Grija lui Boc și Tișe privind destabilizarea PNL-ului / Risc evident ca Tișe să piardă Consiliul Județean în 2024

Principalii lideri ai PNL Cluj, Emil Boc, Daniel Buda și Alin Tișe, și-au început calculele pentru alegerile din 2024, în contextul în care atât ei cât mai ales partidul lor sunt într-o continuă cădere, principalele probleme administrative cu care se confruntă în prezent la nivel local, lipsa unor soluții clare, lipsa loialității primarilor din județ și pierderea susținerii de la nivel central reprezentând obstacole evidente în privința obținerii rezultatelor electorale cu care aceștia s-au obișnuit în județul Cluj.

La finalul săptămânii trecute, cei trei trei liberali clujeni i-au convocat pe primarii din județ la o așa zisă „Ligă a aleșilor locali”, cu scopul de a-i mobiliza, de-ai ține aproape, mesajul transmis de Boc fiind acela de „unitate” și „sprijin reciproc”. Potrivit informațiilor actualdecluj.ro, Boc a bravat lăsând să se înțeleagă că PSD nu va executa mișcarea de racolare a primarilor, însă o certitudine este că situația îl depășește complet, atât pe el cât mai ales pe președintele Consiliului Județean Alin Tișe, având în vedere că strategia de acaparare a primarilor a început deja în toată țară, fiind gestionată de la nivel central, acolo unde Boc poate mai are câte o ușiță deschisă, în timp ce Tișe absolut niciuna.

Din propria lor experiență, cei trei liberali conștientizează că primarii sunt ușor de manevrat politic atunci când au în derulare proiecte majore de investiții, care stau în mâna politicienilor aflați la guvernare, respectiv în mâna PSD-ului, care are în acest moment control asupra celor mai importate ministere, care sprijină proiectele locale prin diverse programe, fie că e vorba de Ministerul Transporturilor (condus de Ministrul PSD Sorin Grindeanu), fie de cel al Fondurilor Europene (ministru care de asemenea pactizează cu PSD-ul), fie că e cel al Agriculturii ori al Finanțelor etc., social-democrații au preluat frâiele țării, iar potrivit datelor din sondaje, acesta e doar începutul gloriei lor.

Argument important care necesită a fi menționat este acela că primarii pot fi acaparați și pot lucra în direcția PSD și fără ca ei să treacă oficial în barca partidului social-democrat, pentru a nu risca încălcarea legii. De altfel, liderii social-democrați nu precupețesc niciun moment pentru a-i curta pe primari, indiferent de culoare lor politică și de a le demonstra poziția de forță. Că e vorba de un viitor proiect de investiție, de semnături pentru proiecte aflate deja în derulare, că sunt antamate noi proiecte prin fonduri europene, de la cel mai înalt nivel PSD-iștii își fac timp să se așeze la masă cu oricare primar care le calcă pragul, indiferent de culoarea lor politică. Un bun intermediar care facilitează strângerea legăturilor dintre social-democrați și primari este actualul ministru al Fondurilor Europene, Marcel Boloș, care deși se declară „apolitic” (fiind propus în funcția de ministru de onor PNL), este complet aservit social-democraților. Iar Boloș, încă din vremea când conducea Agenția de Dezvoltare Nord-Vest și-a construit o relație specială cu primarii clujeni, astăzi aceștia înghesuindu-se la ușa sa la minister.

Așadar o primă problemă care-i apasă pe Boc, Tișe și Buda, în contextul alegerilor din 2024, e această lipsă de loialitate dovedită de  primari de-a lungul timpului, motiv pentru care liberalii insistă cu ardoare la nivel central, în fața partenerilor social-democrați, ca alegerile locale să fie comasate cu alegerilor parlamentare, tocmai pentru a beneficia de o oarecare garanție că primarii vor trage în campania electorală pentru partidele din care, oficial, fac parte. În cazul Clujului să ne amintim, ca exemplu,  situația din 2020,  când după alegerile de la localele din septembrie, scorul liberalilor a fost mult, mult mai mic în decembrie, la parlamentare. Atunci USR-ului la Cuj Napoca i-au lipsit puțin peste 1000 de voturi pentru a învinge PNL-ul lui Emil Boc. De altfel, acela a fost principalul semnal că PNL-ul ca formațiune politică e într-o cădere semnificativă, având în vedere că a obținut sub 33%, spre deosebire de turul alegerilor locale, când a scos 46% din voturi.

