Închide

Om de ştiinţă de MIT şi Oxford, cu echipă la Cluj axată pe Inteligenţa Artificială. Newton Howard: „Ceea ce m-ar înspăimânta pe mine pentru viitor nu e o mașină foarte inteligentă, ci un om mai puțin inteligent”

EconomieITTop News by Kristina Reştea - feb. 24, 2019 1 867

 

În timp ce ieșim în fața clădirii unde cercetătorul participase la o dezbatere despre Inteligența Artificială, în cadrul Techsylvania – Cluj (ediția de 2018), câte cineva îl mai oprește. Unul dintre participanții care îl salută nu e doar un străin din mulțime – e tatăl unui băiat care suferă de o afecțiune din spectrul autist, cu care cercetătorul a corespondat de ceva vreme prin email, pentru a-i transmite noutăți din cercetări recente. De ce ai vrea să îl abordezi pe Newton Howard, pentru informații? Poate pentru că Newton are în CV conducerea Laboratorului de Neuroștiințe Computaționale la Oxford și colaborarea cu MIT (Massachusetts Institute of Technology) şi a lansat lucrul la un proiect care, speră el, ar putea îmbunătăți tratamente pentru Parkinson, Alzheimer sau autism.

E fondator al companiei ni2o.Inc, care a pornit lucrul la dezvoltarea unei interfeţe creier-calculator, pentru tratarea diverselor tulburări neurologice și pentru îmbunătățirea performanțelor cognitive și atletice. S-a format în cercetare științifică în domeniul militar, se ocupă ori s-a ocupat și de implementarea cercetărilor științifice în aplicații militare și nu numai. Una dintre cele mai recente lucrări vizează „kiwi”-ul, un fel de minicomputer care, implantat în creier prin tehnici minim invazive, ar trebui să poată să reducă efecte ale unor maladii ca Alzheimer sau Parkinson.

La ediţia de 2018, pe scena Techsylvania, într-o conferinţă de la Cluj, alături de alți specialiști în domeniu – de la Alibaba, Bosch sau Chorus.ai, Newton Howard a fost chemat să dezbată despre viitorul și impactul controversatei Inteligențe Artificiale. Nu se discută despre roboți care vor cuceri lumea și Newton Howard sintetizează cumva altfel viitorul pe care l-ar dori el în această zonă: să le redea oamenilor demnitatea umană. L-am oprit, după conferinţă, pe omul de ştiinţă pentru a-l întreba la ce se referă un astfel de „plan”, de ce și-a căutat echipă de specialiști în Inteligență Artificială la Cluj și cum se vede viitorul.

„Procesul natural al vieții este unul în care creierul nostru își pierde capacitate cognitivă. Trăim un declin, nu o îmbunătățire a proceselor cognitive. Mergem în jos în ceea ce privește capacitatea de gândire, de achiziție de cunoștințe. Independent de factori care determină ca acest proces să se întâmple mai repede – de mediu, presiune, anxietate. Scopul muncii mele este să găsesc tehnici să augmentăm ceea ce am pierdut deja. Vreau să pot să le redăm oamenilor capacități pierdute, să fac persoana mai capabilă„, a sintetizat Newton.

Câteva exemple? „Unul evident este cel al unor afecțiuni ca Parkinson –  o persoană care suferă de Parkinson poate avea probleme cu mersul, cu funcții cognitive de bază, cu limbajul. Tehnologia la care lucrez ar putea să redea unele din aceste abilități, să îți dea înapoi abilitatea de a achiziționa cunoștințe, de a gândi mai repede”, susţine cercetătorul. „Am proiectat un sistem în întregime și suntem pe punctul de a integra sistemul. Suntem la 6 luni, un an distanță de (teste) pe animale, doi ani de oameni. Terapia în sine e testată pe oameni, funcționează. Se numește „deep brain stimulation” (stimulare internă cerebrală), funcționează de o vreme și e eficientă”, spunea Newton (după ediția Techsylvania 2018). Acesta se referă la o procedură chirurgicală care implică implantarea unui dispozitiv medical, pentru a corecta disfuncții. Alte boli care ar putea fi tratate sunt depresia, Alzheimer, scleroză multiplă. Putem, așadar, spera la tratamente mai performante? „Nu cred că nu ne vom mai teme de Parkinson sau Alzheimer, dar vestea bună e că vom avea o soluție în următorii 2-3 ani. Va fi ceva mai promițător decât ceea ce există deja. Și va fi disponibil pentru toată lumea. Scopul nostru e să democratizăm tehnologia și costurile acesteia, în așa fel încât să aibă acces la tratament toată lumea, nu doar elita”, spune Newton Howard.

