Închide

Orășelul cât jumătate Mănășturul care dă Clujului lecții pe bani europeni

Actual de ClujEconomieTop News by Mihai Prodan - mai 24, 2014 17 39709

Un județ care numără cu totul mai puțini locuitori decât orașul Cluj-Napoca dă lecții orașului cu cea mai puternică economie din Transilvania. Reședința sa e un oraș a cărui populație încape în jumătate cartierul Mănăștur.

Județul Sălaj nu are nici pe departe potențialul Clujului sau al Bihorului. E la coada clasamentelor naționale la toți parametrii: are cel mai mic PIB din regiune, 5,2 miliarde de lei în 2013, la coada clasamentului național, și  o populație de 217.000 locuitori, al treilea cel mai slab populat județ din țară. Cu toate acestea, în Sălaj, unde populația e mai mică decât numărul locuitorilor din Cluj-Napoca, în trei ani suma atrasă ajunge la 195 milioane euro. Pentru că reședința județului e mică și Uniunea Europeană obligă beneficiarii să afișeze panouri informative cu detaliile proiectului, vă împiedicați de astfel de panouri peste tot prin micul oraș – ba chiar mai multe, pentru că președintele Consiliului Județean, Tiberiu Marc, și-a trecut numele pe o serie de panouri afișate prin oraș unde prezintă fotografii cu proiectele implementate.

În vreme ce în Cluj-Napoca muzeul de istorie a Transilvaniei e închis de patru ani din lipsă de bani, aflați că la Zalău micul muzeu al orașului a fost redeschis weekendul trecut după patru ani de lucrări finanțate cu bani europeni, într-un proiect mai amplu care a vizat și reabilitarea galeriilor de artă „Ioan Sima” și a clădirilor fostului centru militar județean. În total proiectul a avut un buget de 25,4 milioane de lei, adică 5,6 milioane de euro.


Directorul Corina Bejinariu spune că turiștii pot vedea aici un muzeu proaspăt reabilitat, unde toată expoziția a fost regândită – iar în Transilvania un singur muzeu e comparabil la acest aspect, Bruckenthal din Sibiu, reabilitat și modernizat în 2006, înainte ca orașul să ajungă capitală culturală europeană.

„Am regândit muzeul pe reconstituiri istorico-tematice, pentru ca omul să fie mai apropiat de obiectul de muzeu și să vizualizeze mesajul nostru, informațiile pe care le transmitem, cu atât mai mult cu cât aceste reconstituiri sunt bazate pe cercetările efectuate de noi în județul Sălaj și reflectă istoria locală – cercetările arheologice pentru epocile îndepărtate, neolotică sau a bronzului, de istoria personalităților, Epoca de Aur reflectată în elemente reprezentative locale. Încercăm să apropiem vizitatorul pe obiect, nu e un concept clasic în care închidem obiectul de muzeu în vitrină și îl rupem de vizitatori. Acum se poate vedea cum era făcută o casă, cum arăta un atelier metalurgic, ce folosea, cum arăta produsul finit”.

Muzeul are 800 metri de suprafață expozițională, refăcută pentru prima dată în 28 de ani pentru 1,2 milioane de lei.

 

parc_800x563

Parcul din oraş a fost modernizat pe 4,7 milioane de lei.

Spre comparație, în Cluj-Napoca cele mai importante proiecte cu finanțare europeană sunt modernizarea liniei de tramvai – 36 milioane euro, reabilitarea tramei stradale paralel cu linia de tramvai – 20 milioane de euro, și centrul de industrii creative – 15 milioane de euro – toate dintr-un buget alocat special polilor de creștere din regiunile de dezvoltare, iar în Ardealul de Nord un singur oraș întrunește aceste criterii, astfel că orașul Cluj-Napoca a concurat cu el însuși.

