conducă la acoperirea nelegalităţilor deja comise. Discuţiile dintre aceştia au stabilit faptul că, prima încercare de acoperire cu acte a construcţiei Apronului 4 a constat în propunerea de adoptare a unei hotărâri de consiliu judeţean în şedinţa programată pentru data de 28 martie 2014 care să aloce sumele necesare financiar acestui proiect consecutiv cu emiterea prin antedatare a autorizaţiei de construire.

Propunerea de adoptare a unei hotărâri de consiliu judeţean nu s-a mai concretizat deoarece, pentru a evita probleme suplimentare şi eventuala opoziţie la adoptarea unei hotărâri în cadrul forului judeţean, directorul aeroportului, suspectul Ciceo David a comunicat prin fax la data de 28 martie 2014 către CJ Cluj o adresă prin care le aducea la cunoştinţă faptul că nu este necesară finanţarea lucrărilor de către consiliu, ele urmând a fi plătite din fondurile proprii ale regiei. Semnificativ este faptul că, deşi s-a angajat în plata acestor lucrări, la acel moment regia se afla în impas financiar, fiind demarate documentaţii pentru contractarea unor credite în valoare de 50.000.000 lei.

De asemenea este de remarcat faptul că, deşi regia aeroportului dispunea de resursele financiare necesare, suspectul Ciceo David şi-a asumat finanţarea lucrărilor de peste 4.000.000 euro, în pofida faptului că anterior CJ Cluj avizase favorabil în cadrul Comisiei tehnico economice finanţarea proiectului Apron 4 din bugetul judeţului şi nu al regiei. Renunţarea la această finanţare pune în evidenţă interesul suspectului Ciceo David Ioan de a ascunde modalitatea de alocare a lucrărilor precum şi a modului de stabilire a valorii contractului ce a crescut considerabil de la suma de 5.000.000 lei (evaluată prin studiul de fezabilitate al SC Iptana SA) la peste 16.000.000 lei efectiv contractaţi.

În continuare, demersurile grupului format din  Uioreanu Horea Dorin, Bene Ioan, Ciceo David Ioan şi Şerban Tudor Dan au constat în încercarea de acoperire, prin acte false, a lucrărilor efectuate, în scopul de  a crea o aparenţă de legalitate. Astfel, aceştia au stabilit ca, prin intermediul unei corespondenţe purtate între CJ Cluj şi Aeroportul Internaţional Avram Iancu, să fie consemnate solicitări şi emiteri de puncte de vedere care să ateste că, cele vizualizate de arhitectul şef la vizita pe şantierul aeroportului la data de 26 martie 2014 erau lucrări de altă natură (şanţuri, rigole, etc), efectuate în baza contractului existent între beneficiar şi firma constructoare (contractul 146/2011), lucrări acoperite de autorizaţia 88 emisă de CJ Cluj şi, deci, în deplină legalitate.

Activităţile efectuate în cauză au stabilit că, nici această variantă luată în discuţie la începutul lunii aprilie 2014 nu a fost agreată unanim, din teama de emitere şi asumare a unor noi acte false, astfel că, ideea a fost abandonată.

Presiunea resimţită de grupul format din inculpaţii Uioreanu Horea, Bene Ioan şi suspecţii Ciceo David şi Şerban Tudor Dan de scurgerea timpului şi neobţinerea actelor dorite a crescut exponenţial urmare a publicării on line, în după-masa de 31 martie 2014 a unui articol de presă ce devoala suspiciuni privind organizarea formală a licitaţiei, pentru lucrări ce fuseseră anterior executate, precum şi impunerea unor condiţii de calificare ce favorizau firma Napoca Construcţii SA.

Publicarea articolului a determinat pe preşedintele CJ Cluj Uioreanu Horea să ia legătura cu patronul publicaţiei on line, numitul Hoandră Octavian cu care a stabilit o întâlnire în cursul zilei de 1 aprilie 2014. Urmarea celor discutate de cei doi a constat în scoaterea articolului de pe mediul on line precum şi demiterea ziaristului care l-a realizat, fiind astfel evident scopul urmărit de edilul judeţului, care a încercat să acopere maniera ilicită în care contractul fusese atribuit şi modul ilegal în care se realizaseră lucrările.

