Primarul Boc, despre proiectul major de reconversie a platformei Carbochim: Va fi corelat cu o altă investiție fanion propusă în oraș, coridorul de mobilitate de-a lungul Someșului, astfel încât să existe traseu velo pe malul aferent platformei Carbochim. Ca viziune, nu mai putem trăi în trecut unde fostele platforme industriale erau centrul orașelor

Proiectul urbanistic pentru restructurarea platformei industriale Carbochim (peste 13,7 hectare) și construirea unui ansamblu mixt în centrul căruia va fi amenajat un nou complex de tip mall în Cluj-Napoca este perfect legal, chiar dacă implică unele derogări de la Planului Urbanistic General (PUG) privind partea de locuire și spații verzi. Aceasta a fost concluzia reiterată de primarul Emil Boc și încuviințată de arhitectul-șef al orașului, Daniel Pop, după o dezbatere de aproape 5 ore și jumătate, cerută de societatea civilă, înainte ca proiectul urbanistic să ajungă pe masa Consiliului Local.

Mai mult, arhitectul șef al municipiului a arătat că, din calculele și analizele făcute la nivelul Primăriei, orașul are nevoie de cel puțin două mall-uri, de aceea s-a și declarat oportun acest subiect. În plus, deja în zona de nord a Clujului s-au avizat proiecte rezidențiale care includ peste 15.000 de locuitori.

Primarul Emil Boc a cerut în cadrul dezbaterii ca proiectul să se coreleze și mai bine cu o altă investiție fanion propusă în oraș, coridorul de mobilitate de-a lungul Someșului, astfel încât să existe traseu velo pe malul aferent platformei Carbochim. Mai ales că arhitectul Vlad Negru a arătat că există disponibilitate din partea investitorului, și spațiu, pentru a se reglementa acest parcurs de biciclete, iar la dezbatere a participat și arhitectul Mircea Munteanu care se ocupă de proiectul culoarului verde-albastru din Gilău până în Apahida.

Planul Urbanistic Zonal dedicat proiectului Carbochim a primit avizul final al arhitectului-șef al municipiului în 7 februarie 2024. Are deja avizul de la arhitectul-șef al județului din iunie 2023 și aviz de la Serviciul Siguranța Circulație din iulie, anul trecut. Documentația PUZ (Plan Urbanistic Zonal) reglementează dezvoltarea investițiilor pe un teren de peste 13,7 hectare, reconfigurat în 5 parcele, cu reguli specifice pentru fiecare dintre acestea.

Detalii:

Noul proiect propus în Cluj pe platforma industrială Carbochim are avizul Arhitectui-șef / Proiectul a fost pus în consultare publică, înainte de a ajunge pe masa Consiliului Local

Pe lângă mall, reglementat ca piesă centrală a ansamblului, urmează să fie dezvoltată și o zonă rezidențială, reprezentând 30% din aria desfășurată totală, orientată spre râul Someșul Mic, dar și o zonă de birouri, spre Piața 1 Mai, într-un imobil cu rol de accent și 19 etaje. Prin proiect urmează să se construiască, pe lângă complexul de tip mall și birouri, peste 150 de apartamente. Ansamblul urmează să fie deservit de 4800 de locuri de parcare. Urmează să fie generată o zonă verde deschisă la Someș și conectată la parcurile existente, zonă de 5 hectare. Deja, 600 de arbori maturi față de cei existenți, de dimensiuni impresionante, sunt aclimatizați la condițiile locale din Cluj-Napoca în pepiniera Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară, urmând să fie plantați în cadrul proiectului. În cazul Someșului, malul va fi lărgit urmând să se asigure facilități de promenadă și velo. Vor fi păstrate și două clădiri industriale din care una va deveni centru pentru artele spectacolului.

Arhitectul Vlad Negru de la biroul Transform a reiterat, din nou, public cifrele proiectului și a răspuns unor obiecții venite de la politicieni locali sau reprezentanți din societatea civilă prezenți la dezbaterea publică din 18 iulie, care a avut loc la Primărie înainte ca PUZ-ul să fie trimis spre aprobare în Consiliul Local.

