Peste 1200 de oameni susțin soluții mai bune pentru traseul Centurii Metropolitane prin care să nu se distrugă pădurile Făget și Hoia

Peste 1200 de oameni au semnat petiția NU distrugeți natura cu centura, demers prin care societatea civilă clujeană dorește să lanseze un mesaj de conștientizare cu privire la distrugerile care ar urma să aibă loc în pădurile Hoia-Baciu și Făget, lipite de orașul Cluj-Napoca, dacă proiectul viitoarei șosele de centură TransRegio TR 35 rămâne în stadiul actual. Inițiatorul petiției, inginerul Mihai Cuibus, spune că organizațiile care au aferat la petiție nu se opun ideii de centură în sine, ci doar soluțiilor găsite de proiectanți prin care se vor distruge pădurile Făget și Hoia.

„Știm și înțelegem că este nevoie de centură, dar felul în care autoritățile intenționează să implementeze proiectul lasă de dorit în ceea ce privește conservarea biodiversității. Considerăm că există soluții mai bune, chiar dacă mai scumpe. Tehnic vorbind, se poate face tunel cam pe oriunde, inclusiv tuneluri care au curbe, care sunt în pantă/rampă sau care au lungimi de mulți kilometri sau chiar zeci de kilometri, totul este însă o problemă de costuri și de voință la nivel politic/administrativ. Am fost întrebați care sunt costurile extra pe care le-ar aduce traversarea integrală cu tuneluri (tip „mină”), din punct de vedere al finanțelor și duratei de implementare. La acest subiect nu putem să răspundem pe loc și nu e rolul ONG-urilor sau cetățenilor să aibă raspuns, ci studiile de prefezabilitate și analizele economice preliminare trebuiau să analizeze diverse variante, inclusiv cele cu tuneluri multe și/sau lungi, nu să ignore din start asemenea variante, previzibil scumpe dar cu impact de mediu mult mai redus decât șosea la suprafață (prin păduri și pajiști) care fragmentează habitatele și peisajul. Asta ca să nu mai spunem că se creează condițiile ideale pentru dezvoltarea imobiliară în jurul acestor șosele, în viitorul apropiat, ocazie cu care se va distruge/fragmenta și mai mult pădurea. Așa-zisele compensări cu plantări de pădure în altă parte rămân de cele mai multe ori doar niște idei pe hârtie, pe lângă faptul că este imposibil de replicat complexitatea biodiversității dintr-o pădure bătrână într-una nou plantată, deoarece această complexitate (mai ales la nivel microbiologic) s-a format în zeci/sute de ani. Realizarea centurii va dura oricum mai mulți ani, și, cum s-a studiat deja traseul cu multe foraje și s-au proiectat mai multe tuneluri, nu credem că în faza de proiectare ar însemna foarte mult timp în plus pentru ceea ce cerem noi, iar eventuale completări reluări ale unor avizări nu ar trebui să dureze mult dacă există voință politică. Tot legat de ideea de costuri, lucrurile trebuie privite puțin și invers: prin soluțiile propuse de noi, se fac reduceri de costuri pe termen lung din numeroase alte puncte de vedere: un echivalent monetar al reducerii impactului asupra naturii (și deci o mai mică diminuare a serviciilor ecosistemice oferite de natura afectată de proiect), un echivalent monetar al reducerii poluării fonice și cu noxe, un echivalent monetar al reducerii impactului negativ asupra activităților recreative, turistice și sportive sau un impact monetar asupra valorii de piață a locuințelor existente deja în apropierea traseului centurii față de varianta în care centura ar rămâne la suprafață și ar trece pe aproape de acele imobile. În sprijinul acestei abordări cu costuri, în presa internațională se vorbește tot mai mult în ultima vreme despre costurile nevăzute ale poluării / fragmentării habitatelor. Este o corelație pe care nu o mai putem ignora în secolul 21”, a semnalat Mihai Cuibus, inginer, cel care a inițiat petiția NU distrugeți natura cu centura, în calitate de locuitor în Cluj-Napoca.

Demersul civic a fost inițiat anul acesta, în 10 ianuarie. Petiția este susținută de mai multe grupuri și oganizații civice din Cluj – Asociația „Societate Organizată Sustenabil”, Clubul de Cicloturism „Napoca”, Umbrela Verde, Asociația „Natura Transilvaniei”, Inițiativa „Salvați Parcul Colina”. Până acum s-a ajuns la peste 1200 de semnături.

Anul trecut, o altă petiție inițiată de clujeni imediat ce s-a prezentat public proiectul centurii în cadrul dezbaterilor organizate de Primărie și Agenția de Protecția Mediului pentru obținerea avizului de mediu, „Salvația Parcul Colina”, a întrunit peste 3600 de semnături. Prin ea, clujenii au cerut Primăriei să nu distrugă zona verde de la Colina prin proiectul centurii și al drumului de legătură spre Spitalul Regional de Urgență din Florești, drum propus tot în această zonă.

Primarul Emil Boc a promis soluții alternative, chiar a spus public în fața Consiliului Local că proiectanții au primit temă de casă să vină cu alternative. În ceea ce privește traseul centurii prin pădurile Hoia și Făget nu s-au făcut promisiuni că va fi schimbat sau studiate alte variante de tunluri.

În schimb, la ședința de urbanism a județului în care a fost prezentat Planul Urbanistic Zonal care grevează traseul viitoarei centuri s-au cerut soluții mai eficiente în cazul drumurilor de legătură propuse prin Hoia, dar și alte aspecte pentru îmbunătățirea proiectului – Primele discuții la urbanism legate de proiectul Centurii Metropolitane: „Câștigăm foarte mult, dar și pierdem foarte mult”. Ce au cerut specialiștii proiectanților centurii

DETALII:Consilierii USR i-au cerut primarului Boc să salveze parcul Colina pentru care au semnat peste 3300 de oameni

Detalii: VIDEO Primarul Boc le-a răspuns cetățenilor. Primăria își asumă să facă Parcul Colina „pe 5, 6, 7, 8 hectare care vor rămâne” după construirea centurii

VIDEO Salvați Parcul Colina! Clujenii au criticat proiectul Centurii Metropolitane, despre care spun că va distruge o zonă verde importantă și cer schimbarea traseului

Între timp, Agenția pentru Protecția Mediului a emis în ianaurie 2021 avizul de mediu pentru schimbarea destinației terenurilor peste care este propusă centura în varianta V8 prezentată public de proiectanți.

Lasa un raspuns pentru Tz D