Închide

Între „drumul fără întoarcere” al banilor europeni şi „drumul” la ADR. Ce şanse mai are promenada Someşului?

ActualitateTop News by Actual de Cluj - oct. 07, 2015 2 838

 

În cadrul lucrărilor la trama stradală, o bucată din Splaiul Independenţei urmează să primească o bandă auto suplimentară. Cu un sacrificiu: se pierde din trotuar şi din verdele de pe o bucată din malul Someşului. Exact cât Verde – asta nu se ştie. Imediat ce au început lucrările, reprezentanţii societăţii civile s-au mobilizat, au făcut petiţii, protest, au trimis scrisori deschise, au cerut oprirea lucrărilor, transparentizarea procesului şi grijă pentru râul care traversează oraşul şi care nu ar trebui îndepărtat şi mai mult de oameni. S-a mai sesizat un aspect în tot acest timp: accesul sau, mai bine zis, lipsa accesului la consultarea documentaţiei şi a planşelor care stau la baza proiectului. Ca urmare a acestei mobilizări, primăria a suspendat şantierul. A cerut oprirea lucrărilor pe tronsonul-problemă, iar acum, miercuri după-amiază, primarul Emil Boc (proaspăt întors din Germania şi după o dimineaţă în care primăria a fost vizitată de DNA, în cazul Coral) s-a aşezat la masă cu societatea civilă.

După ce o bună bucată a dezbaterii s-a vorbit în termeni de „drumul fără întoarcere” al proiectelor europene şi „trenuri plecate din gară”, după ce mai mulţi participanţi au sesizat că ar fi vorba de o pseudo-dezbatere, din moment ce totul e hotărât, concluzia zilei, a mai lăsat o portiţă de speranţă pentru Someş. Primarul s-a angajat că va mai încerca să afle de la Agenţia de Dezvoltare Nord-Vest dacă lucrările la acest tronson pot fi oprite (şi, eventual, modificate), fără să se piardă banii europeni obţinuţi pentru proiect. Săptămâna următoare va prezenta un punct de vedere pe subiect, a fost angajamentul edilului.

După protestul de luni de pe mal de Someş, reprezentanţii organizaţiilor care au cerut oprirea lucrărilor care afectează verdele de pe malul Someşului au venit la primărie pregătiţi: banda de hârtie de 150 de metri, marcată cu desene şi mesaje pentru râu, a fost adusă în sala de sticlă. Din partea primăriei, în pregătirea dezbaterii, sala a mai fost tapetată cu câteva planşe şi imagini, în legătură cu proiectul de lărgire a Splaiului Independenţei. Asta după ce reprezentanţii societăţii civile şi arhitecţii interesaţi au încercat, fără rezultat, să consulte detalii privind proiectul.

 

 

Primarul începe dezbaterea, enunţând regulile – ne înscriem la cuvânt, stăm maxim două ore, noi expunem proiectul, voi – soluţii şi cereri. Ca primă menţiune, primarul ţine să precizeze poziţia administraţiei. „Rămânem deschişi la recomandări, chiar în timplul implementării proiectului”. „Ca primar, am semnat și susținut proiectul tramă stradală. În cadrul acestui proiect e inclus şi tronsonul Splaiul Independenţei, de la Opera Maghiară la Pod Garibaldi, care, conform proiectului european, vizează extinderea cu bandă suplimentară a străzii Splaiul Independenţei”, a amintit Boc. Edilul a ţinut să precizez şirul de documente care ar susţine acest demers: un studiu de circulaţie din 2005- 2007 care a arătat necesitatea fluidizării traficului, a urmat apoi Planul Urbanistic Zonal stadion-polivalentă, care a inclus această bandă suplimentară. Şi apoi proiectul european (cu aviz de Mediu obţinut), care a inclus această bandă suplimentară. „Cu scop corect”, zice primarul. Mai precis, ar fi vorba despre: lărgirea spaţiului carosabil (dar nu în detrimentul spaţiului verde), asigurarea unei linii dedicate exclusiv tramvaiului pe Splaiul Independenţei (cu flux auto pe două benzi) şi relizare de sensuri unice (dinspre Mănăştur spre centru, pe Splaiul Independenţei şi pe Dragalina, în sens invers). Deziderat susținu în Planul Urbanistic General și în Strategia de Dezvoltare a orașului 2014-2020.

Ce se întâmplă cu spațiul verde? „Of”-ul societăţii civile, adică. Primarul trece lângă nişte fotografii verzi, cu „demonstraţia”. Explicaţiile se dau pe poze de lângă Someş, de dincoace şi de dincolo faţă de un „ţăruş”. „Tot ce înseamnă distanţă de la stâlp spre Someş nu se distruge, el rămâne spaţiu verde. Daca va fi afectată de lucrări vreo suprafaţă, acolo se replantează. Copacii nu dispar. Rămâne o porțiune de 1,8 – 3 metri de spaţiu verde. Va fi afectat de lucrări, când se consturiește zidul de sprijin. Gardul viu existent va fi afectat de lucrări, dar, după aceea, partea verde va fi regândită. Vrem să realizăm fluidizare traficului, realizând un compromis rezonabil. Ideea este de a păstra ceea ce avem cât de mult cu putință, dar și de a încerca să supraviețuim din punctul de vedere al traficului în oraș. Orice idee foarte bună e binevenită, chiar și în stadiul de implementare a proiectului. Dar să vedem dacă găsim acest echilibru între încercarea de a fluidiza traficul și accesibilitate la malul Someșului”, a spus primarul.