Ca de fiecare dată când vorbim despre uluitoarea evoluţie a Tehnologiei, apar şi întrebările adiacente. În acest caz: un om pate fi perfect funcțional și, totuși, să își dorească un astfel de implant, care i-ar crește capacitatea cognitivă. E corect să intervii în acest fel asupra naturii umane? Dar aici intervine dezbaterea etică, iar specialiștii susțin că un astfel de dispozitiv ar trebui folosit doar în cazuri de deteriorare cognitivă.

Vorbind de tehnologii care folosesc AI și viitorul, trecem azi printr-o dezbatere în care unii susțin că vom ajunge să trăim printre oameni-mașini sau că mașinăriile vor prelua funcțiile oamenilor. Unde e viitorul între cele două extreme?

Cred că vom avea mașini și instrumente de calcul mai performante, mai rapide decât oamenii. Dar omul e unic, e dăruit cu suflet, nu e replicabil în lumea calculelor. Sunt două paralele, care nu se intersectează”, crede cercetătorul.

Paralele care nu se intersectează. Nu ați spune că oamenii sunt mai buni decât mașinile sau invers?

„Omul ESTE mai bun decât mașina. Uită-te la acel om care trece strada”, indică Newton. Aşa că ne uităm spre trecerea de pietoni dintre o florărie și BCU. „Vorbește la telefon, fiind atent și la evenimente locale, la evenimente mai mari, globale, sincronizează vorbitul la telefonul, care are anumite rigori cognitive, cu a urmări lumina verde a semaforului, cu tema discuției pe care o poartă, cu ceea ce se întâmplă în mediul său înconjurător. Adună toate astea laolaltă și compară cu ceea ce face cea mai sofisticată mașină de calcul și vei vedea că aceasta din urmă nu e aproape de capacitățile omului. Omul are sentimente, are senzații, de iubire, de ură, sentimente de afecțiune, care par să interfereze cu judecata, dar compensează prin alte variabile. Suntem foarte complecși”, conchide cercetătorul.

Ar trebui să ne fie frică de Inteligența Artificială? Dincolo de elaborate discuții în termeni de etică care se poartă în mediile înalte, am văzut cu toții filme SF cu roboți care cuceresc lumea, după ce noi, oamenii, „deschidem cutia Pandorei”. Crede Howard într-un astfel de viitor?

„Aș spune că ceea ce m-ar înspăimânta pe mine nu e o mașină foarte inteligentă, ci un om mai puțin inteligent”, spune omul de ştiinţă. Începe asta să se întâmple? Devenim mai puțin inteligenți?

„Dacă permitem deteriorarea facultăților și capacităților, vom avea declin cognitiv permanent, care va trece la următoarele generații”, spune Newton.

Tehnologia e, așadar, periculoasă?

„Unul dintre pericole este, de exemplu, că ai la dispoziţie avion, mașină, vapor și o mulțime de mijloace care elimină nevoia de a ne folosi abilitățile proprii de mișcare fizică. Iar una dintre cele mai bune tehnici de recuperare pentru creier e mecanica mișcării, a interacțiunii. Așa că trebuie să fim atenți. Sigur, nu trebuie să eliminăm tehnologia din viețile noastre sau să dăm vina pe aceste mijloace minunate pe care ni le-a adus tehnologia, dar lucrurile nu trebuie folosite în exces. Cum e social media  folosită în excces. E prea mult. Anumite lucruri nu trebui să fie atât de excesive”, subliniază cercetătorul. Dacă vă mai îndoiați că statul prea mult pe internet poate fi nociv… „Sunt oameni care dezvoltă depresii din cauza social media, care dezvoltă obsesii. Dar sunt și oameni care fac lucruri minunate cu social media. SM e un instrument ca oricare altul, așa că totul depinde de cum îl direcționezi, cum îl folosești. În funcție de asta, obții rezultate diferite. Dacă îl folosești într-un scop bun – și aici depinde cum definești binele –  ai rezultate pozitive din folosirea acestei tehnologii. Dacă o folosești în exces, doar ca să acumulezi de dragul acumulării, dar nu știi ce să faci cu toată informația, cum să obții ceva pozitiv din acest schimb, e doar o risipă de resurse și de timp”, subliniază Howard.

