Proiectul în formă de cruce. Comunitatea autosustenabilă de 2 milioane de euro propusă la Chinteni cu bani europeni nu i-a impresionat pe arhitecții de la județ

O propunere de introducere în intravilan a 12 hectare de teren din satul Pădureni, comuna Chinteni, pentru amenajarea aici a unei comunități holistice, care să se susțină singură și să se raporteze echilibrat la natură a fost discutată în ultima ședință de urbanism a comisiei județului. Proiectul cuprinde o primă față cu 18 case și o una de oaspeți, dar cu posibilitatea să se extindă la 150 de case în următorii 20 de ani, deservite de o grădiniță și chiar și de o școală. Planul a fost prezentat de arhitecții de la Tegra și susținut și de unul dintre beneficiari însă nu i-a convins  pe specialiștii din comisia de urbanism a județului, care au găsit proiectul mult prea vag și în contradicție cu principii de sustenabilitate pentru a primi undă verde.

Arhitectul Cristian Pușcaș de la Tegra Proiectare și Construcții a cerut avizul Comisiei de Urbanism a Județului pentru introducerea în intravilan a unui teren de 12 hectare situat în extravilanul satului Pădureni din comuna Chinteni. Pe respectivul teritoriu, a explicat arhitectul, se intenționează dezvoltarea unei comunități sustenabile, în etape, în prima fiind vizate 19 parcele pe care se propun locuințe dar și o casă de oaspeți pentru care se asigură circulații.

Pe planșe, conturul suprafeței vizate e reprezentat sub forma unei cruci.

În discuție a intervenit și beneficiarul, Constantin Dragoș Grasu, care a spus comisiei că e un proiect-experiment prin care se poate schimba „tot ceea ce știam până acum despre viață și locuire”, că se intenționează crearea unei comunități care să se susțină singură și să se raporteze echilibrat la natură, să fie intimă dar nu total ruptă de comunitate. Potrivit lui, terenul se invecinează cu un sit Natura 2000 din zonă și că a documentat împreună cu specialiștii ca cele două să coexiste fără probleme. „Încercăm să plantăm o sămânță, să vedem cum cresc generațiile, cum ne alimentăm”, a adăugat acesta.

Arhitectul Horațiu Răcășan a cerut lămuriri cu privire la numărul maxim de locuințe la care va ajunge respectiva comunitate dar și cu privire la felul în care se va rezolva canalizarea, reciclarea de deșeuri, lotizarea, care va fi calendarul de creștere. „Deocamdată pe planșe vedem două șiruri de parcele”, a semnalat arhitectul.

Proiectantul a arătat că viitoarea comunitate urmează să se dezvolte cu bani europeni, că va fi deservită de o stație de epurare despre care se intenționează să aibă influență spre zero asupra mediului, că tehnicile de recoclare și instalațiile de compost vor fi, de asemenea, în concordanță cu politicile și normele actuale. Despre mărimea comunității a spus că, în 20 de ani, comunitatea urmează să se extindă la 150 de proprietăți  și se propune ca aici să se amenajeze și o grădiniță sau o școală.

Arhitectul Vlad Negru din comisie a spus că propunerea contrazice principiile urbanistice de sustenabilitate  prin extinderea intravilanului când există destul teren intravilan în zonă neconstruit dar și pe cele din mediul rural unde oamenii știu cel mai bine să cu nra.

Beneficiarul i-a replicat că rațiunile alegerilor unui teren extravilan sunt financiare. „Suntem persoane private. Nu putem construi și organiza totul ca un nucleu închegat și la costuri decente. Vrem să găsim soluții fără să ne conectăm la sursele conveționale energetice. Nu avem aceleași resurse ca cei de la Colina Nouă. Mergem cu bani europeni și acest experiment ar trebui susținut pentru că poate aduce date importante despre cum funcționează viața în acest mod”, a adăugat el.

„Chinteni are sute de hectare de teren în intravilan neconstruit”, a apreciat arhitectul județului Claudiu Salanță. Vlad Negru a adăugat că nu vede bună extinderea extravilanului de „amorul”unui experiment.

Arhitecta Sofia Gâra a spus că proiectul are mult prea multe nebuloase urbanistice în ceea ce privește ceea ce se va construi și în ce mod se va construi. Arhitectul Marcel Crișan a atras atenția asupra drumurilor și rețelelor edilitare care ar trebui să constituie punctul de plecare al unui astfel de proiect. „În vestul Europei unde densitatea e mai mare și terenul mai scump și-au permis să facă pâlcuri de case și un iaz, însă la noi trebuie avute în  vedere drumurile și rețelele edilitare. De aici trebuie plecat”, a apreciat arhitectul.

Cei din comisie au cerut să știe ce investiție presupune proiectul și au fost informați că ar necesita suma de 2 milioane de euro.

„I-aș ruga să revină cu ma multe detalii pentru că aici nu am văzut niciun fel de răspunsuri. Cum se face lotizarea pe curbele de nivel, cum se rezolvă canalizarea, căile de acces și partea de energie. Întâmplător sunt familiarizat cu lucrurile acestea alternative și nu cred că suma aceasta vehiculată ajunge. Apoi este calendarul de umplere a spațiului, școala și grădinița care nu vor funcționa pentru 18 case. Având în vedere că doriți un trup de intravilan trebuie să aveți mai multe argumente dublate de informații pe suport vizibil, un plan de situație”, a tranșat soarta proiectului arhitectul Horațiu Răcășan.

Despre școală, proiectanții și beneficiarul au încercat să arate că se intenționează aducerea spre viitoarele dezvoltări și a copiilor din sat, însă nu au reușit să schimbe poziția comisiei.

Arhitectul șef Claudiu Salanță a arătat că nu spune nimeni nu, însă el și cei din comisie vor să fie la fel de încântați de idee. Mai mult, de pe planșe, Salanță a apreciat că interferează foarte mult cu aria protejată Natura 2000. „Vrem să ne convingeți și să fim părtași la viziunea dumneavoastră”, a adăugat acesta. Proiectul a primit aviz negativ.

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.