La rândul său, reacţionând la adresa articolului de presă, într-o discuţie purtată cu un alt reprezentant din presă, inculpatul Bene Ioan şi-a manifestat nemulţumirea asupra celor publicate, recunoscând însă trucarea licitaţiei. Astfel, omul de afaceri a împărtăşit interlocutorului său că a fost realizată o procedură de licitaţie „la înţelegere” şi că, pentru a da o aparenţă irefutabilă de legalitate „a pus” pe unul din participanţii la licitaţie să formuleze contestaţie, ştiind că respectiva societate nu are nicio şansă de izbândă pentru că nu îndeplinea condiţiile de participare, fiind vorba de o societate comercială cu numai 2 angajaţi.

 

La data de 2 aprilie 2014 preşedintele CJ Cluj inculpatul  Uioreanu Horea Dorin i-a cerut arhitectului şef o discuţie privind găsirea unei rezolvări asupra situaţiei existente. Indiciile cauzei arată că, în discuţia purtată varianta propusă de Salanţă Claudiu a vizat efectuarea unei constatări la faţa locului, sancţionarea constructorului pentru realizarea de lucrări în lipsa autorizaţiei legal emise şi întocmirea actelor pentru intrarea în legalitate. La discuţie au participat şi secretarul judeţului Simona Gaci precum şi Raţiu Mariana, director în CJ Cluj.

Varianta prezentată de arhitectul şef Salanţă Claudiu a fost agreată de inculpatul Uioreanu Horea în condiţiile în care, în urma tuturor discuţiilor purtate cu arhitectul şef  şi secretarul judeţului, aceştia i-au comunicat poziţia lor fermă în a nu semna acte în afara dispoziţiilor legale. Odată ajuns la concluzia că aceasta este singura formă de depăşire a impasului în care se aflau, inculpatul Uioreanu Horea Dorin a acceptat şi aprobat referatul întocmit de arhitectul şef prin care s-a stabilit ca, la data de 3 aprilie 2014 acesta este delegat să efectueze un control la şantierul din cadrul aeroportului.

Drept urmare, în dimineaţa de 3 aprilie 2014 la sediul aeroportului s-au prezentat în vederea efectuării unii control numiţii Salanţă Claudiu şi Mureşan Anda, funcţionar din cadrul Direcţiei Urbanism a CJ Cluj. Cei doi s-au lovit însă de refuzul reprezentantului constructorului de a le permite accesul pe şantier.

Aflând de iminentul control din dimineaţa de 3 aprilie 2014, în jurul orei 9,30 suspectul Ciceo David (ce se afla într-o deplasare în Kuala Lumpur), a contactat telefonic pe inculpatul Bene Ioan şi l-a anunţat despre intenţia arhitectului şef de a face un control la aeroport. De urgenţă, omul de afaceri a transmis angajaţilor săi ce răspundeau de lucrări să interzică categoric pătrunderea pe şantier. Obstrucţionarea controlului a fost raportată de cei doi funcţionari secretarului judeţului şi preşedintelui CJ Cluj. Totodată, Salanţă Claudiu a apelat la poliţie.  Aflând de cele raportate, preşedintele CJ Cluj l-a chemat de urgenţă la sediul instituţiei pe suspectul Şerban Tudor Dan căruia i-a cerut să lase angajaţii săi să efectueze controlul, asigurându-l că „intenţiile sunt bune”. La rândul său, acesta a raportat cele discutate către suspectul Bene Ioan care însă a rămas categoric în opunerea la control, afirmând că: „nici cei de la CJ şi nici Dumnezeu nu intră în aeroport când spun eu”. Ca atare, controlul nu a putut fi efectuat, cei doi funcţionari negăsind sprijinul necesar nici la conducătorul instituţiei judeţene (aservit intereselor de grup) şi nici la organele de poliţie cu care s-a intrat în contact în acea zi pentru luarea de măsuri.

Fiind evident pus într-o situaţie ingrată, de a face faţă presiunilor venite din partea grupului de interese din care şi el face parte, grup aflat în contradicţie cu interesul public, inculpatul Uioreanu Horea a luat legătura cu inculpatul Bene Ioan cu care a realizat o întâlnire în seara de 3 aprilie 2014 la Hotel Meridian. În discuţia purtată, preşedintele CJ Cluj i-a adus acestuia la cunoştinţă, detaliat, faptul că se fac demersuri pentru găsirea unei soluţii de rezolvare a situaţie care să fie benefică tuturor celor implicaţi, că respectivul control nu urmăreşte decât soluţionarea situaţiei şi că aceasta impune constatarea efectuării lucrărilor şi sancţionarea contravenţională a constructorului, acte ce erau obligatorii paşilor necesar a fi urmaţi pentru emiterea autorizaţiei de construire în condiţiile în care funcţionarii abilitaţi în acest sens s-au opus categoric emiterii actelor în alte circumstanţe. Urmare celor discutate, inculpatul Bene Ioan a anunţat angajaţii săi că, a doua zi, la sediul aeroportului vor veni din nou în control funcţionarii CJ Cluj şi a cerut ca acestora să le fie permis accesul, însă restricţionat şi atent monitorizaţi.

