Intersecţie pe graniţă: proiect imobiliar pentru firmă cu „magnaţii” din Construcţii, preşedintele Ordinului Arhitecţilor şi vecinii contestatari s-au întâlnit la Urbanism

Nord Conforest, o societate activă în domeniul construcţiilor, vrea să transforme un teren acum încadrat în zonă industrială în teren pentru locuinţe, pe strada Maramureşului. Proiectul, dat în lucru unui birou unde este asociat un membru al Comisie de Urbanism, se află la „graniţă” cu zonă de case, aşa că vecinii nemulţumiţi de perspectiva noilor dezvoltări, cu mai multe etaje decât ale lor, au venit, cu tot cu nemulţumiri, în şedinţa CTATU în care s-a prezentat proiectul.

Planul Urbanistic Zonal întocmit pentru reglementarea unui ansamblu mixt, de locuinţe şi servicii, pe strada Maramureşului nr 90 a fost prezentat în şedinţa de ieri a Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism. Înainte de prezentarea proiectului la care a lucrat biroul Dico şi Ţigănaş, de la masa de şedinţă s-a retras asociatul Şerban Ţigănaş, membru al comisiei şi cel care ocupă de altfel funcţia de preşedinte a Ordinului Arhitecţilor din România (OAR) şi care în urmă cu câteva săptămâni chiar a trimis o scrisoare oficialilor din primărie cu propuneri pentru îmbunătăţirea practicilor din domeniul urbanismului.

Chiar la începutul prezentării proiectului, arhitectul Adrian Iancu, membru al CTATU, a ţinut să menţioneze că propunerea de pe strada Maramureşului este una în regulă, în acord cu discuţiile din comisia operativă şi dezvoltarea zonei. Câteva minute mai târziu, unul dintre vecinii din zonă a intevenit în şedinţa comisiei pentru a prezenta un alt punct de vedere. Din perspectiva cetăţeanului cu locuinţă pe str. Vrancea (care se intersectează cu Maramureşului), ideea apariţiei noilor locuinţe colective pe care le vrea Nord Conforest ar aduce disconfort. “Sunt case peste tot în jur şi dintr-o dată apare un proiect cu cinci etaje. Vecinii de pe strada Vrancea şi Maramureşului sunt afectaţi, în jur sunt zeci de case. Eu m-am mutat în 2012 aici, tocmai pentru că în zonă erau case”, s-a plâns cetăţeanul. „Am întrebat ce regim de înălţime are zona şi mi s-a spus că regimul de aici e P+2 (parter şi două etaje). Am investit bani, iar acum mi se vor ridica șapte etaje în vecinătate. Mă simt direct lezat prin această construcţie”, a spus vecinul.

Terenul pe care Nord Conforest vrea noul proiect imobiliar este încadrat acum ca zonă de unităţi productive, dar zona de hale se află la limită cu UTR L3a (locuinţe individuale şi colective mici, cu maxim P+2 niveluri). Beneficiarul Nord Conforest vrea să „iasă” din zona de producţie şi propune un proiect care ar aduce 48 de apartamente şi spaţii comerciale, pe terenul deţinut.

Colegii de comisie ai lui Ţigănaş au încercat să explice (primarului, vecinilor, publicului) că propunerea este una care nu doar că nu aduce prejudicii locatarilor din zonă, ci chiar va contribui la dezvoltarea locului şi a oraşului. Chiar arhitectul-şef al municipiului a subliniat că terenul în discuţie şi celelalte din vecinătate se află în Unităţi Teritoriale de Referinţă (UTR) diferite şi presupun, aşadar, condiţii diferite de construire. Mai mult, zona industrială va trece printr-un proces de reconversie. „În zonă există şi blocuri şi hale, care în mod previzibil vor suferi conversii”, a anticipat Ligia Subţirică.

„Pe limita de proprietate există o hală. Propunerea în proiect este să se facă zonă verde. Regimul de înălţime e demisol, parter şi 5 etaje, iar spre dumneavoastră e chiar de trei etaje”, a intervenit Iancu, a cărui prezentare nu i-a liniştit însă pe cetăţeni. „Mie nu mi s-a permis să fac bloc. Ați spus că nu mai faceți blocuri între case.. Vorbiţi mereu de bunul-simţ”, a intervenit un alt vecin.