Tehnologia, ca platformă brută, e un mijlocitor care oferă multă putere, emancipare. Depinde de tine, ca utilizator, dacă faci din această tehnologie o cauză de emancipare sau o folosești, de fapt, în detrimentul tău. Nu cred că există tehnologie absolut bună sau absolut rea. Tehnologia „rea” – dacă există așa ceva – poate fi folosită și pentru bine, iar tehnologia „bună” poate fi folosită pentru rău”, sintetizează omul de ştiinţă.

Echipă la Cluj

Howard Newton a menționat că lucrează în România cu o echipă de ingineri de software din Cluj, București și Sibiu, cu sediu la Cluj. Sunt oameni „de calibru, de top în Inteligență artificială”, spune Newton. Există echipe și în Bangladesh, Canada, Oxford, Paris și Statele Unite. „Ne întâlnim, discutăm despre provocările din domeniul ingineriei, lucrăm la algoritmi, lucrăm la ecosistemul pentru implantul în creier. Deja avem dispozitivul, botezat Kiwi, fiindcă așa arată, ca un Kiwi”, spune Newton. „Caut oameni cu abilități de top în domeniile lor, sunt și programatori, ingineri, doctori, oameni care sunt curioși, care nu au renunțat la curiozitate și la a pune întrebări, ceea ce e foarte important pentru investigarea zonei în care lucrez. Cel mai important criteriu de calificare pentru echipă este curiozitatea naturală. Pentru selecție, ne întâlnim, facem interviuri, avem o provocare pentru ei, se vede. Nu lucrezi într-un domeniu ca cel în care lucrez eu pentru că cineva te va plăti mai mult într-un loc de muncă sau altul. E o zonă în care nu abilitățile te pot salva. Ci curiozitatea naturală”, spune Newton Howard, după Techsylvania.

Scopul meu este să stabilim aici, în Cluj, una dintre cele mai bune echipe pe Inteligență Artificială din Europa. E fezabil. Am fost foarte impresionat de abilitățile celor de aici. Îmi place și să vin la Cluj, e un loc foarte primitor”, a spus cercetătorul.

Scopul este să se obțină o nouă interfață creier-calculator, pentru tratarea diverselor tulburări neurologice și pentru îmbunătățirea performanțelor cognitive și atletice. „Lucrăm la tratamente. Ne va fi frică în continuare de Parkinson, Alzheimer, va fi o provocare, dar vom avea măcar o cale spre o soluție. Nu vorbim doar de o îmbunătățire, ci de un tratament”, a menţionat Howard.

„Eu nu sunt foarte familiarizat cu partea de afaceri, de startupuri, dar văd că în Cluj nu lipsește capacitatea, ingeniozitatea, talentul, aptitudinile. E normal să urci pe lanțul valoric, e un efect natural. Talentele acestea vor fi remarcare la nivel global, iar astfel de evenimente de Tehnologie aduc aici și audiența potrivită”, spune Newton despre mediul de Cluj.

Update. În perioada Techsylvania, echipa de la Cluj ajungea la 27 de persoane. Între timp, numărul specialiştilor de aici care lucrează în domeniul Inteligenţei Artificiale a mai crescut, trecând de 30, a menţionat Newton Howard. La Cluj, echipa parteneră îşi desfăşoară activitatea sub egida Laif Science, o companie care foloseşte tehnologii de Inteligenţă Artificială şi Machine Learning, cu mai multe domenii de interes: Neuroştiinţe, Sănătate, Social, Robotică, Automotive, IoT şi Finanţe.

Update 2. În 2019, compania Ni20 și-a lichidat activitatea (în Franța),  după cum scrie Medium.com într-o analiză din 2021, care trece KIWi-ul la proiecte abandonate sau de care nu s-a mai auzit. Potrivit Crunchbase (platformă cu informații de business), apare în continuare ca activă firma Ni20, cu sediu în Providence, Statele Unite.

 

Sursa foto: Techsylvania 2017

 

 

 

 

 

Un comentariu

  1. Poate ca suna putin science fiction, dar si o parte din imaginatia lui Jules Verne s-a concretizat in zilele noastre. Daca exista teama ca omul ar putea deveni mai putin inteligent decat o inteligenta artificiala, de ce nu se fac cercetari in domeniul biotehnologiei care sa duca la un rezultat ce ne-ar putea stimula gandirea, inteligenta., procesele neuronale.

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Articole similare