[P] Ce spun candidații PSD despre proiectele blocate ale Clujului

Din patru în patru ani, politicienii vin și se laudă că vor moderniza drumurile, că vor rezvolva rețelele de apă și de canalizare din localitățile clujene,  însă realitatea arată că în ultimii ani nu s-a construit nimic, cele mai importante proiecte de investiție ale Clujului fiind blocate sau abandonate. 

„Să construim drumuri ar trebui să țină de o normalitate, de fișa postului, până la urmă. Este inadmisibil ca tot după patru ani, aceiași politiceni să revină și să negocieze pentru voturile clujenilor, promițând că vor moderniza drumuri.  Acest lucru trebuia făcut de mult timp, pentru că era o obligație prevăzută în fișa de post a celor care au condus județul. Îmi doresc să terminăm o dată pentru totdeauna cu aceste povești. Soluții pentru finanțarea lucrărilor la drumuri au existat și există. Nu trebuie decât să ne facem treaba. Să accesăm fie un credit furnizor, fie unul financiar, pentru ca toate drumurile să fie puse la punct în regim de urgență. Este mai mare rușinea să ne lăudăm că suntem cel mai mare județ din Transilvania, cu economia cea mai bogată, iar drumurile  să arate de parcă ar fi fost bombardate”, spune deputatul Cornel Itu (foto mijloc), primul pe lista de consilieri județeni, candidatul propus de PSD pentru funcția de președinte al administrației județene. Faptul că nu s-au făcut investiții în infrastructura rutieră afectează mai ales turismul clujean, a mai arătat deputatul: „În prezent, beneficiile județului din turism sunt de numai 0,1%, și nu pentru că noi nu am avea ce să arătm în materie de turism, ci pentru că nimeni nu s-a preocupat la modul serios să sprijine acest sector”. Pentru jaful petrecut la drumul turistic Răchițele – Ic Ponor nu răspunde nimeni. Lucrările au demarat înainte de 2008, fiind în continuare blocate. Finanțarea europeană s-a pierdut, iar acum autoritățile se chinuie să găsească soluții pentru a finaliza acest proiect, a arătăt Itu.

Degeaba avem obiective turistice?

Județul Cluj ar putea crea parteneriate strategice pentru dezvoltarea turismului, pe diferite paliere: turism ecumenic, turism balnear, turism speologic și turism montan. Dacă administrația județeană ar avea drumurile puse la punct, ar fi foate ușor să se asocieze cu diferite structuri de promovare a turismului, din țară și din străinătate, și chiar și cu alte județe, pentru a organiza evenimente care să atragă public/turiști: competiții sportive/ciclism, tabere cu diferite tematici, festivaluri, circuite montane și altele asemenea.

Proiectul viitorului

Itu a mai explicat că liderii administrației județene ar trebui să treacă într-o nouă etapă și să gândească proiecte de anvergură care să vizeze dezvoltarea Clujului pe termen lung: „Care sunt cele mai valoroase resurse ale Clujului? Mediul universitar, domeniul IT… Păi atunci haideți să le exploatăm. Cum procedăm? Foarte simplu: vom realiza un parc tehnologic, după modelul celor industriale care ne-au adus atâtea beneficii economice. Mă voi bate pentru realizarea proiectului Tetapolis, pentru că e singurul proiect major de viitor, care va contribui enorm la dezvoltarea județului nostru. Firmele clujene și nu doar ele vor avea nevoie mereu de cercetare și inovare, iar acest parc tehnologic trebuie ridicat cel puțin la nivelul celui din Măgurele”. Pentru realizarea parcului tehnologic Tetapolis, deputatul Cornel Itu face demersuri la Parlament încă de anul trecut. El a solicitat ca un teren de peste 82.000 de metri pătrați să fie transferat din administrarea CFR Marfă, în patrimoniul Consiliului Județean Cluj. O dată obținut, terenul ar urma să fie dat în administrarea societății Tetarom, care în prezent gestionează cele trei parcuri industriale ale Consiliului Județean. Cornel Itu a arătat că pentru dezvoltarea noului parc tehnologic se poate obține finanțare europeană, și că administrația județeană nu are voie să rateze acest proces, mai ales după ce anul trecut a pierdut o finanțare similară care viza construcția celui de-al patrulea parc industrial, în comuna Feleacu. „Nu există nici o scuză pentru faptul că se pierde o finanțare europeană, desigur,  atâta timp cât legea este de partea noastră. Tetapolis este proiectul meu cel mai important, iar după ce ne intră terenul în patrimoniu, este obligatoriu să facem ca acest parc să devină funcțional”, spune Itu. El a precizat că transferul terenului a fost aprobat de cele mai importante comisii parlamentare și că urmează să intre în plen, pentru votul final. Până în toamnă, administrația județeană va putea dispune de acest teren, a dat asigurări Itu.