Directorul Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest, Marcel Boloș, originar din Oradea, spune că primii care au valorificat din plin șansa pe care au acordat-o fondurile structurale au fost bihorenii. „În zona de investiții din sectorul public singura persectivă de finanțare în lips afondurilor europene sunt impozitele locale”, spune el. „Dacă e să privesc din perspectiva de dezvoltare economică, iese în evidență, la Oradea, infrastructura din parcul industrial, unde au reușit să atragă investiții și să creeze 2.000 locuri de muncă, ceea ce poate fi un bun exemplu pentru a sprijini mediul de afaceri”. În Bihor au ajuns până acum 400 milioane euro bani europeni atrași prin 400 de proiecte. Boloș vorbește despre construirea structurii regionale de sprijinire a afacerilor din Oradea, în curs de implementare, proiect care are o valoare de peste 57,4 milioane de lei, și respectiv de parcul industrial Eurobusiness, proiect de 79 milioane de lei. În Bihor se remarcă și amenajarea unui complex de wellnes termal, care costă 88,3 milioane de lei din care UE asigură 32,3 milioane, și amenajarea Cetății Oradea, unde doar etapa a II-a de implementare costă 51 milioane de lei.

Cei mai mulți bani europeni vin în Ardeal prin Programul Operațional Regional (POR) și prin Programul Operațional Sectorial Mediu, și ambele au o particularitate – au alocate sume puse la dispoziția unor orașe, fie unui pol de dezvoltare, cum e cazul POR care are alocați bani strict pentru Cluj-Napoca, fie orașelor din strategia națională de introducere a apei și canalizării în localități. „Așa s-a întâmplat cu POR, unde Clujul ca pol de creștere a avut o sumă rezervată de bani și nu a fost îngrijorat că are o competiție, și poate s-a lăsat într-o stare de confort. Din 478 milioane euro, 80 au fost la cluj doar pentru faptul că este pol de creștere”, spune Boloș.
Cele mai mari proiecte finanțate cu bani europeni, în Sălaj, costă zeci de milioane de euro – e vorba de reabilitarea a două drumuri, Ciucea – Crasna – Vârșolț, cu o valoare totală de 85,6 milioane de lei unde UE dă 70,3 milioane de lei gratis, și respectiv reabilitarea drumului Românași – Creaca – Jibou – Benesat, care a costat peste 102 milioane de lei și unde UE a asigurat, cu titlu gratuit, 84,7 milioane de lei. Județul a implementat și un proiect turistic în curs de implementare, cu o valoare de peste 6 milioane de lei, bani din care UE asigură 4,5 milioane,și care urmărește realizarea unui circuit al bisericilor de lemn din județ. Circuitul castrelor romane din Sălaj – Bucium, Mirșid și Vârșolț – e și el unul dintre proiectele europene cele mai ample din județ: costă 35,8 milioane de lei, sumă din care UE asigură gratuit 25,4 milioane de lei. Și sistemul de camere video instalat în oraș a fost finanțat cu bani europeni – aproape un milion de lei în total, din care UE a asigurat 733.000 lei – și reabilitarea mai multor blocuri de 10 etaje a fost și ea finanțată cu bani europeni deloc puțini: anveloparea termică a blocului PTTR din oraș a costat 2,3 milioane de lei din care UE a asigurat 1,3 milioane, reabilitarea a trei blocuri de locuințe – O1, O2 și OM a costat și ea 2,8 milioane, în total 27 de blocuri, cu un preț aproximativ de un milion de lei pentru reabilitarea termică a fiecăruia.

Alte proiecte de anvergură în Zalău:
sistemul de management al traficului – 15,4 milioane de lei din care UE asigură 12,2 milioane
Restaurarea clădirii centrului militar, ale muzeului de istorie și ale galeriilor de artă – 25,4 milioane de lei, din care UE asigură 17,7 milioane
Reabilitarea spitalului județean – 42,7 milioane lei, din care UE asigură 691.100 lei
reabilitarea Clădirii Transilvania – 10,1 milioane lei, din care UE asigură 7,8 milioane
Reabilitarea și extinderea colegiului tehnic A. P. Ilarian – 10,7 milioane lei, din care UE asigură 8,5 milioane

Parcul central al orașului a fost și el modernizat pe bani europeni, într-un proiect de 4,7 milioane de lei (peste un milion de euro) contractat în 2011 și aproape finalizat.

