Închide

Fudulul de la Primărie și trândavul ranchiunos de la Consiliul Județean, singurii vinovați pentru pierderea Cloud-ului de 30 de milioane de euro. Preocupați doar să-și pună oamenii în funcții și să-și dezvolte afaceri imobiliare, Boc și Tișe se prefac că nu mai înțeleg cum marile investiții și proiecte sunt negociate politic, la nivel înalt, unde lor nu le mai deschide nimeni ușa

ActualitateAdministrațieOpiniePoliticaTop News by Cosmina Fernoaga - feb. 07, 2023 9 2761

Informația că județul Cluj a pierdut în fața Bistriței Năsăud un proiect major, de 30 de milioane de euro (C𝐥𝐨𝐮𝐝𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐝𝐚𝐭𝐞 𝐚f𝐞𝐫𝐞𝐧𝐭 𝐑𝐞𝐠𝐢𝐮𝐧𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐃𝐞𝐳𝐯𝐨𝐥𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐍𝐨𝐫𝐝𝐕𝐞𝐬𝐭), nu ar trebui să ne mai șocheze în contextul  în care asistăm, în ultimii ani, la un șir de eșecuri administrative și la o cinică delăsare din partea liderilor aflați în fruntea principalelor instituții administrative clujene, Emil Boc și Alin Tișe, obișnuiți să se târască de la un ciclu electoral la altul pufăind slogane pretențioase din amintirea nefastelor vremuri când PDL-ul lor de mafioți conducea România.

Tișe continuă să se lamenteze cum că i s-ar fi făcut o mare nedreptate, deși nu e o noutate că în ultimii doi ani el a lipsit complet din zona negocierilor politice și a deciziilor care se iau la nivel înalt. Și primarul Emil Boc, cel mai mare închipuit, preocupat doar de imaginea proprie, se plimba săptămânal pentru a poza pe la comitete și comiții europene, fără nicio relevanță pentru situația administrativă a municipiului Cluj Napoca. Și aici n-avem cum să nu ne întrebăm, oare Ilie Bolojan de la Bihor, sau Radu Moldovan de la Bistrița Năsăud de ce n-au aceeași apetență pentru plimbări la Bruxelles, oare pentru că n-ar putea, sau pentru că au, de fapt, multă treabă prin instituțiile pe care le conduc. 

În acești ultimi doi ani, în afară de a se plimba pe la Bruxelles, Boc și-a mai făcut timp și de altceva, să participe la jocuri politice interne, intrigi meschine, dându-l jos pe Ludovic Orban din funcția de președinte, punându-l pe Florin Cîțu, apoi dându-l jos și pe Cîțu, punându-l pe Ciucă, ca situația PNL să fie cea ridicolă de acum: un partid despre care nu putem spune dacă la alegerile din 2024 va mai scoate un 15%, un partid complet atârnat de PSD.

Ca să revenim la subiect, C𝐥𝐨𝐮𝐝𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐝𝐚𝐭𝐞 𝐚f𝐞𝐫𝐞𝐧𝐭 𝐑𝐞𝐠𝐢𝐮𝐧𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐃𝐞𝐳𝐯𝐨𝐥𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐍𝐨𝐫𝐝𝐕𝐞𝐬t nu avea cum să fie adus la Bistrița Năsăud în lipsa implicării și negocierii asidue purtate de președintelui Consiliului Județean Radu Moldovan, care a reușit să obțină acceptul ferm din partea liderilor politici de la București. Iar când spun „al liderilor” mă refer strict la oamenii din conducerea PSD, pentru că, așa cum semnalam anterior, actualul premier, președintele PNL Nicolae Ciucă, sau secretarul general al PNL Lucian Bode (loviți de amplul scandal al plagiatelor și de disputele interne din partid), nu mai au puterea de a influența vreo decizie, fiind simple instrumente în mâna social-democraților care controlează complet guvernarea. Așadar, transferarea unui astfel de proiect strategic către Bistrița Năsăud nu ar fi avut loc fără decizia trio-ului Ciolacu&Grindeanu&Dîncu. 