Aşadar, la data de 4 aprilie 2014, cu „bunăvoinţa” inculpatului Bene Ioan, arhitectul şef al judeţului şi colega sa au reuşit să efectueze un control la şantierul din cadrul aeroportului unde au constatat nemijlocit realizarea de lucrări în afara autorizaţiei. O altă împrejurare constatată de membrii echipei de control s-a referit la descoperirea folosirii în cadrul lucrărilor de la apron de material de construcţii (pământ) provenit din excavările de la Centrul de Management Integrat al Deşeurilor (CMID), lucrare ce se află în executarea aceluiaşi constructor, unde beneficiarul CJ Cluj a constatat anterior efectuarea de excavări ilegale şi sustragerea de material de construcţii care puneau în pericol CMID-ul prin posibilitatea de surpare a unui versant al construcţiei.

 

După finalizarea controlului, în vederea întocmirii actelor de constatare a lucrărilor din şantier, arhitectul şef a cerut sprijin şi consultare specialiştilor din cadrul Inspectoratului în Construcţii Bucureşti, problema cea mai dezbătută fiind legată de încadrarea legală a conduitei constructorului, anume dacă ea constituie contravenţie sau este infracţiune. Dezbaterile şi consultările au consumat o perioadă de peste 10 zile, ceea ce a determinat pe Bene Ioan şi Şerban Tudor Dan, alături de suspectul Ciceo David să aprecieze că s-a acţionat cu rea credinţă, că li s-a prezentat mincinos situaţia şi că nu vor primi niciodată actul de autorizare. Suplimentar, aceştia au cerut insistent preşedintelui CJ Cluj să intervină la arhitectul şef şi să determine emiterea autorizaţiei, presiuni pe care, la rândul său, inculpatul Uioreanu Horea le-a exercitat asupra lui Salanţă Claudiu.

Relevant este faptul că, în această perioadă, în presa locală, atât on line cât şi tipărită, au apărut articole denigratoare la adresa arhitectului şef Salanţă Claudiu, în care era acuzat de conflict de interese, existând indicii că aceste articole au fost comandate de membrii grupului format în jurul preşedintelui Uioreanu Horea Dorin. Articolele respective au fost apreciate ca atare de funcţionarii din CJ Cluj care, în discuţiile purtate precum şi cu prilejul declaraţiilor date în cauză au împărtăşit faptul că simt presiunea pusă pe ei, la care sunt hotărâţi să nu cedeze, exprimându-şi speranţa că:în ţara asta încă sper că nu mi se poate întâmpla nimic, pentru că am avut curajul să înfrunt nişte gunoaie”.

Faţă de situaţia incertă în care se aflau, la care nici măcar preşedintele consiliului judeţean care le asigura tot sprijinul nu reuşise să găsească rezolvare, grupul format din Bene, Şerban, Ciceo au analizat şi luat în calcul varianta adoptării tacite a autorizaţiei, la expirarea termenului de 30 de zile de la data depunerii cererii, deşi prevederea legală nu era aplicabilă în situaţia concretă în care aceştia se aflau cu documentele.

Aşteptarea a fost întreruptă de comunicarea proceselor verbale de sancţionare contravenţională, prin care s-a impus ca, în vederea eliberării autorizaţiei, să fie realizată o expertiză tehnică ce să ateste calitatea lucrării executate.

Actele de sancţionare au fost comunicate constructorului Napoca SA şi regiei Aeroportul Internaţional Avram Iancu imediat după data de 22 aprilie 2014.

În vederea efectuării expertizei tehnice, la data de 30 aprilie 2014 suspectul Bene Ioan a luat legătura cu numitul Boţu Nicolae asociat la SC Proexrom SRL Iaşi cu care a convenit întocmirea de urgenţă a expertizei tehnice privind calitatea lucrării executate. Actele cauzei au stabilit că, expertiza a fost realizată fără nicio deplasare în teren, pentru întocmirea ei, expertul consultând exclusiv documentele puse la dispoziţie în format electronic de către inculpatul Bene Ioan.