Printre cei care prezenți la dezbatere care au formulat obiecții se numără activistul Adrian Dohotaru, activistul Mihai Goțiu, arhitecta Adriana Măgherușan, consiliera USR Alexandra Oană, alți membri ai partidului, profesorul Cornel Vîlcu, avocatul Radu Mititean, Iulia Hurducaș, Alina Chiriac, Paula Boarță etc. Principalele elemente semnalate s-au referit la derogarea privind procentul de spații verzi pe sol natural prevăzut în PUG dar și de la cel aferent părții de locuire, dat fiind faptul că proiectul e mono funcțional și încurajează consumerismul sau traficul auto. S-a pus problema, de asemenea, că se păstrează prea puțin din vechile clădiri industriale ale platformei Carbochim – considerate „patrimoniu valoros” – deși acestea zac în paragină de ani de zile. S-a semnalat o necesitate privind reglementarea mai strictă a PUZ-ului sau a contractului de restructurare pentru ca Primăria să se asigure că toate chestiunile legate de schimbări climatice, copaci, culoarul verde-albastru, spațiu verde vor fi bine menționate/specificate.

În același timp, au fost formulate multiple puncte de vedere favorabile proiectului venite de la expertul de la Banca Mondială Marcel Heroiu, mecanicul șef de la Carbochim sau directorul Centrului Cultural Clujean, Ștefan Teișanu. Primarul Emil Boc a avut de asemenea o poziție echilibrată subliniind amplitudinea proiectului precum și schimbările majore beneficie pe care acesta le va aduce în zonă.

Boc a arătat că proiectul trebuie privit sub două chei, cea a legalității, unde el nu are nicio obiecție, după consultările cu specialiștii Primăriei, dar și  o cheie a oportunității, conștient că există și voci nefavorabile pe lângă cele care susțin proiectul – o situație pe care Consiliul Local are sarcina legală de a o tranșa. Boc a avertizat că e datoria administrației locale să nu rămână prizonieră în trecutul industrial comunist.

„Ca viziune, nu putem trăi în trecut unde fostele platforme industriale erau centrul orașelor. Viața merge mai departe. Conservăm ce se poate și mă bucur că se conservă o parte din patrimoniu și în acest caz. Suntem obligați ca oraș să nu mai fim prizonierii industriei grele care era principala industrie a comunismului. Am trecut spre un alt tip de dezvoltare, spre economia cunoașterii. Nu putem rămâne prizonierii trecutului, dar nici nu putem arunca totul, cu apa din covată și copilul prețios. Avem un paznic, care e Comisia de Monumente, pentru păstrarea acestor elemente.  Viața ne-a dus în democrație la această reconversie a platformelor industriale. Ele sunt o resursă pe care o avem ca oraș, dar vreau să aveți în vedere că noi avem deja și Parcul Est. Cea mai mare investiție pe care administrația o face, cel mai mare parc din România, 56 hectare, unde numai pentru exproprieri investim 20 de milioane de euro și care exproprieri se finalizează până la finalul anului ca să facem prima etapă din proiect cu cele 10 milioane de euro pe care am reușit să le obținem. E cel mai mare proiect de biodiversitate și infrastructură. Coridorul verde albastru de la Someș e și el prioritate și încă o dată reiterez că vreau să fie respectat”, a comentat Emil Boc.

Arhitectul Vlad Negru, cel care se ocupă de PUZ-ul Carbochim, a explicat că toate proiectele din zona de restructurare a orașului au fost tratate de Primăriei particular și au primit derogări de la PUG și pentru spațiile verzi și ca regim de înălțime. În același timp, arhitectul subliniază că investitorul – grupul Iulius Mall – are tot interesul să susțină continuitatea proiectului culoarului verde albastru de-a lungul Someșului deoarece acesta îi va atrage oamenii înspre investiție iar acest culoar a fost reglementat în documentație ca zonă verde, pentru o corelare cu proiectul culoarului la care încă lucrează Primăria și care nu a fost deocamdată avizat de Comisia de Urbanism.

Despre partea de patrimoniu, deși s-a dorit păstrarea mai multor clădiri industriale, expertizele au arătat că nu este posibil din punct de vedere tehnic, aspect care a fost confirmat și de Comisia de Monumente. De altfel, deja s-au obținut autorizațiile de demolare și s-au demolat mai multe obiective de pe platformă.

„Dacă ne uităm astăzi la platforma Carbochim constatăm că nu este nimic verde acolo. Cea mai bună reglementare și asigurare că acest culoar de-a lungul Someșului va fi respectat este protejarea sa printr-un UTR verde. Care prin Legea 24 nu își poate schimba destinația, nu poate fi strămutat. Chestiunea aceasta e asigurată prin proiect. Spațiul verde va fi cu acces nelimitat pentru public și va rămâne în proprietatea beneficiarului. Care, așa cum am arătat și așa cum se cunoaște la Cluj, este un gestionar diligent al spațiilor verzi. A se vedea parcul de la Iulius Mall de pe malul lacului. Legat de spațiul verde mixt, acesta este de 21% pe sol natural, respectiv 9% peste subsol. La acestea se adaugă terase, acoperișuri verzi și alte amenajări, plus zona de la Someș.  Regulamentul pentru UTR-ul Rim (zone de restructurare) prevede obligativitatea elaborării unui PUZ. Nu dă niște reglementări definitive. Se admit, cu condiționări, și utilizări monofuncționale pentru funcțiuni ample sau de interes public. Deci are un procent de 50-70% rezidențial și apoi la următorul articol se arată că se admit funcțiunile monofuncționale”, a arătat Vlad Negru.