În mod ironic, acesta decizie a liderilor PSD a fost comunicată în spațiul public de însuși ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, cel pe care tocmai primarul liberal al Clujului, Emil Boc, s-a străduit foarte mult să-l convingă să accepte poziția de ministru, din partea PNL. Mai important, primul lucru pe care Boc i l-a cerut lui Boloș imediat după ce a fost numit ministru al Fondurilor Europene a fost o funcția de secretar de stat. Concret, Boc a cerut ca omul său din primărie, Ovidiu Cîmpean, să fie numit secretar de stat la Fonduri Europene, pe de-o parte din dorința de a-și vedea pupilul promovat la nivel înalt, în speranța că acest băiat, adus în Primărie de nicăieri și transformat în „expert”, și-ar putea câștiga o amplă notorietate, iar în eventualitatea în care Boc ar alege să plece pe culmi mai înalte să aibă pe cine pune în locul său la Primărie. Pe de altă parte, Boc spera că Ovidiu Cîmpean să reușească să-l țină conectat la marile proiecte de investiție ale Ministerului, numai că fix pe dos s-a întâmplat. Marcel Boloș, evident, n-a avut nimic de obiectat, punându-i lui Boc omul în funcție, dar în schimb a avut grijă să-l marginalizeze pe cât posibil, lipsindu-l de absolut orice atribuție serioasă. De altfel, așa se explică faptul că băiețașul lui Boc n-a contat nici cât un ac de gămălie în procesul negocierii transferării proiectului Cloud către Bistrița Năsăud.

Și dacă nu l-ați urmărit în ultima vreme pe Marcel Boloș, vă rog să o faceți, pentru a observa cum acesta pare să funcționeze într-o simbioză perfectă cu PSD-ul. Parcă niciun alt ministru PSD-ist nu se pliază mai frumos decât Boloș pe politicile și strategiile comunicate de PSD.  „Clujul nu poate concentra toate structurile regionale”, le-a transmis Boloș cu insolență liderilor clujeni care l-au făcut ministru, iar pumnul în plină figură aplicat lui Boc n-a fost îndeajuns. Marcel Boloș a mai anunțat că se înființează și o Agenţie Regională de Investiţii şi Inovare, care, ce să vedeți, va avea sediul la Oradea, adică în curtea liberalului Ilie Bolojan.

„Agenţie Regională de Investiţii şi Inovare se va ocupa de atragerea de investitori, promovarea investiţiilor la nivel regional, monitorizarea funcţionării parcurilor industriale şi a celor de specializare inteligentă, pe zona de Nord-Vest”, a dezvăluit Boloș, lăsând frumos să se înțeleagă că șeful Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, a căzut la înțelegere cu președintele Consiliului Județean Bistrița Năsăud, Radu Moldovan, împărțind cele două proiecte majore de dezvoltare, unul pentru Bihor, iar celălalt pentru Bistrița Năsăud.

La masa în care s-a bătut în cuie acest nou plan de dezvoltare regională pe termen mediu și lung au fost prezenți absolut toți liderii din regiunea Nord-Vest, mai puțin cei ai Clujului, Alin Tișe și Emil Boc, care acum se dau brusc loviți de supărare, părând să nu înțeleagă că viitorul nu mai este al lor, că lucrurile se mișcă și fără implicarea lor.

Clujenii nici măcar n-au aflat că se purtau negocieri pentru un proiect de anvergura C𝐥𝐨𝐮𝐝𝐮𝐥ui 𝐝𝐞 𝐝𝐚𝐭𝐞 𝐚f𝐞𝐫𝐞𝐧𝐭 𝐑𝐞𝐠𝐢𝐮𝐧𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐃𝐞𝐳𝐯𝐨𝐥𝐭𝐚𝐫𝐞 𝐍𝐨𝐫𝐝𝐕𝐞𝐬𝐭 sau pentru Agenţie Regională de Investiţii şi Inovare. De ce? Pentru că onor președintele Consiliului Județean Alin Tișe nu obișnuiește să frecventeze ședințele Consiliului pentru Dezvoltare Regională, darmite să mai și negocieze el ceva. Tișe delegă atribuții, cam pe toate le delegă. Mai dă pe la ședințele comisiei tehnice de urbanism (și acolo mereu cu întârziere), fiindu-i cunoscute interesele directe pentru zona de imobiliare. Cam la atât se reduce activitatea sa de președinte, funcție care ar presupune crearea unor strategii, planificări, negocieri care să ducă la creșterea/dezvoltarea județului. 