Invocarea unor promisiuni anterior lansate în declaraţii de primar l-a făcut pe edilul Emil Boc să încerce medierea. „E foarte important să nu apară discriminări. La dvs e zonă de P+2. Aşa a fost, aşa rămâne. Apoi, dacă ne uităm pe PUG, ajungem în altă încadrare urbanistică. Toată lumea în fața legii e egală. Dar aici suntem din nou în faţa unei situaţii delicate, e un caz cu care ne-am mai confruntat: reglementările urbanistice permit investitorilor un anumit regim de înălţime, aici pe lege ei pot face P+5, dar asta creează disconfort. Suntem la intersecţia dintre două reglementări urbane”, a sintetizat primarul.

În afară de contestarea propunerii construcţiei de 5 etaje alături de zona unde se permit clădiri cu două etaje, vecinii şi-au arătat neîncrederea şi în judecata obiectivă a CTATU, în condiţiile în care, în acest caz, proiectul judecat aparţine chiar unuia dintre membrii CTATU. „Nu văd obiectivitatea acestei comisii. Dl Țigănaş a proiectat acest colos. Chiar dacă el nu participă acum la acestă discuţie, e colegul dvs. Probabil la cafea vă întâlniţi în fiecare dimineață”, a intervenit unul dintre vecini.

Declaraţia de neîncredere a provocat însă intervenţia Ligiei Subţirică, ce a ţinut să îşi apere colegul de comisie care s-a şi recuzat de altfel la acest punct pe ordinea de zi. „Dumneavoastră propuneţi ca membrii Comisiei să nu proiecteze, dar pe de altă parte astfel se deprofesionalizează structura şi pierdem oameni care au competențe. Faptul că sunteți invitați aici e o dovadă a bunelor noastre intenții. Nu pot să fiu de acord punctul de vedere pe care l-aţi exprimat”, a ţinut să sublinieze Subţirică.

Iancu a mai intervenit cu o tentativă de îmbunătăţire a situaţiei: a propus ca spre vecinii care ar putea fi afectaţi de blocuri să fie plantată o perdea de conifere, idee care a fost primită cu scepticism de locuitorii neîncrezători că „perdeaua” îi va apăra de cele cinci etaje apărute. “Când facem niște investiíi ar fi de știut ce se vrea în acea zonă. Iar arhitectul şef al primăriei ar trebui să știe în ce direcşie se dezvoltă orașul”, a susţinut unul dintre vecini.

Boc a concluzionat că decizia finală aparţine Consiliului Local, care va trebui să îşi asume o abordare, iar CTATU are rolul de  a face recomandarea tehnică, în funcţie de reglementările urbanistice. „Decizia va fi a Consilului Local, care alege: merge pe opțiunea tehnică sau își asumă posibilitatea unui proces”, a conchis primarul.

Chiar dacă nu a intervenit în cursul discuţiei din şedinţă, Ţigănaş a spus totuşi, într-o discuţie cu reporterii Actualdecluj.ro, că propunerea de proiect este una care susţine reconversia zonei, se amplasează la o „graniţă” de UTR-uri, respectă distanţe legale faţă de vecinătăţi, propune spaţii verzi şi nu aduce un „bloc între case” (sintagmă pe care de altfel arhitectul a clasificat-o ca fiind grosolan simplificatoare în Urbanism).

Beneficiarul proiectului, societatea Nord Conforest, are ca domeniu de activitate construcţia de drumuri şi autostrăzi şi are conexiuni cu importanţi oameni de afaceri din piaţă, ca Ioan Aşchilean sau Gicu Gânscă. Compania lucrează de altfel într-un consorţiu cu ACI Cluj şi Electromontaj la extinderea parcului industrial Tetarom I. Administratorii societății sunt Dorin Așchilean (care este și directorul general al ACI Cluj), Emil Așchilean, Eugen Banciu, Cosmin Iorga și Ioan Pușcaș.

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.