Practic, după discuţia din 30 aprilie 2014, inculpatul Bene Ioan a furnizat lui Boţu Nicolae contractul încheiat cu regia aeroportului, proiectul tehnic, acte pe care expertul le-a consultat la data de 2 mai 2014 (vineri), iar în dimineaţa de 5 mai (luni) expertiza era finalizată, scanată şi trimisă electronic către Napoca Construcţii,  fiind în aceeaşi zi depusă la CJ Cluj.

La data de 8 mai 2014 CJ Cluj, sub semnătura preşedintelui Uioreanu Horea Dorin, precum şi a arhitectului şef Salanţă Claudiu Daniel şi a secretarului judeţului Gaci Simona, s-a emis autorizaţia de construire pentru obiectivul „Execuţie platformă de staţionare aeronave Apron 4”.

De îndată ce a intrat în posesia actului,  inculpatul Bene Ioan a dispus întocmirea actelor necesare pentru a putea face încasări ale lucrărilor ce erau demult executate şi finalizate. Deşi a intenţionat să întocmească iniţial o situaţie de lucrări, pentru suma de 10.000.000 lei, la sfatul dirigintelui de şantier, s-a hotărât divizarea în 4 astfel de documente, care să cuprindă etapele fireşti ale realizării proiectului, de la săpături şi umpleri de fundaţii cu piatră, până la turnarea stratului de geotextil şi betoane.

În mod evident, trenarea emiterii autorizării a dus la întârzierea încasării contravalorii lucrării ce fusese deja executată, practic această finalitate fiind cea mai arzătoare pentru membrii grupului. Această împrejurare rezultă fără echivoc din rapiditatea cu care au fost întocmite actele privind situaţiile de lucrări, verificări, facturi, în dată după eliberarea autorizaţiei.

Semnificativ este faptul că, la data de 12 mai 2014 preşedintele CJ Cluj l-a chemat la sediul instituţiei pe inculpatul Bene Ioan căruia i-a comunicat că instituţia judeţului va face în cursul zilei o plată de 18 miliarde lei către regia aeroportului. Odată ce a aflat despre acest fapt, inculpatul Bene Ioan l-a apelat pe suspectul Ciceo David şi i-a cerut să verifice dacă au intrat banii, directorul aeroportului promiţând că, în situaţia în care cele comunicate de confirmă, de îndată, îi va face la rândul său, plată.

 

Probaţiunea dosarului a stabilit că, susţinerea de care inculpatul Bene Ioan se bucură la edilul judeţului este puternic motivată financiar, acesta fiind beneficiar de foloase necuvenite consistente remise de omul de afaceri cu titlu de mită.

Astfel, din actele de la dosar rezultă că, pentru alocarea sumelor cu care sunt bugetate proiecte ale CJ-ului aflate în derulare cu societăţi ale inculpatului Bene Ioan, Uioreanu Horea Dorin a condiţionat plăţile de remiterea comisioanelor aferente. Ca în situaţia descrisă anterior cu inculpatul Pogăcean Vasile, preşedintele CJ Cluj a interpus în mecanismul de primire a banilor pe consilierul său personal, numitul Pop Răzvan Marius.

În acest sens arătăm că, în cursul anilor 2012-2014 SC Construcţii Napoca SA, avea/are în derulare contracte încheiate cu beneficiarul Consiliul Judeţean Cluj în valoare de zeci de milioane de euro, cele mai importante referindu-se la construirea Centrului de Management Integrat al Deşeurilor sau construirea Pistei de decolare aterizare  de 3500 m, etapa I şi suprafeţele de mişcare aferente; proiectul de reabilitare şi modernizare a Centrului Comunitar Judeţean Complex de Servicii Sociale Comunitare pentru Adulţi şi Copii; Construcţia drumului de acces la CMID; contractul pentru asigurarea securităţii perimetrale a Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj Napoca.

Din probele de la dosar rezultă că, în perioada octombrie 2012- martie 2014, prin intermediul consilierului Pop Răzvan Marius, suspectul Bene Ioan a remis cu titlu de mită suspectului Uioreanu Horea Dorin suma totală de 278.000 lei, după cum urmează: în luna octombrie 2012 suma de 100.000 lei, în martie 2013 suma de 40.000 lei, în aprilie 2013 suma de 20.00 euro (echivalent a cca. 86.000 lei), la data de 8 septembrie 2013 suma de 5.000 euro (echivalent a cca. 22.000 lei), la data de 5 octombrie 2013 suma de 20.000 lei, la data de 6 martie 2014 suma de 10.000 lei.