Pentru a masca trândăvia, lipsa de perspective și miserupismul, Tișe se laudă cu titulaturi inventate, cu proiecte europene scrise și implementate strict de funcționari, cu drumuri peticite din credite bancare, cu spitale care nu se vor realiza niciodată, cu noi parcuri industriale care tot așa nu se vor realiza niciodată și cu așa zise „investiții” care în realitate sunt niște puncte de lucru ale unor firme, în spații minuscule închiriate prin tetaroame. Să mai amintim de toate societățile falimentare de sub domnia lui Tișe, inclusiv de destrămarea fabricii Clujana? Nu mai amintim. În schimb trebuie semnalat un episod recent care exprimă crasa lui indolență. În cadrul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Moții, Țara de Piatră”, mai mulți primari din zonele Munților Apuseni au făcut eforturi privind încheierea asocierii intercomunitare care să le faciliteze atragerea de investiții pentru dezvoltare și modernizarea infrastructurii de turism. La această asociația au aderat 77 de localități/orașe precum și cinci consilii județene. Cum era de așteptat, Consiliul Județean Cluj a fost invitat să adere încă de la început, adică din 2019. Trândăvia și nepăsarea liderului Consiliului Județean au făcut ca județul Cluj să adere ultimul, adică de abia în a doua jumătate a anului 2022.

Primarul unui oraș din Apuseni (nu dăm nume), chiar avea programată o întâlnire cu Tișe, pentru a-l ruga să binevoiască să semneze actele de aderare la Asociație. Omul s-a deplasat peste 130 de km la Cluj Napoca, pentru întâlnirea stabilită cu Tișe. Ajuns în instituția Consiliului Județean Cluj i s-a comunicat că președintele nu mai este, plecase, fără să-i spună primarului să nu mai bată drumul degeaba. Omul a făcut cale întoarsă. Au mai trecut de atunci alte câteva luni bune, până când județul Cluj a fost inclus efectiv în această asociere. În final, desigur, Tișe avut grijă să se laude despre cât de benefic este rolul județului Cluj la nivelul acestei asociații.

Tișe trândăvește în continuare în filmul său, bazându-se pe niște rezultate ale unor sondaje comandate intern, făcute pe genunchi. Îl visează pe Boc plecat pe poziții mai înalte, ca să poată el candida la Primăria Cluj Napoca. Doar că în realitate, Boc n-o să plece nicăieri de la Primărie. Și nu pentru că n-ar vrea el, ci pentru că n-are unde să meargă. Tișe se lăuda anul trecut prin diverse cercuri cum o să fie Boc candidatul PNL-ului la prezidențiale, însă PNL-ul de acum e într-un mare colaps, prin verigile slabe Ciucă&Bode, care stau literalmente la mila PSD-ului. Dacă PSD vrea, PNL continuă să existe, dacă PSD nu vrea, PNL nu va mai exista (cel puțin nu ca o forță politică). Ar fi de ajuns doar ca social-democrații să înceapă să racoleze toți primarii PNL, pe lângă faptul că se discută intens ca AUR, USR, Forța Dreptei și PMP să constituie o alianță ca alternativă de dreapta la actualul PNL.

Unde așadar să plece Boc să candideze la președinția țării, cu sprijinul cui? La școala politică pe care o are, Boc nu și-ar rupe niciodată gâtul într-o competiție electorală în care n-are nici cea mai vagă garanție că poate să câștige.

Trebuie aminti că primul semnal dur care ne-a indicat că nici pe departe nu mai este Clujul fruntea țării, așa cum s-au obișnuit Emil Boc și Alin Tișe să pretindă, a venit în 2016, când Timișoara ne-a luat titlul de „capitală culturală europeană”, într-un mod elegant, fără să facă tam-tam pe acest subiect, după ce Primăria Cluj Napoca investise mai bine de 6 ani în proiect, înființând și o asociație dedicată („Asociaţia Cluj-Napoca 2021 – Capitală Europeană a Culturi”), în fruntea căreia a fost promovat un amator, Florin Moroșanu, pionier de partid, omul bun la toate, fost tâmplar de meserie, nu că am avea vreo problemă cu tâmplarii, dar cum să-l ridici la ditamai rangul de expert în ale marketingului cultural pe un fost lipitor de afișe de partid? Rezultatul s-a văzut, dar din păcate după ce s-au cheltuit bugete imense pe așa zisa „strategie de promovare culturală” care avea ca scop să potențeze Clujul la nivel european,  strategie care la momentul respectiv părea cea mai importantă pentru Primăria Cluj Napoca. Când a venit competiția pentru obținerea titlului, potul cel mare l-a luat Timișoara, care, iată, astăzi și-a început frumos programul de capitală culturală, urmând să gestioneze o mulțime de bani de la Guvern și de la Uniunea Europeană.

