O după-amiază frumoasă de week-end de primăvară (e și ziua Europei, 9 Mai), în drum spre Piața Unirii. “Salut! Ce faci?” / “Uite, merg puțin până în Făget (după o jumătate de zi petrecută la muncă). Tu ce faci?”. Eu… eu cred că merg în continuare spre Piața Unirii, unde câțiva tot se vor aduna să protesteze ca Făgetul să existe. Și când zic “Făget” mă gândesc și la celelalte „Făgeturi”, aflate sub amenințare imobiliară ori a tăierilor pentru export de lemn.

E „primul protest major împotriva despăduririlor abuzive, care au lăsat România în numai câţiva ani cu mai puţin de jumătate din suprafaţa împădurită pe care o avea în 1989″, zic organizatorii pe pagina de Event, de pe rețeaua de socializare care în toamna trecută a intermediat mobilizarea a mii de oameni și care a schimbat destinul unui președinte. Acum, la câteva luni de mandat, președintele Klaus Iohannis a cerut reexaminarea legii care aduce o serie de modificări si de completări la Codul silvic. Au apărut imediat reacții și acuzaţii că președintele face lobby pentru compania Holzindustrie Schweighofer, cel mai mare “beneficiar” de lemn românesc. “Deși există în continuare aspecte ce necesită îmbunătățire, reglementarea care plafonează la 30% cota dintr-o specie de arbori procesați de o companie este absolut necesară și trebuie aplicată cât mai rapid. Ca alegător, vă comunic că doresc ca prevederea să rămână în corpul noului Cod Silvic și prin urmare, vă solicit să respingeți rectificarea propusă de președinte prin care această limitare de 30% este exclusă” – e solicitarea din petiția online lansată pe subiect. În afară de preșdinte, de guvernanți, de partide, de miniștri și foști miniștri, personajul negativ în povestea cu proteste de ziua Europei e, așadar, compania austriacă Holzindustrie Schweighofer, cu tot cu practicile de exploatere a lemnului din pădurile României.

Mai pe larg despre revendicările deja formulate și „apărarea” austriacă aici:

“Salvează pădurea!” 9 Mai, zi “verde” şi la Cluj, cu protest împotriva despăduririlor abuzive

Toatea acestea par însă departe, sâmbătă după-amiaza, în centrul orașului, cu vreo 10 minute înainte de ora anunțată a protestului. La umbra celor cam 50 de tei proaspăt amplasați pe jumătate pietonală, lumea e la terase și nu pare foarte îngrijorată de soarta pădurilor. Se stă la o limonadă, la o cafea, la o bere, la un desen (e Capitala Tineretului). În Piața Unirii , spațiu anunțat ca loc de întâlnire pentru protest, e îngrijorător de multă liniște și chiar puțină lume. Până când… iată-i! Au venit oamenii din Borșa, în costume populare! Au venit în primul rând să își susțină cauza de a-și recupera pădurile și să mai spună o dată că au o sentinţă definitivă şi irevocabilă din anul 2005, care nu este pusă în aplicare, cu o miză de 17000 ha.

“O să protestăm! Ați văzut că cei de la Roșia Montană au avut câștig de cauză, nu știm pentru cât timp, dar au avut, datorită poporului care a fost unit. Nu ne oprim până nu obținem ceva. Protestul de azi e împotriva Holzindustrie. Vrem ca guvernanții să dea niște legi. Noul cod silvic mi s-a părut acceptabil, cu prevederea ca orice firmă să taie maxim 30 %, în condițiile în care Holzindustrie tăia 50%, legal, din câte zic ei. Noi credem că de fapt ajungeau la 70-80%. Normal că nu le convine noul cod silvic, de-aia l-au retrimis în parlament. Noi sperăm că asta s-a întâmplat fiindcă domnul președinte a fost indus în eroare de o parte din consilierii săi, bănuiesc că nu el s-a uitat pe legea respectivă. Sperăm ca datorită protestelor codul silvic să fie aprobat în felul în care arăta propunerea inițial”, spune George Dan Mihali, vicepreşedinte al Asociaţiei Composesorale Borşa. Cum mai arată pădurile aici?”În mare parte munți întregi sunt rași!Nu au lăsat nici măcar arborete pentru regenerare. Mai putem salva ceva dacă intrăm în posesia pădurilor, mai sunt în toată țara sentințe ca a noastră; cu implicarea fiecărei asociații sau proprietar de bună credință am pune umărul și am replanta ce au tăiat alții, așa încât copiii copiilor noștri să beneficieze de asta. Dacă ne oprim.. suntem cred ultima generație care mai poate să facă ceva”, zice Mihali.

