Închide

Investitorii pornesc asaltul împortiva ”EGOsistemului” lui Boc care se folosește de scuza ”trafic” ca să frâneze dezvoltarea orașului

ActualitateAdministrațieTop News by Luminiţa Silea - iul. 30, 2018 3 1717

”Egosistemul” care s-a creat în Primăria lui Emil Boc – nimic nu se întâmplă fără voia șefului – i-a molipsit pe toți oamenii din Direcția de Urbanism a Primăriei care, spun arhitecți din oraș, au început să taie pe bandă rulantă răspunsuri potrivit cărora nu se mai avizează oportunitatea realizării unor documentații de urbanism din pricina traficului.

Boc nu vrea complicații de trafic, așa că și oamenii au început să se spele pe mâini ca primarul și s-au dat pe brazdă să frâneze dezvoltarea orașului. Cel puțin asta spun arhitecți și specialiști din oraș. Deși public se declară că totul merge ca pe roate în realitate orașul trece printr-o perioadă foarte nefastă deoarece se frânează inevestițiile și dezvoltarea.

Deja investitorii au început să formuleze plângeri prealabile și anunță procese împotriva avizelor negative de la Urbanism care scot la înaintare probleme de trafic, invocând un abuz din partea Primăriei Cluj, mai ales că administrația locală a adoptat un (Plan Urbanistic General) PUG valabil până în 2020 (cu încă zece ani bătaie) care are la bază un studiu de trafic.

”Nu se mai respectă termene de eliberare a actelor, se întârzie foarte mult, se refuză documentații pe motiv de trafic, ceea ce reprezintă o mare porcărie. Legal nu cred că pot sta în picioare astfel de refuzuri. Este un fel de paranoia creată pe tema traficului. Auzindu-l pe Boc tot spunând cu traficul, toată lumea a început să nu mai facă nimic la urbanism. Nu poți frâna dezvoltarea unui oraș din motive de trafic. Adică până la un punct ai avizat iar după nimeni nu mai construiește nimic. În plus, un primar de oraș mare nu poate să-și construiască un sistem în care nimic nu se face fără el sau în care are oameni care început să se comporte ca el și să fie evazivi. Maxim el ar trebui să aibă un rol puternic atunci când este nevoie de negocieri, medieri. Trăim o perioadă de regres la Cluj, nefastă, una în care investițiile și dezvoltarea orașului sunt frânate”, au spus surse avizate.

Atât primarul Emil Boc cât și viceprimarul Dan Tarcea și-au făcut un obicei să se apere cu scutul ”trafic” de orice acuze, reproșuri sau neputințe ale administrației locale. Aceștia declară la emisiunile radio la care obișnuiesc să participe prin rotație ba că proiectele cu peste 24 de mașini nu vor fi autorizate în zona Borhanci sau Bună Ziua, ba că s-a terminat interdicția cu depășirea capacității de trafic și că avizarea la urbanism a intrat în normal. Ba că s-a schimbat Regulamentul de Urbanism, ba că se va actualiza actualul Plan Urbanistic General și că lucrurile vor intra în normal (Nici despre acest demers nu se știe exact în ce stadiu se află). Ba că se va face centura metropolitană în câțiva ani, ba că proiectele presupun pași birocratici și țin mai mult timp.

Vezi și: Primăria blochează proiectele imobiliare într-un al doilea cartier nou din oraș din pricina traficului

Așa cum au estimat specialiști și arhitecți, unii investitori din oraș au început să formuleze plângeri împotriva practicilor urbanistice ale Primăriei Cluj. Fie oamenii sună telefonic și se revoltă împotriva sistemului, fie au început să formuleze plângeri prealabile împotriva refuzurilor de eliberare a avizului de oportunitate pentru eleborarea unor Planuluri Urbanistice Zonale.