Și în urma acestui eșec, primarul Emil Boc a continuat să braveze, etalând aceeași fudulie și îngâmfare prostească. De vină erau alții, nu incompetența lui și a oamenilor săi. „Timișoara ne-a suflat titlul, dar nu merita”, s-a grăbit Boc să transmită pe diverse căi, fără să-și asume vreodată că s-au aruncat pe fereastră banii clujenilor.

De atunci și până în prezent, ineficiența lui Boc a continuat ori de câte ori au fost implicate promisiuni pentru marile proiecte de dezvoltare și de infrastructură, că vorbim despre centuri ocolitoare, bombasticul metrou, locuințe sociale, spitale, hub-uri economice etc. Așa se face că în ultimii zece ani de mandat, Boc la Cluj Napoca se poate lăuda doar cu borduri, sensuri unice, un parking, alte borduri, „pietonalizări”, „să facem frumos pe Someș”, „punem wi-fi”, „creștem calitatea vieții”, „investim în educația”, „digitalizăm”, cosmetizăm pe ici pe colo, flecăreală inutilă despre demersuri administrative care ar trebui să țină de normalitate. Toate promisiunile lui Boc sunt împachetate în minciuni publicitare din care să reiasă că numai Clujul e cel mai minunat. Nimic despre haosul imobiliar și lipsa de trotuare, despre aglomerarea din trafic și lipsa completă de alternative, ori despre abandonarea proiectelor sociale și disperarea cetățenilor din categorii vulnerabile, într-un Cluj Napoca în care, să nu uităm, există un buget imens. 

Clujul a pierdut acum în fața Bistriței Năsăud proiectul C𝐥𝐨𝐮𝐝𝐮𝐥ui de Date”, proiect pentru implementarea căruia Bistrița Năsăud va beneficia de peste 30 de milioane de euro, plus alte beneficii economice uriașe pe termen mediu și lung. Cum era de așteptat, în stilul său de mojic, Emil Boc a sărit imediat să-i jignească pe bistrițeni, comparând Clujul cu „Silicon Valley-ul Europei”, subliniind că, vezi Doamne, bistrițenii nu-s la fel de specialiști precum trepădușii săi de la partid, și că bistrițenii nu se vor descurcă cu implementarea unui asemenea proiect: „Fiecare să luăm bani pe ceea ce ne pricepem. Când ai Silicon Valley al Europei la Cluj, te duci la Beclean pe Someș. Să lăsăm pe fiecare să fie bun la ce este, cizmarul la pantofi, croitorul la haine, etc. Nu amestecăm să punem pantofar șef la IT. E caraghios. E o decizie care trebuie corectată, cu calm și argumente”, a spus Boc pentru un site de presă locală.

Ipocrizia și autosuficiența primarului Clujului ar trebui să-l trimită o dată pentru totdeauna la lada de gunoi a istoriei politicii, pentru că nici în alt 12-lea ceas nu renunță la genul acesta de discurs manipulator, zgândărind așa zisul patriotism local al clujenilor. Boc – care e mare susținător al politicilor UE doar atunci când îi convin lui – omite să admită că așa cum sunt ele structurate criteriile de eligibilitate pentru cheltuirea banilor europeni, Bistrița Năsăud nu ar fi putut deveni casa C𝐥𝐨𝐮𝐝𝐮𝐥ui Regional, dacă nu ar fi beneficiat de infrastructura adecvată. Boc uită că cei pe care el i-a numit în funcțiile cheie din Primăria Cluj Napoca erau toți niște simpli membri din partid, o rețea construită din neamuri și tovarăși politici, majoritatea cu zero experiență în spațiul privat. De exemplu, omul de bază care a fost pus să coordoneze proiecte cu finanțare europeană este Ovidiu Cîmpean, amintit anterior, un neica nimeni adus de nicăieri în Primăria și promovat în ditamai poziția de director, băiețaș al cărui singur merit a fost că știa să facă după cum i se ordonă, fără a ieși din cuvântul lui Boc. Omul n-a lucrat o zi măcar în afara Primăriei consumatoare de bani publici, dar este considerat „expert” în panoplia cadrelor promovate de Emil Boc. Șantierele începute de Boc pe bani europeni au mers șontâc-șontâc și sub domnia acestor așa ziși „experți”, doar la Bistrița consideră Emil Boc că nu este posibil, deși în ultimii ani, județul Bistrița Năsăud a derulat proiecte semnificative de infrastructură la care Clujul doar visează. S-au construit drumuri de la zero, s-a reabilitat imobile de patrimoniu (Castelul Teleki din Posmuș fiind un exemplu de neegalat), s-a construit un corp complet nou la Spitalul de Urgență, cu heliport, și lista de exemple poate continua.