Probaţiunea dosarului a stabilit că, în cursul lunii mai 2014, inculpatul Uioreanu Horea Dorin a mai beneficiat de o tranşă de bani de la inculpatul Bene Ioan, în cuantum de 5.000 euro, de această dată suma primită ca mită fiind disimulată printr-un contract ce ascundea astfel adevărata convenţie între părţi, act menit să disimuleze adevărata natură a provenienţei a banilor, cunoscând că acesta constituie obiect al infracţiunilor corelative de dare şi luare de mită. În acest sens arătăm că:

În cursul lunii aprilie 2014 preşedintele Consiliului Judeţean Cluj a contractat cu Centrul de Cercetări şi Studii Calitative şi Cantitative SRL (CCSCC), societate aparţinând numitei Foia Ardelean Cosmina, efectuarea unui sondaj de opinie în contextul alegerilor euro-parlamentare ce au fost fixate pentru data de 25 mai 2014. În acest sens, inculpatul Uioreanu Horea Dorin a purtat mai multe discuţii cu suspectul Ardelean Flaviu, reprezentant al CCSCC Cluj. Faţă de obiectivele stabilite prin contract, cei doi au convenit că valoarea serviciilor ce urmau a fi prestate se situează la suma de 22.320 lei, reprezentând echivalentul a 5.000 euro, fără a se stabili dacă suma conţine sau  nu taxa pe valoarea adăugată.

La ceva vreme după lansarea comenzii asupra sondajului de opinie, Ardelean Flaviu l-a contactat pe preşedintele Consiliului Judeţean Cluj la data de 5 mai 2014 şi i-a comunicat faptul că sondajul a fost realizat şi materialele sunt pregătite, solicitând o întâlnire pentru a discuta asupra materialelor rezultate şi asupra plăţii. Întâlnirea celor doi a avut loc la data de 9 mai 2014 la sediul PNL Cluj, unde preşedintele CJ Cluj i-a cerut amânarea discuţiilor despre plată în condiţiile în care nu dispunea de suma necesară pentru efectuarea acesteia.

În zilele următoare Ardelean Flaviu l-a apelat în mai multe rânduri pe inculpatul Uioreanu Horea Dorin însă acesta nu a răspuns apelurilor sale.

S-a stabilit că, în vederea efectuării plăţii acestui contract, preşedintele CJ Cluj a apelat la sprijinul omului de afaceri Bene Ioan, căruia i-a solicitat să achite suma de 5.000 de euro către CCSCC, împrejurare convenită de cei doi urmare a discuţiei purtate în data de 13 mai 2014, cu prilejul întâlnirii pe care cei doi au avut-o în jurul orei 13,00, în apropierea locuinţei inculpatului Uioreanu Horea Dorin, cel mai probabil la Hotel Meridian

Odată stabilit că inculpatul Bene Ioan va achita costurile aferente acestui contract, în dimineaţa de 15 mai 2014, preşedintele CJ Cluj l-a contactat telefonic pe Ardelan Flaviu şi i-a solicitat o întâlnire la sediul CJ pentru a discuta amănunte legate de finalizarea contractului şi modul de plată.

La întâlnirea derulată în aceeaşi dimineaţă la sediul instituţiei publice, au participat inculpatul Uioreanu Horea Dorin, fostul consilier al acestuia Pop Răzvan Marius şi Ardelean Flaviu. Cu prilejul discuţiilor purtate, suspectului Ardelean Flaviu i s-a adus la cunoştinţă că plata contractului urmează să fie efectuată de o societate comercială spre care va fi îndrumat în vederea finalizării formelor de contractare şi plată. Ardelean Flaviu a arătat că are asupra sa pregătit un draft al contractului, în format electronic şi a fost interesat de profilul de activitate al societăţii comerciale ce va fi menţionată în contract pentru a-l putea personaliza în funcţie de acest obiect de activitate. În acest sens, lui Ardelean Flaviu i s-a comunicat că societatea ce va achita valoarea contractului (ce a fost stabilită cert la suma de 5.000 euro TVA inclus), are ca obiect de activitate construcţiile, astfel că acesta a precizat că va cuprinde în obiectul contractului un studiu de piaţă privitoare la o situaţie locativă, necesitatea de construire de locuinţe într-o anumită zonă. În încheierea discuţiei Ardelean Flaviu a furnizat celor doi interlocutori formatul electronic al draftului de contract, pe care l-a trimis pe mail lui Pop Răzvan şi s-a convenit că reprezentantul CCSCC va ţine în continuare legătura pentru finalizarea contractului cu numitul Pop Răzvan Marius.