De exemplu, societățile Someșul Cald și Cristal Turism (despre care presa a scris că se leagă de numele lui Vasile Salanță, dezvoltator imobiliar pe axa Florești-Gilău, implicat și cu patronul PP Protect Teodor Pop Pușcaș în Hotelul Royal)  au formulat recent o plângere prealabilă deoarece li se refuză eliberarea unui aviz de oportunitate pentru reconversia unui teren situat în zona industrială și dezvoltarea unui proiect imobiliar mixt. Acestea au invocat faptul că Primăria a permis inițial, cu autorizație, desființarea bazei de bentonită a fostei societăți Conimex Nemetalifere care se afla pe terenul de 1 hectar aflat în proprietatea lor iar acum refuză să elibereze avizul de oportunitate pentru eleborarea unui PUD/PUZ de reconversie a proprietății și edificarea pe strada Tudor Vladimireascu a unui ansamblu imobiliar mixt.

Un exemplu de refuz urbanistic semnat de Boc și de oamenii de la urbanism (Corina Ciuban, directorul direcției de Urbanism, noua șefă de la Strategii Urbane, arhitecta Andreea Mureșan), inclusiv de arhitetcul nou și tânăr al orașului, Daniel Pop. Niciunul nu iese din voia primarului și invocă traficul ca motiv de refuz.

În plus, spun societățile amintite, Primăria comite un abuz când refuză să elibereze un aviz de oportunitate într-o zonă de dezvoltare și reconversie industrială având în vedere că la baza PUG Cluj aprobat în 2012 a stat un studiu de trafic și, în plus, PUG are un orizont de bătaie până în 2022, plus încă zece ani.

Plângerea prealabilă este inclusă pe ordinea de zi a Consiliul Local la ședința ordinară programată în 1 august.

De cealaltă parte, Direcția de Urbanism a Primăriei răspunde standard și recomandă respingerea plângerii având în vedere că în PUG Cluj este prevăzut un pasaj denivelat pentru care există în lucru un studiu de fezabilitate și documentația de urbanism nu se avizează până la finalizarea respectivului studiu.

 

Decizia finală va fi luată de Consiliul Local controlat tot de primarul Emil Boc.

În februarie 2018, viceprimarul Dan Tarcea a menționat că la nivelul Primăriei a fost luată o decizie împreună cu specialiștii din Comisia Tehnică de Urbanism dar și cu cei din Direcția de specialitate și anume aceea de a se accepta doar proiecte cu până la 24 de locuri de parcare în Borhanci. Ce trece peste această cifră, nu va primi aviz de la Primărie, deocamdată. Aceasta deoarece, explica Tarcea, indicele de trafic pentru zona Borhanci este de 126%. Aceeași practică se aplica de Primărie și în Bună Ziua.

Ulterior, primarul Emil Boc a anunțat prin intermediul acelorași emisiuni radio la care obișnuiește să participe prin rotație cu viceprimarul Dan Tarcea că interdicția din Borhanci a fost ridicată. Mai ales că recent Consiliul Local a adoptat și un proiect de hotărâre privind modificarea Regulamentului de Urbanism. Chiar Primăria a anunțat un proiect imobiliar social în zona Borhanci. Despre alte zone cu interdicții nu s-a făcut referire public. Este cunoscut că și în zona Baciu-Tăietura Turcului oamenii s-au plâns de blocajele din trafic și că, împreună cu Direcția de Drumuri și Poduri sau cu Primăria Baciu s-au căutat soluții. 

Despre ”EGOsistem”, primarul Emil Boc spunea, tot la o emisiune radio, că acesta nu există la nivelul Clujului și nici la cel al Primăriei pe care o conduce. Mai mult, Boc sublinia că în calitatea de primar al unui oraș cum este Cluj-Napoca el are un rol formal în treburile administrative ale orașului, în dezvoltarea orașului și mersul economiei locale. Potrivit edilului, specialiștii sunt cei care dictează în Cluj-Napoca.

La ședința Consiliul Local în care s-a modificat Regulamentul de Urbansim (în iulie 2018), primarul Emil Boc, față în față cu nemulțumirile unor proprietari de terenuri private din zona Borhanci (că sunt amânați de 6 ani pentru un PUZ și că prin noul regulament pot cere PUZ-uri de construire pe terenuri agricole doar pentru o suprafață de 25 de hectare) invoca tot problemele din Bună Ziua, cartier pe care tot Primăria l-a lăsat să se dezvolte haotic – cu străzi necapacitate pentru trafic, fără școli și grădinițe.