9 comentarii

  1. Felicitări editorialistului. Toată lumea este nemulțumită de acești nenorociți doar presa aservita pentru un ciolan, le promovează gargara slaba.

  2. Or fi avand ei partea lor de vina,dar e interesant cum de nu sesizati faptul ca o asemenea investitie nu si are rostu la beclean,care nu are personal specializat in IT sa faca asta,si sa atrageti atentia ca datorita sforarilor politici din bistrita o asemenea investie la beclean e o bataie de joc fata de banul public

    • Ce nu sesizam expertule? Ca un centru hardware are nevoie mai mult de un electrician și un frigotehnist decât de un programator? Ce stii tu ce presupune o astfel de investiție? În IT 99% se rezolva remote.

    • Știți cam câți tineri din Beclean lucrează în IT-ul clujean?
      De ce nu s-ar întoarce acasă?
      Oricum la Cluj Napoca sunt considerați „vinituri” iar populația de mocani nativi îi desconsideră.
      Se satură mulți de bășinile clujenilor verzi.

  3. Clujul este in mana unor valutisti care din bisnitari au ajuns oameni de afaceri si investitori, iar Boc este mana in mana cu ei. Vrea sa darame casele ca sa se faca blocuri. Astept sa se supere curierii cu sacosele de bani si sa-l toarne pe piticul mafiot, cum a fost turnat si Uioreanu dupa ce i-a suflat prietena secretarului personal.

  4. In 2008 când piticul atomic a plecat la bucuresti ( dupa ce cu 6 luni in urma se jura ca nu-i părăsește pe clujeni) ziceam că urmeaza sa nenoroceasca o țară dupa ce a nenorocit un oraș…ce mi-o luam atunci pt astfel de pareri….iar ovidiy campwan, incompetent si îmbuibat, prin 2010, iși permitea sa ceara firmelor sa rezolve din fonduri proprii rahaturile platite cu bani publici , din proiectele primariei ( ex. Bloc reabilitat care in acte avea un etaj lipsa); mă apucă greața cand văd cine se cațără la putere….. pe tocuri

  5. In afară de faptul că-i îngrozitor de lung și de întortocheat, articolul nu prinde esența problemei. Faptul că unii/majoritatea președinților de CJ din regiunea NV s-au întâlnit în Maramureș, fără a invita cum era și normal, pe „trândavul” și pe „ranchiunosul”. A fost de fapt o mârlanie fără margini la adresa Clujului și a clujenilor, din a căror investiții în toate domeniile de infrastructură se bucură, chiar se înfruptă copios toți. Restul este o mare risipă de cuvinte și mult, enorm de mult bla-bla. Iar problema cea mai mare este și va fi, funcționarea pe mai departe a acestei regiuni, de vreme ce aici nu se iau decizii de comun acord, ci doar pe ascuns? Și nici pe departe nu este o decizie politică, ci doar un concurs al orgoliilor, iar a propos de preopinenții mei, atrag atenția că locația aleasă este un mare fâs, ea nu va funcționa și nu pentru că nu s-ar putea duce IT-isti din Cluj, care evident nu se vor muta la Beclean, nici chiar daca provin din Beclean, cât mai ales că acesta este un proiect al STS, care va trebui să-i recruteze după chipul și asemănarea sa. Nu se poate lucra remote într-un cloud de importantă națională strategică, că nu-i aprozar. Stați liniștiți!

Lasa un raspuns pentru Dan

author photo two

Cosmina Fernoaga

Este redactorul-șef al site-ului actualdecluj.ro, din aprilie 2014. A fost reporter pentru cotidianul Ziua de Cluj din martie 2005 până în aprilie 2014 şi redactor la Realitatea FM Cluj din martie 2012, timp de un an. Lucrează în presă din iulie 2003, când a debutat la cotidianul "Bună ziua, Ardeal". A absolvit Facultatea de Teatru şi Televiziune a UBB Cluj în 2004 şi Facultatea de Drept a Universităţii „Dimitrie Cantemir” în 2012.

Articole similare