După finalizarea discuţiei, preşedintele CJ Cluj i-a solicitat lui Pop Răzvan Marius să ia legătura cu omul de afaceri Bene Ioan, pentru a-i prezenta contractul şi pentru a stabili cu acesta detalii referitoare la plată.

În aceeaşi zi, de 15 mai 2014, în jurul orei 13,00, numitul Pop Răzvan Marius s-a deplasat la sediul firmei SC Construcţii Napoca SA din Cluj Napoca, Piaţa 1 Mai, unde s-a întâlnit cu inculpatul Bene Ioan, căruia i-a pus la dispoziţie, tot în format electronic, draftul de contract. În cuprinsul discuţiei purtate de cei doi a rezultat că Bene Ioan comunicase anterior cu preşedintele CJ Cluj şi convenise să efectueze plata contractului de studiu de piaţă şi cunoştea inclusiv valoarea acestuia care se situa la suma de 5.000 euro. La finalul discuţiei, inculpatul Bene Ioan i-a comunicat lui Pop Răzvan că, pentru finalizarea contractului, cu referire la plată, va ţine legătura cu acesta.

În dimineaţa de 19 mai 2014, Ardelean Flaviu l-a contactat telefonic pe numitul Pop Răzvan Marius căruia i-a cerut date suplimentare legate de plata contractului, însă acesta i-a comunicat că nu ştie alte detalii, sens în care interlocutorul i-a replicat că dacă până a doua zi nu se va face plata îl va căuta pe preşedintele CJ Cluj.

La data de 20 mai 2014, Ardelean Flaviu a revenit telefonic la Pop Răzvan Marius şi a cerut din nou lămuriri asupra plăţii. Nemulţumit că nu se înregistrase nici un progres, reprezentantul CCSCC a dat ca ultimatum ziua de 21 mai 2014, deoarece societatea efectuase munca prestată care, după alegerile din 25 mai 2014 nu va mai avea nicio semnificaţie.

Consilierul preşedintelui i-a comunicat cele discutate cu Ardelean Flaviu, context în care inculpatul Uioreanu Horea Dorin i-a cerut să ia din nou legătura cu Bene Ioan pentru a lămuri de ce nu se face plata. Drept urmare, în cadrul unei discuţii telefonice survenite la solicitarea preşedintelui CJ Cluj, Pop Răzvan Marius a convenit cu Bene Ioan că se vor întâlni a doua zi, la sediul firmei sale, Napoca Construcţii SA.

La data de 23 mai 2014 s-a reuşit obţinerea contractului (nr. 1.8/12.05.2014) semnat de un angajat al inculpatului Bene Ioan,  ce a dispus înregistrarea actului pe societatea Napocamin SRL, fiind ca atare emisă de către Ardelean Flaviu factura fiscală nr. 034/23.05.2014 în valoare de 22.320 lei. Pentru a crea o aparenţă de legalitate, obiectul contractului a fost „adaptat” din studiu de piaţă sondaj de opinie electorală ce fusese în realitate executat, în studiu de piaţă în legătură cu situaţia locativă la nivelul comunei Floreşti.

 

Constatăm aşadar că, în condiţiile în care inculpatul Uioreanu Horea Dorin nu a dispus de suma de bani necesară pentru achitarea serviciilor comandate, acesta a solicitat ca plata să fie efectuată de omul de afaceri Bene Ioan, ale cărui afaceri au fost constant susţinute de preşedintele CJ Cluj, plata reprezentând aşadar o formă de recompensare a sprijinului oferit de inculpatul Uioreanu Horea din poziţia sa de preşedinte al Consiliului judeţean Cluj. Pentru disimularea adevăratei naturi a înţelegerilor dintre părţi, respectiv faptul că preţul de 22.320 lei  (echivalent a 5.000 euro) al contractului este achitat de suspectul Bene Ioan care furniza astfel un folos material necuvenit preşedintelui CJ Cluj, cei implicaţi au achiesat la încheierea unui contract care, în fals, consemnează o relaţie comercială între CCSCC Cluj şi SC Napocamin SRL pentru un fictiv studiu de piaţă imobiliară. În realitate şi deplin dovedit, studiul a avut ca obiect sondarea opiniei publice asupra poziţionării politice a partidului din care face parte Uioreanu Horea Dorin, acesta fiind atât cel care a comandat studiul cât şi beneficiarul contractului.

 

 

Un comentariu