“Așa am decis în 2014, că nu se poate construi pe terenuri agricole. Acum, după discuții cu specialiști s-a luat decizia să nu mai fie interdicție, dar totuși să nu fie nici absolut la liber, având în vedere că sunt zone care urmează să intre în partea de construcție. Mai simplu, până ieri nu s-a putut, de acum se poate. Însă cu un minim 25 de hectare ca să se poată face un plan cu străzi, alei, trotuare, centru de cartier și să se și poată realiza aceste obiective de interes public. Deschidem această opțiune, dar să o facem structural. Aici în Consiliul Local se ia decizia, oportunitatea o apreciem aici în Consiliul Local. O instituție publică nu se conduce după capriciul „vreau, nu vreau”, „îmi plac sau nu ochii dumneavoastră.” Până azi primarul și arhitectul nu aveau cadrul legal pentru a aproba construirea acolo și pentru eliberarea unui aviz de oportunitate. Potrivit noului regulament, arhitectul șef nu mai poate să spună dacă vrea sau nu, trebuie să se supună regulamentului. Dumneavoastră și toți ceilalți care aveți terenuri în categoria agricol veți putea avea șansa să construiți, în anumite condiții. Nu se pot face PUZ-uri pe suprafețe mici”, declara Boc la ședința din 6 iulie, anul acesta.

Despre modificările la regulament, șeful de proiect al PUG Cluj, arhitectul Adrian Borda spunea pentru Actualdecluj.ro că ele vizează lămurirea unor chestiuni birocratice la nivelul Primăriei și că nu se schimbă nimic important.  ”Reglementările propuse pentru parcelele agricole aveau rolul de a limita intravilanul, deja de o suprafață mare, să nu împrăștiem orașul pe câmpuri. Ni s-a spus că nu se poate interzice construirea, așa că am mers pe o formulă cu anumite reguli stricte. În PUG nu era explicit interzisă construirea, ci aceste terenuri erau prevăzute ca rezerve pentru viitor. Dacă voiai să îl folosești puteai face PUZ. Am văzut regulamentul nou acum câteva luni, ni l-au trimis să îl vedem,  nu m-a emoționat cu nimic. Au păstrat ceva condiții, nu sunt așa drastice. Aduce o relaxare, dar nu totală. Din punctul meu de vedere, nu e nimic interesant. Poate pentu ei este, poate își lămuresc niște chestiuni birocratice. Nu se schimbă nimic important”, declara Borda.

3 comentarii

  1. peste tot in lume, prima data faci infrastructura si dupa construiesti. Numai la noi vor unii sa construiasca fara sa aiba strazi largi, modernizate, pasaje denivelate si alte elemente de infrastuctura. Sa vedem care judecatori isi asuma o asemenea dezvoltare si va obliga autoritatea publica locala sa emite avize de oportunitate pentru elaborare PUZ-uri de dezvoltare (restructurare) a unor zone, anterior realizarii infrastructurii prevazute de PUG.

  2. „Prin PUG teritoriile industriale existente îşi păstrează destinaţia actuală. Până la încheierea
    Contractului de Restructurare, intervenţiile în aceste zone se vor conforma RLU aferent UTR Ei
    Restructurarea / schimbarea destinaţiei terenurilor unităţilor industriale poate fi acceptată de
    către administraţia publică locală”.

    Nicio instanta de judecata nu poate obliga administratia locala sa incheie un contract de restructurare cu un investitor privat. Proprietarul terenului il poate folosi ca unitate industriala, nimeni nu-l impiedica. Asta spune PUG-ul. Deci, unde e abuzul ? Administratia locala nu e obligata sa-l lase pe un investitor privat sa faca blocuri.

  3. prima data sa faca administratia locala trecerea peste calea ferata , ca e foarte importanta in zona Taieturii Turcului si a strazii Tudor Vladimirescu si dupa sa negocieze investitorul privat un contract cu ei, astfel incat sa-l lase sa-si schimbe incadrarea terenului.

Lasa un raspuns pentru ducu

author photo two

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.