Cele mai mari proiecte europene din Cluj:
CREIC – 68,4 milioane de lei, din care UE asigură 26 milioane – din bugetul alocat polilor de creștere
dezvoltarea parcului industrial Tetarom I – 69,1 milioane lei, din care UE asigură 30,7 milioane-din bugetul alocat polilor de creștere
modernizarea liniei de tramvai – 163 milioane, din care UE asigură 120 milioane lei – din bugetul alocat polilor de creștere
modernizarea tramei stradale – 90 milioane, din care UE asigură 71 milioane – din bugetul alocat polilor de creștere

parcul industrial Tetarom IV – 55 milioane, din care UE asigură 17,4 milioane

17 comentarii

  1. Clujul n-are vreme pt. „fleacuri” din astea. La noi se fac lucruri „serioase”: politica murdara, averi din spagi, demagogie ieftina, investitii proaste dar scumpe, populism cat incape 🙁

  2. Se pare că președintele Consiliului Județean Sălaj este un ales local…atipic, contrar celor mai multi, în special, primari. De aceea dl. Tiberiu Marc merită felicitari.
    Proiectele privind crearea de parcuri şi, mai ales, spaţii verzi sunt finanţate cu bani europeni, de regulă, în procentaj de 100%. Nu puţini sunt acei primari care, de „ochii” contribuabilului şi de „dragul” unui vot în plus, cheltuiesc (din banii publici) sute de euro pentru astfel de proiecte (consultantă, studţii de fezabilitate etc), dar niciodată nu le finaizează pentru că nu sunt…rentabile (!) , iar inspectorii de la curtea de conturi sunt ca…justiţia.

  3. Bravo salajenilor! Dar trebuie sa recunoastem ca in Salaj si mai ales in Zalau mai sunt foarte multe de facut chiar si dupa implementarea acestor proiecte cu fonduri europene.

  4. Pe mine ma surprinde neplacut cum imediat ce apare un exemplu pozitiv referitor la modul in care trebuie gospodarit un oras, sare un postac platit, grabit sa atenueze sau chiar sa nege cele relatate daca se intampla cumva ca sa fie afectat sau prezentat negativ sau dezavantajos, Maria Sa boc cel mic. Cu o astfel de atitudine de negare a evidentelor, clujenii se vor culca in continuare pe ureche in timp ce alte orase castiga teren. Continuati clujeni sa va laudati cu ce nu aveti si veti vedea cum va treziti in coada oraselor romanesti!

    • Da ce plm e concurs national cu premii pt cel dintai oras din tara asta? Clujul nu o sa fie niciodata in coada oraselor romanesti pt simplul fapt ca se numeste Cluj. Sunt din Zalau dar asa zisele marete proiecte realizate in Zalau de fapt sunt niste chestii de prost gust. Chiar nu era nevoie sa se bage atata beton intr-un parc central care era plin de verdeata. Sistemul de management al traficului sincer sa-l numesti management e putin cam mult spus 🙂 Iar muzeul ala era mai frumos asa cum era el inainte. Eu ma cam indoiesc de sumele astea afisate pe aici. De banii aia poate se incerca o tentativa de a crea mai multe locuri de parcare prin centru pt e dezastru. Dar nu , consiliul local face parcuri care oricum aratau mai bine inainte.

  5. Clujul ? ce sa mai zici cand era bunul prieten al lui Boc (Apostol cu o teapa de cel putin cateva milioane de euro bune cu cel putin 80 de apartamente ) din cauza cariu primar , oamenii care au trait 40-50 in casele lor au devenit oamenii strazi ,prin taxele si impozitele care falimenteaza mici intreprinzatori , prin mafia care functioneaza fff bine si acuma cu Boc , care scoate ochii populatiei cu cateva strazi asfaltate , atat , in rest creaza oamenii strazilor , familii intregi cu totu , si din pacate tot mai multe de acum incolo
    Asta e natia , rabda vorba aia :
    UN POPOR CARE VOTEAZA IMPOSTORI ,HOTI ,TRADATORI
    nu este victima !
    ESTE COMPLICE ! ………..( George Orwell )

  6. Totul e relativ…. se vehiculeaza anumite sume de bani care fizic nu sunt si nu au fost niciodata investite in asazisele proiecte. Vorbesc ca un zalauan care sufera ca si multi altii pentru ca neputinta noastra si nepasarea autoritatilor fac un mix lacrimogen . Realizarile lor nu se reflecta in bunastarea noastra si viceversa. 1 milion de euro pentru modernizarea parcului… o gluma. Clujul e o locomotiva…. Zalau un vogon parasit intr-o gara uitata de guvern… ce comparam noi aici?