În sprijinul său vin oamenii responsabili de drumuri şi de trafic, în primărie. Mirela Mărincean de la Siguranța Circulației: strada de categoria II trebuie să aibă două benzi pe sens, conform legislaţiei. Gabriela Cora de la cai urbane: zidul de sprijin „tip L” e „singura soluție”. Va fi afectat trotuarul şi zona verde, în măsuri „variabile”. „Nu vom afecta atât de mult din zona aceea verde. Rămâne și zonă verde de 4 metri”, dă aceasta asigurări.

Adrian Borda, şeful de proiect PUG, încearcă şi el să împace viziunile pro-Verde pietonal şi pro-trafic fluidizat. „Indiferent de modul de deplasare la care ne referim, un oraș la scara Clujului trebuie să aibă artere importante care leagă principalele cartiere ale orașului. Culoarul Someșului e vital pentru supravieţuirea în condiţii bune a centrului. Acest culoar trebuie să existe. Din păcate, alternative nu am auzit la această formulă. Problema mai departe e cum se face asta. Au fost unele proiecte care au mers în paralel. Ca temă dechisă, am marcat în plan necesitatea culoarului, dar ne-am abținut să definim forma în care se va realiza. Ar putea să apară o promenadă pe malul Someșului. Sper ca relaţia de traversare să rămână în regulă, e nevoie de atenție la zona podului Elisabeta”, a atras totuşi atenţia Borda. „Promenda pe malul Someșului e posibilă și dacă se face extinderea Splaiului Independenţei”, zice şi Ovidiu Cîmpean, tot reprezentant al primăriei, amintind şi de concursul de soluţii care se pregăteşte cam de pe la început de an.

Explicaţii pe proiect:

Prima care întoarce pespectiva e Claudia Anastase, consilier PSD. „Dacă întoarcerea spre Someș e una ca spectator din mașină, nu îmi convine. Pentru ceea ce rămâne după aceste lucrări e prea mult să folosim termenul „promenadă”. Riscăm să ajungem ca prin soluţii ulterioare să reparăm ceva ce s-a stricat acum”, a fost de părere Anastase, însoţită de aplauze din sală.

Cum văd cetăţenii toată povestea? „Totul e gândit pentru mașini, pornind de la studiul de trafic. Eu nu sunt șofer. Ce învață primăria din aceste parteneriate de care ziceți? (gen Someş Delivery, la care primăria a fost partener, după cum a ţinut să amintească primarul, n.red.). Da, a crescut traficul şi creşte. Ce facem? Ne adaptăm constant la creștere? Atunci luăm câte 5 cm din fiecare tortuar? Sau gândim ceva sustenabil? E inacceptabil ca mastreplanurile să aibă în centru mașinile”, spune Alexandru Boguş. Cetăţean. „Orașele cele mai frumoase sunt cele care au apă în ele. Apa aceasta dă valoare orașului Cluj”, a adăugat un alt cetăţean de la dezbatere.

Un moment ceva mai tensionat a fost cel în care a intervenit criticând primăria arhitectul Şerban Ţigănaş, ale cărui observaţii nu l-au lăsat indiferent pe edilul Emil Boc. 1. La primărie lipseşte viziunea, iar proiectele mari ale oraşului nu sunt coordonate. 2. Se discută „pe fotografii”, cei interesaţi nu au acces la planşele care vizează amenajarea Someşului. 3. Lipseşte un strateg şi un coordonator al oraşului. 4. Comisia de Urbanism, cu şedinteţe publice, nu vede toate proiectele importante ale oraşului. 5. Lipseşte comunicarea. Arhitectul Şerban Ţigănaş, preşedintele OAR, membru al CTATU şi asociat într-un birou care a lucrat inclusiv cu primăria a atras atenţia asupra tuturor acestor deficienţe, chiar de la masa primăriei, cu ocazia dezbaterii pe tema Someşului. Prins în colţ de societatea civilă, primarul a ripostat: a „dezgropat” chiar tema PUZ – stadion, amintind că Ţigănaş a lucrat la aceste proiecte. Ţigănaş a răspuns şi el: PUZ-ul e semnat de Adrian Iancu, iar planşele de atunci nu seamănă cu cele de acum. Propunerile concrete ale lui Ţigănaş: comunicarea planurilor şi intențiilor primăriei, coordonarea între strategii, transparenţă, aducerea sau numirea unui coordonator profesionist din partea primăriei, care poate să răspundă și să pună cap la cap aceste probele, de trafic, de spații publice, de coordonarea proiectelor, aducerea în şedinţe publice de urbanism a tuturor proiectelor care afectează spaţiul public. „Faceți ca departamentul de urbanism și cel de investiții să colaboreze între ele”, a concluzionat Ţigănaş.

