Sondaj sociologic în Ardealul de Nord: cum se simt discriminate femeile la locul de muncă. „E o mare doză de misoginism al femeilor față de femei”

Un studiu sociologic lansat în urmă cu puține momente la Cluj și realizat după interviuri cu sute de femei din Ardealul de Nord arată care sunt cele mai vulnerabile categorii de angajate – și care sunt veniturile medii, dar și în ce condiții femeile se simt discriminate la locul de muncă.

Studiul a urmărit intervievarea a nu mai puțin de 400 de femei din regiunea de dezvoltare Nord-Vest, în special femei șomere, angajatori ori femei în concediu maternitate. O parte dintre concluzii – două treimi dintre angajatele intervievate au cel mult cinci ani vechime la actualul loc de muncă, un indicator pentru mobilitatea femeilor pe piața muncii. Nivelul mediu de venit e între 1000 și 1.500 de lei lunar pentru angajatele cu cel puțin cinci ani vechime.

Una dintre cele mai surprinzătoare concluzii, pentru echipa ce a realizat studiul, e că femeile preferă ca șefii lor să fie bărbați, nu femei – toate cele intervievate și-au manifestat această opțiune. De ce? „Toate femeile, indiferent de studii, ar prefera să aibă bărbați ca șefi, și nu femei. Ele spun că e mai potrivit deoarece ar reprezenta mai bine instituția în exterior, că aplanează mai bine conflictele la locul de muncă, nu face micromanagement și nu se implică inutil în toate componentenle unui proces, că în general ar avea o atitudine mai relaxată decât o femeie, care e mai solicitantă față de angajați”, explică Bârsan. Mai mult, multe femei nu-și doresc să fie șefe, „pentru că, spun ele, pe primul loc e familia și nu poți performa în ambele”.

Cum s-a ajuns ca femeile să prefere ca șefii lor să fie bărbați, ba mai mult, să nu aspire la poziții de conducere? Cauzele sunt profunde, spune Bârsan, și explică: „e o reproducere a mediului familial, așa am fost crescuți, că bărbatul e cel care conduce în familie și așa ne așteptăm și la locul de muncă. Și femeile se simt mai în siguranță așa”, spune sociologul. „Ele sunt foarte confortabile cu treaba asta. Ele se pare că se simt confortabile cu această poziție. Deocamdată din păcate se pare că femeile preferă să fie în plan secundar, să lucreze mai mult dar să nu fie în față”.

Întrebate câte ore lucrează pe zi, 27% au spus că lucrează mai mult decât și-ar dori, iar 24% – mai puțin decât și-ar dori. Cele mai vulnerabile categorii în privința duratei de colaborare sunt cele cu educație redusă, de vârstă medie, din mediul rural și cu un nivel mediu de venit.

În medie, o femeie angajată într-o funcție de conducere lucrează cu o oră mai mult în fiecare zi față de cele în funcții de execuție.

Aproape două treimi dintre angajate spun că câștigă la fel de mult ca bărbații din firmă și că au parte de tratament similar. „Cu cât sunt mai mulți bărbați la locul de muncă, cu atât femeile au percepția că sunt discriminate salarial”, explică sociologul Alina Bârsan, cea care a realizat studiul.

Una din 20 dintre femei declară că au fost cel puțin o dată victime ale hărțuirii la locul de muncă. „Deocamdată, a declara că ai fost victimă este încă o rușine, se simte o presiune socială, nu recunosc uneori nici măcar față de familie”, explică Bârsan. Exemple – discriminări religioase, jigniri, avansuri de la șefi ori superiori.

Femeile au fost întrebate în ce condiții s-au simțit discriminate, și aproape toate au răspuns că au fost discrminate, din varii motive – de exemplu, că sunt femei, că sunt însărcinate, că sunt în vârstă ori, cele mai multe (19%), pentru că simpatizează un anumit partid. Alina Bârsan spune că a constatat o singură fereastră de vârstă în care femeile ar fi atractive pentru angajatori, și această fereastră e destul de îngustă – între 35 și 40 de ani. Înainte de 35 de ani urmează să se căsătorească, urmează să facă copii sau își îngrijesc copiii, în vreme ce după 40 de ani apare problema vârstei înaintate.

În plus, studiul, prezentat astăzi la Cluj după un proiect finanțat cu bani europeni „Conștientizare și respect pe piața muncii” și implementat de două firme – Vecom SRL și Encore Research SRL – arată că femeile necăsătorite se plâng că sunt trimise mai des în delegații sau stau mai mult peste program, angajatorul le spune că nu au familie acasă. „E o mare doză de misoginism al femeilor față de femei”, spune Bârsan.

O altă concluzie a cercetătorilor, care subliniază teza femeilor care nu doresc să fie șefe, e că România se află peste media europeană în ce privește numărul de femei ce lucrează în sectorul public. „Dar pentru că îl percep ca pe un mediu călduț, în care se pot ocupa de copii”, explică Bârsan.

Actual de Cluj