Stadionul și falimentul care-l paște

Competițiile sportive organizate la nivel județean trebuie să fie susținute în special de Consiliul Județean, iar stadionul Cluj Arena ar trebui să devină un punct de reper în acest sens, a subliniat Cornel Itu. El a amintit că stadionul Cluj Arena este cel mai important obiectiv de investiție care s-a realizat din bani publici, în ultimii ani la Cluj, și că, din păcate, el a fost gestionat foarte prost, îndreptându-se acum spre faliment: „Cum a fost posibil ca Primăria, Consiliul Județean și conducerea Cluj Arena, să uite ca trebuie plătit un impozit? Trebuia să vină Curtea de Conturi să le amintească de această obligație? Este o rușine că stadionul a ajuns în faliment,  cu datorii de peste 11 milioane de lei. Propun ca stadionul să revină în administrarea Consiliului județean, iar noi să fim cei care îl vom redeschide compețitiilor sportive, pentru ca toti clujenii să beneficieze de el”. Colega sa de partid, de asemenea candidat pentru un mandat de consilier județean, Laura Pop Chioren a fost și mai tranșantă, explicând că PNL a înființat o societate de sinecuri, pentru oamenii din partid: „De ce a fost nevoie de această firmă care să gestioneze stadionul, dacă acum vedem că nu a fost în măsură să facă un lucru elementar, acela de a plăti un impozit. Pentru cine a fost înființată această societate, pentru oamenii din PD-PNL care au încasat salarii grase?”, a spus Laura Pop. Ea a mai adăugat că în mandatul ei de consilier și-a propus să organizeze un comitet consultativ în vederea realizării unor centre sociale pentru vârstnici, în mod special. Dacă ONG-urile și bisericile s-ar implica în cadrul acestui comitet, banii care merg spre zona socială ar fi gestionați cu o mai mare eficiență, a subliniat Laura Pop, avocat de profesie. La rândul său, avocatul Vladimir Mătușan, de asemenea candidat pentru un mandat de consilier, a explicat că județul Cluj are nevoie de o serie de centre pentru educarea copiilor cu tulburări de comportament.

Centrul de deșeuri, soluție depășită 

Blocajul proiectului de depozitare a deșeurilor creează un prejudiciu imens Clujului, a atras atenția deputatul Cornel Itu. Tarifele pentru transportarea deșeurilor menajere în afara județului vor fi cu mult mai mari, iar ce este mai grav e faptul că tot clujenii trebuie să plească și pentru că s-a încălcat termenul prevăzut pentru realizarea unui depozit ecologic, în conformitate cu normativele europene: „Dacă se vor relua acum lucrările, la acest proiect, estimez că prin 2017 – 2018 vom avea și noi un depozit ecologic. Trist este că soluțiile care s-au prevăzut pentru acest proiect sunt oricum depășite. Nicăieri nu se mai fac astfel de centre de depozitare fără incineratoare. Aceasta trebuia să fie soluția, un incinerator și, desigur, întreaga tehnologie care presupune crearea de energie verde”, a spus Itu.

Centrul Agro Transilvania să fie redat producătorilor locali

Deși s-a realizat din fonduri europene în vederea sprijinirii producătorilor locali, Centrul Agro Transilvania din Dezmir funcționează exact ca o piață obișnuită. Deputatul Cornel Itu a subliniat că după ce va prelua funcția de președinte al Consiliului Județean, va lansa o propunere de investiție care să completeze proiectul Agro Transilvania. „Avem nevoie de cel puțin trei centre de colectare a legumelor și fructelor, de la producătorii locali. Unul în zona Dej – Gherla, unul in zona Turda – Câmpia Turzii și unul în zona Huedin. Producătorii noștri trebuie să știe că au unde să-și ducă și să-și vândă produsele, fără a mai fi nevoiți să negocieze cu intermediari, la prețuri de nimic. Aceste puncte de colectare vor funcționa prin intermediul Centrului Agro Transilvania, al cărui obiectiv principal ar trebui să fie acela de a comercializa produsele localinicilor”, a subliniat Itu. În ceea ce-i privește pe fermieri, se impune realizarea unui centru de abatorizare, dat fiind faptul că, în prezent, în județul Cluj funcționează doar unul singur. [P]

Produs de SC Redactia Actual de Cluj SRL, la comanda PSD Cluj.

Cod mandatar 21160002

Actual de Cluj