Dar nu doar primarii care sunt momiți în barca PSD constituie o problemă pentru trioul Boc-Buda-Tișe, ci și indolența și aroganța dovedite de cei trei în ultimii ani, pe un puternic fond al dezamăgirii electoratului în privința ofertei de soluții la probleme curente. Că e vorba de lipsa de implicare administrativă, de nerealizarea unor investiții solide, vizibile, că e lipsa alternativelor în trafic și a proiectelor sociale/comunitare, sau mai nou dubioasa încredințare a contractului de deșeuri care încalcă toate regulile (contract care le va crea mari prejudicii inclusiv primarilor din județ), toate sunt semne că cei trei au motive întemeiate să se teamă de anul 2024.

Desigur, un atu există doar pentru că celor trei nu li s-au arătat încă potențiali contracandidați, aspect la care, potrivit surselor actualdecluj.ro, se lucrează. Liderul USR, Cătălin Drulă, poate crea o strategie de opoziție inclusiv prin alianță cu alte partide, iar dacă ne raportăm strict la ultimele rezultatele electorale de la Cluj – fără a mai lua în calcul problemele din ultimii doi ani – putem consemna că primul care va întâmpina probleme în a-și menține mandatul este președintele Consiliului Județean, Alin Tișe.

La un simplu calcul, PNL a scos în decembrie 2020 doar 66.500 de voturi (32%), iar asta într-un moment când partidul era pe val, într-un Cluj dominat de primari și președinte de Consiliu Județean liberali. Mai mult, PSD Cluj era decimat la momentul respectiv de plecările unor lideri semnificativi, de demotivarea puținilor primari rămași și de alternativa formațiunii de stânga nou creată, Pro România. Dacă în vremurile bune PNL-ul a reușit un scor atât de mediocru la Cluj, e de așteptat perioada de revenire în forță a PSD-ului, care și-a recuperat cei mai longevivi soldați din partid. Rezultatele s-ar schimba mult, în eventualitatea creionării unui parteneriat care să schimbe puterea actuală de la nivel județean. Mai precis, rezultatul din decembrie 2020 al PNL-ului de 32% va putea fi ușor întrecut de un rezultat adunat al USR (23% ) și PSD + PRO România (17%). AUR, desigur, care a scos 6%  nu va sta deoparte, având tot interesul să obțină mandate în Consiliul Județean. În ce privește rezultatul de 11% scos de UDMR, acesta se va negocia ca de fiecare dată, știut fiind faptul că politicienii maghiari joacă în funcție de interesele pe care le au la nivel central. În fond, pentru UDMR e absolut indiferent dacă președintele de Consiliu Județean este de la PNL sau de la PSD. În felul acesta, în forul Consiliului Județean Cluj s-ar putea creiona o cu totul altă majoritate, rămânându-ne să descoperim ce greutate mai cântărește candidatura actualului președinte liberal Alin Tișe în ochii electoratului, în contextul alăturării unui redutabil contracandidat. Nimic imposibil, nu trebuie decât să ne aducem aminte de celebrul an 2012, când tot Alin Tișe (la momentul respectiv membru PDL), a pierdut alegerile pentru șefia Consiliului Județean Cluj în fața lui Horea Uioreanu (PNL), și tot în urma unei alieri politice (între PSD și PNL).

Cosmina Fernoaga

Este redactorul-șef al site-ului actualdecluj.ro, din aprilie 2014. A fost reporter pentru cotidianul Ziua de Cluj din martie 2005 până în aprilie 2014 şi redactor la Realitatea FM Cluj din martie 2012, timp de un an. Lucrează în presă din iulie 2003, când a debutat la cotidianul "Bună ziua, Ardeal". A absolvit Facultatea de Teatru şi Televiziune a UBB Cluj în 2004 şi Facultatea de Drept a Universităţii „Dimitrie Cantemir” în 2012.