Detalii despre episodul Ţigănaş vs Boc:

VIDEO. Au spus lucrurilor pe NUME. Ce se intampla cand “domnul profesor” critică primăria, la masa primăriei. Săgeți între primarul Emil Boc și președintele Ordinului Arhitecților, la dezbaterea pe Someș

Szabolcs Guttmann, preşedintele filialei Transilvania a OAR a propus o soluţie Pentru spaţiul verde: bandă pentru pietoni/ciclişti.

Arhitectul Marius Moga, reprezentant al echipei Someș Delivery, a subliniat câteva concluzii în urma proiectului care a adus în vară evenimente şi oameni de-a lungul apei. „De îndată ce malurile sunt abordate altfel, clujenii se apropie de râu. Au dovedit-o cei care au venit la Someş Delivery, 2000 de oameni. Întoarcerea orașului spre Someș nu se poate face peste barierele produse de traficul auto și de interdicțiile puse de Apele române și Electrica”, cred reprezentanţii SD. Cât se taie? Cât se plantează? Câţi copaci vor supravieţui? Au fost întrebări lansate de Moga, la care nimeni din partea primăriei ori a proiectanţilor nu s-a încumetat să răspundă concret, cu cifre. De asemenea, Iulia Hurducaș, tot din partea societății civile a mai atras atenţia asupra unui aspect: niciuna dintre planșele proiectului expuse în sala de sticlă nu relevă același lucru pentru viitorul malului Someșului din Cluj. Sunt soluții diferite.

“Someş de la Vest la Est”. E metaforă şi concept din aplicaţia cu care Clujul candidează la titlul de Capitală Cultarală Europeană 2021. A amintit asta Szakats Istvan, unul dintre cei care au şi lucrat la aces dosar. “Dacă ne gândim la ce se spune în toate strategiile, ceea ce facem acum e anacronic, nu se potriveşte cu ceea ce declarăm că vrem să facem. Această turnare de betoane nu e oportună, e oportunistică, aş zice. Nu aşa se face o dezbatere: cu „găsiţi soluţii” acum. Trebuie să găsim calea să găsim soluții. Dacă nu facem așa, suntem niște ipocriți care ne prefacem că dezbatem. Există fonduri de corecții în proiectele europene. Cine are pix are și corector”, a subliniat Szakats.

Adrian Dohotaru a mers şi mai departe: vorbeşte despre legarea parcului central de Someș. Fără maşini. Arhitectul Mihai Racu, de la Centrul pentru Mediu Construit, punctează o concluzie de întâlnire. „Mi se pare că aceasta nu e chiar o dezbatere, e de fapt apărarea primăriei”, constată arhitectul. Acesta mai aminteşte în schimb că rapoartele şi studiile realizate în Uniunea Europeană merg pe ideea pro-Verde, pro-piste de biciclete şi pro-pietoni. Şi anunţă şi rezultatele în cifre, după mobilizarea societăţii civile: petiţia prin care se cere stoparea lucrărilor şi o dezbatere reală pe mal de Someş a strâns 2.106 semnături. De vineri până miercuri. Există şi un chestinar online, ale cărui concluzii arată cam aşa: cei mai mulţi dintre cei 602 care au răspuns vor copaci pe malul Someșului, promenadă pe mal de apă, bănci, piste de biciclete. 5,1% vor încă o bandă auto.

„S-a dovedit că infrastructura atrage trafic. Dezvoltarea infrastructurii pentru maşini nu poate fi o soluţie pe termen lung. Dar noi nu învățăm din greșelile altora. Ideea de a crea noi spații pentru autoturisme – aceasta e problema fundamentală. Peste tot se vorbește despre calmarea traficului, numai la noi se vorbește despre fluidizarea traficului. Dezbaterea aceasta de fapt nu e o dezbatere publică, poate e o audiere. E o discuţie puțin inutilă pentru acest proiect, dar poate învățăm ceva pentru viitor”, a fost de părere Radu Mititean, preşedintele clubului de cicloturism Napoca.

După ce a vorbit de un „drum fără întoarcere” a proiectului eurpean, de riscul de a pierde bani (europeni şi publici), la masă cu cei din societatea civilă, primarul a înclinat totuşi spre o soluţie care mai dă o şansă malului Verde al Someşului. Spune că va discuta despre posibilitatea modificării proiectului cu Agenția Regională de Dezvoltare Nord-Vest şi se declară un partener al societății civile. Asta cu condiția să nu trebuiască să se returneze cele 12 milioane de euro din bani publici, echivalentul proiectului de tramă stradală. „Voi avea încă o discuţie la ADR, să vedem dacă există posibilitatea să amânăm proiectul, pe acest tronson, fără a pierde bani publici”, promite Emil Boc.

Edilul a mai menționat că săptămâna următoare va comunica public rezultatul drumului la ADRNV pe tema tramei stradale si a Somesului.