  7. Sectia de Obs-Gin , cel putin Obstetrica de la Spitalul Judetean din Zalau este frumos si cel mai important, util modernizata. Nu se compara cu ce am vazut la Cluj, si am avut ocazia sa vad destule spitale din Cluj in perioada sarcinii. Am preferat sa aduc pe lume fetita mea la Zalau si nu regret decizia. Clujul are rolul lui, dar si la Zalau exista suficient de multi oameni culti si cu initiativa. Studentii clujeni sunt salajeni, majoritatea.

  8. Acuma despre ce vorbim, draga autorule faci reclama la Zalau, cand (editat) meu ai fost ultima data in Zalau, despre ce vorbim, reabilitarea muzeului, parcului, dispensarului, primariei si scoli din oras, pai jumate din bani la pariu pe toata averea familiei tale, vor ajunge in buzunar la prefect si la primar. Te droghezi cu chimicale? Nu mai trage toate prostiile ca o dai pe camp rau…auzi prietene Zalau e si va fi inca minim 10 ani de acuma inainte fara perspectiva, la ce le trebuie parc cand ii blana de oameni care traiesc de azi pe maine, crezi ca merg in parc sa isi tina de foame unu altuia, revinoti vorbesti de Salaj prietene, unde la compania cea mai buna platitoare din judet( aia de fac tevi, le stiu numele) trebuie sa platesti ca sa te angajezi, stii cat costa un job la Tenaris-Silcotub? Mai bine fa presa adevarata prietene si afla adevarul, despre cum fonctioneaza treaba in Zalau, sau daca nu dute de apucate de capsuni pe Spania!

    • Am impresia ca esti un capsunar frustrat, un manelist care habar nu are de lucruri ca economia, arta sau orice in afara de Salam, ca singurul loc din Zalau pe care il frecventezi este WhyNot, ca n-ai vizitat niciodata Muzeul din zalau; ca daca a-i face-o nu ai intelege nimic, ca habar nu ai de istoria judetului, atractii turistice, perspective, ce inseamna o companie multinationala, doua defapt, intr-un oras cum e Zalau. Esti praf

      • Nu fa tu bou pe nimeni. Sigur ca sunt importante investitiile facute, pentru estetica orasului, pentru cultura orasului, dar baiatul de mai sus are dreptate cu sumele exagerate cu care s-au facut unele din investitii. NU ma leg de muzeul judetean si nici de parc, fiindca nu am date de comparatie, dar anvelopare cu 2,3 milioane de lei pentru un bloc, fie el si PTTR, este strigator la cer. Pai un constructor care face deasupra unui bloc cateva apartamente, anvelopeaza blocul, pentru a primi acceptul de a face respectiva investitie, cu 10-20.000 de lei. Inmulteste cu 2, ca PTTR-ul are 8 etaje nu doar 4 si chiar daca il mai inmultesti odata pentru ca probabil o fi o calitate mai buna si tot raman 2,2 milioane de lei cam nejustificate.

  9. Daca va e asa de bine la Zalau de ce dracu mai veniti in Cluj cu toti? Evalabil si pentru MM ,BN.AB?

  10. Pamflet, nepamflet, io te dau in jutecada pentru ca ponegresti imaginea echipei! )Si ai uitat un lucru esential: cu totii ne aflam sub influenta LER-ului, servit in doze mari chiar acasa la victima . Dupa cum se stie, un om posedat de LER nu mai este raspunzator pt faptele lui . Singurul vinovat intr-o astfel de situatie este supremul producator de LER de pe planeta. Dovada sta si ninsoarea care a inceput sa cada din senin in dimineata ce a urmat faptelor descrise mai sus, semn clar ca s-a consumat LER in exces.

Lasa un raspuns pentru gigi

author photo two

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Specializări la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.

Articole similare