Arhitectul a mai precizat că s-au făcut verificări în faza studiilor pentru avizul de oportunitate legat de ceea ce se întâmplă la nord de calea ferată.

„Majoritatea proiectelor, Liberty, Armătura, TDR, proiectul din 1 Mai etc, au componenta de rezidențial, unele, peste 70%. Prin avizul de oportunitate s-a permis aici ca această componentă de rezidențial să fie mai mică. PUG-ul nu stabilește definitiv această componentă pentru că altfel am fi putut să construim direct. Acesta e considerentul pentru care rezidențialul e mai puțin”, a adăugat Vlad Negru.

În cazul culoarului de-a lungul Someșului, s-au purtat deja discuții cu echipa care lucrează pentru Primărie, a mai spus arhitectul Vlad Negru, iar echipa Iulius Grup are disponibilitate pentru corelare.

„Ce am mai făcut suplimentar? Am făcut o analiză a documentațiilor de urbanism pe zonele de restructurare. Fiecare dintre ele au anumite particularități. Unele au un regim de înălțime mai mare aprobat, altele indicatori mai generoși, altele au spațiu verde mixt mai mic de 25% pe sol natural și peste subsol. De ce? Pentru că autoritatea publică pentru fiecare situație în parte analizează și asta îi cere și PUG-ul să facă. Pentru fiecare situație, se face un PUZ care se supune judecății de oportunitate și aprobării în Consiliul Local. Avem Record Park din 2018, unde s-a restaurat o clădire de patrimoniu inclusă într-un UTR sprecial rim fără spațiu verde și judecata de spațiu verde s-a făcut pe întrega parcelă acesta fiind de de 24,9%. Avem Lucacom cu un regim de înălțime mai mare și unde s-a venit cu o funcțiune de învățământ. Avem Noroc unde se face o școală și s-au permis cu 9 etaje la strada Fabricii care are patru benzi și e firesc un astfel de regim de înălțime iar proiectul are 20% spațiile verzi pe sol natural și 10% peste subsol”, a arătat Vlad Negru.

Și avocatul Ovidiu Podaru, care reprezintă investitorul, a arătat că nici legea spațiilor verzi în vigoare, nici legea 350 care stabilește raporturi între PUG și PUZ nu interzice derogările. La fel, arhitectul șef al orașului, Daniel Pop, a menționat că fiecare PUZ din zona de restructurare are particularitățile sale și este analizat în consecință. „Noi am făcut sondaje și necesitatea unui BIG Box de astfel de dimensiuni e resimțită în oraș. Probabil două mall-uri ar mai fi necesare în Cluj. Știm cu toții ce se întâmplă în preajma celorlalte două mall-uri din oraș când plouă sau sunt sărbători… Cu un nou pol sau doi se va degreva și traficul”, a mai arătat arhitectul șef Daniel Pop.

Deja, în cadrul dezbaterii, arhitectul Vlad Negru arătase că prin amenajarea noului mall în zona de nord a Clujului, axa est vest a orașului pe care sunt centrate cele două mall-uri va fi degrevară: ”Am fost condiționați în comisia de trafic și am scăzut numărul parcărilor de la 7000 la 4000 și ne-am asumat o serie de lucrări de utilitate publică, de a realiza o parte din culoarul de nord, de a lărgi strada Porțelanului. Pe partea de trafic am lucrat cu două echipe, una de la Cluj, a profesorului Filip și una care lucrează pentru orașul Milano. Proiectul poate funcționa foarte bine și așa mai ales că va fi implementat în 5-7 ani, iar infrastructura publică va fi și ea dezvoltată. Cu toate acestea, noi ne-am asumat investiții de 27-30 de milioane de euro și le vom avea gata odată cu celelalte proiecte la care orașul lucrează. Mai mult, proiectul va aduce distribuirea funcțiunilor în teritoriu, degrevarea axei est vest și traversări nord sud”.

Primarul Emil Boc a menționat că, deși proiectul are o parcare generoasă, el urmează să fie deservit și de transportul public, trenul metropolitan cu stație în 1 Mai, metroul, ca alternative nepoluante de deplasare în Cluj susținute de administrație.

„Am ascultat ce a spus proiectantul. Avem acum pe axa est-vest două mall-uri, Iulius și Polus. Când mergi la Polus stai 40 de minute și produci poluare. Atunci creezi o nouă axă în oraș. Eu nu mă duc la Polus ca să nu stau în trafic. Mă mai duc la Platinia pe jos sau cu autobuzul.  Nu trebuie să mergi cu mașina la mall. Ține de politici publice locale. Lumea nu va merge acolo cu mașina. Va merge cu autobuzul, cu linii dedicate. Și pe Cluj-Florești, după ce lărgim la trei benzi, va fi o bandă dedicată până la Podul Ira. Preferi să stai în mașină, treaba ta, dar autobuzul va fi de trei ori mai rapid ca mașina. Politica asta a Clujului plecat din gară, nu se mai oprește. E o chestiune de racordare a infrastructurii. Și peste 7 ani când se va termina infrastructura asta, va fi la fel. Viitorul ne va demonstra că vom avem și metroul și trenul metropolitan cu stație în 1 Mai. Evoluția merge în sensul cărții de la Lipzig și a noului bauhouse pe care l-ați invocat. Să nu cădem prizonieri și să lăsăm o zonă nemodernizată, că se va moderniza la sfântul așteaptă. Aici avem un investitor care are capacitate și eu sunt de acord să dezvolte și să nu concureze cu interesele orașului”, a comentat primarul Boc.

Marcel Heroiu, expertul Băncii Mondiale care a lucrat la Planul de Dezvoltare Urbană a Clujului a arătat că, pentru zona de nord, astfel de investiții sunt un plus, mai ales că deja Primăria a investit în parcuri și este nevoie și de alte funcțiuni publice. În plus, a mai arătat el, platforma Carbochim este o mare insulă de căldură în Cluj care, odată cu proiectul, dispare. „Mă bucur că se face acest proiect în zona gării. Din cercetările noastre pe care le-am făcut la Cluj, cea mai fotografiată zonă după centru este Iulius Mall. Sper că și acest nou proiect să aducă funcțiuni similare și să crească calitatea vieții clujenilor”, a spus Heroiu.

„Dacă ne uităm la toate proiectele Iulius, niciunul nu e monofuncțional. Și la Cluj, dacă ne uităm, vor fi spații consistente de birouri, este un mix functional pentru că există această tendința la nivel european prin care centrele comerciale se schimbă din spații dedicate exclusiv comerțului în spații dedicate serviciilor. Deja, astăzi, în toate spațiile grupului există funcțiuni medicale, chiar administrative, la Timisoara funcționează evidența populației și serviciul pașapoarte. Și la Cluj ar putea funcționa. Există servicii medicale, sală de sport, spații de joacă și afterschool, funcțiuni de învățământ au fost incluse la propunerea consilierilor USR. Chiar și o grădiniță ar putea funcționa. Mall-ul nu mai e monofuncțional.  E un centru pentru zona de nord, cu deschidere față de Someș, cu fața către Someș. Un centru pentru redescoperirea nordului orașului. Interesul nu se mai termină la bariera reprezentată de calea ferata. Dacă ne uităm de la Viena, la Berlin la Londra, gările sunt asociate cu aceste funcțiuni de servicii și sunt considerate zone centrale”, a mai completat Vlad Negru.

Arhitectul i-a mai invitat pe cei interesați în Pepiniera Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară pentru a vedea cei 600 de copaci maturi care au fost aduși în urmă cu un an și care urmează să fie plantați în cadrul viitorului proiect. În total, a arătat arhitectul, se vor planta 660 de arbori noi plus alții extrași și în curs de relocare de pe amplasament. 72 de copaci au fost aduși deja de pe amplasament în pepiniera USAMV iar restul urmează să fie mutați în toamnă, atunci când sunt propice astfel de acțiuni.

Zidul actual de beton de la Someș va fi demolat iar zona amplasamentului va fi racordată la râu cu o pantă lină. În această zonă, a cerut primarul Emil Boc în cadrul dezbaterii, ca proiectul să fie corelat cu celălalt proiect fanion al Clujului, culoarul verde albastru. Primarul a arătat că, după ce va fi realizată această corelare, proiectul va putea merge mai departe spre a fi discutat de Consiliul Local care va decide asupra oportunității sale.

Dezbaterea publică pe marginea proiectului de reconversie a platformei Carbochim a durat 5 ore și 17 minute.

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.