Dar motivele de venit în piață sunt de mai multe feluri; la fel și argumentele, tonul sau pancartele. “Am venit să apărăm tot ce este al nostru! Este țara noastră! Sunt pădurile noastre! Noi protestăm!”, “Sunt resursele noastre, pădurile noastre”, spun două tinere instalate, cu pancarte desenate, în piață. Mesajele sunt de toate, sunt lansate în grupuri mai mari sau mai mici, unele se propagă mai popular, altele se sting repede. Din când în când se scandează, se fluieră, se cântă sau se agită sticle armate cu pietricele. Peste tot sunt pancarte și revendicări, desenate sau nu: despre păduri, despre natură, despre codul silvic, despre clasa politică, despre președinte, despre austrieci.

“Noi vrem păduri, voi vreți voturi. Facem trocu’?”. “Nu tăiați copacii” (mesaj cu inimioare). “Opriți abatoarele de brazi de la Sebeș Rădăuți și Reci”, “Codru-i frate cu românul, dar ni-l cumpără străinul”, “Avem păduri ieftine, guvern și președinte la fel de ieftini”. Și: s-a inventa specia “Pontannis”. Nici Iohannis nu mai e ce-a fost…

“Căci luptători de frunte suntem noi și viță de eroi”, intră cântând cei din Horea, Alba.

Sunt tineri și vârstnici, copii, mulți copii, căței și biciclete în Piața Unirii. După câteva zeci de minute în care lumea se tot adună, iar cântecele și mesajele se intersectează sau se unesc, coloana de manifestanți pornește, în sfârșit. Înspre și pe Bulevardul Eroilor, pe lângă terasele la fel de relaxa(n)te,

înspre Catedrală și Teatrul Național. Mulțimea se deplasează apoi pe Bulevardul 21 Decembrie 1989, printre clădiri de birouri și biserici, înspre sensul giratoriu din Mărăști și se întoarce spre centru, tot pe bulevard. „May the forest be with you!”, citești la un moment dat în față. Și atunci încep să bată clopotele. (s-a făcut oră fixă și suntem în preajma bisericilor). La întoarcerea spre centru, mergem în paralel cu traficul auto, spre Moților. Sunt multe multe familii tinere, veniți cu prieteni și copii, susținători de Uniți Salvăm, boemi sau tineri corporatiști („în primul rând sunt român, apoi sunt economist”, e o explicație), sunt clujeni, maramureșeni, sunt cei pe care îi vezi la orice protest de Cluj și sunt și oamenii noi (unii tare micuți), e și Oana Boc, soția primarului fost premier…

iar de aici coloana colorată (cu precădere în verde) merge în paralel cu șantierul de străzi din „Orașul Comoară”, până la Primărie. Coloana se oprește pentru un “occupy” în Piața Lucian Blaga, în fața Casei de Cultură a Studenților unde de 9 mai a avut loc un TedX. Tema: Dare to fail! Dar noi mergem mai departe: cu protestarii, pe strada Napoca, în Piața Unirii, locul final al manifestării.

“Uniți salvăm Munții Apuseni”, se anunță, cu multă speranță, din câteva grupuri, “Ce facem noi e și pentru voi”, atrag atenția protestatarii când trec pe lângă blocurile unde au ieșit privitori la ferestre. “Clujenii și moții se luptă cu hoții” și “Nu corporația face legislația”, se mai aude. Mai apare un “Jos guvernul!”, mesaje împotriva clasei politice, a parlamentarilor, a companiei austriece sau câte un “Uniți salvăm Roșia Montana”. Cineva cu umor intervine la un moment dat în amalgamul de scandări: “Jos Băsescu!”

Iar finalul nu mai e chiar final, fiindcă oaspeții din Borșa au făcut invitația: ne vedem în Cluj, sâmbătă, pe 16.

Cu scepticism, pe margine

“Au strigat ăștia „clujenii și moții se luptă cu hoții”. Dar și moții sunt hoții. Am văzut un reportaj – furturile s-au făcut și cu complicitatea unor pădurari de acolo”, e o părere post-protest, pe la terasele din zonă. “Nu văd niciun sens la manifestații de genul ăsta. Cine sunt cei care inițiază proteste? Tot felul de organizații care au și ele interesele lor. Nu mai cred că există cineva dezinteresat, care să pornească demersuri din-astea doar din bunătatea inimii”, ne împărtășește un sceptic.

Și totuși… #SalvămPădurea ? May the forest be with you!

Proteste în țară, mesaje în diaspora. Președintele răspunde pe Facebook

După ce strada care l-a făcut președinte a reacționat (inclusiv cu mesaje care îl acuză că apară interesele celui mai mare exploatator al pădurilor românești), azi Klaus Iohannis a lansat un mesaj. Pe rețeaua unde s-a mobilizat lumea la proteste. “Cred că protestul de astăzi împotriva despăduririlor abuzive este unul perfect legitim. Am hotărât ca această gravă problemă a defrișărilor ilegale să fie pusă pe ordinea de zi a următoarei ședințe a CSAT. Sunt convins că vom reuși nu doar să stopăm fenomenul, dar și că instituțiile statului îi vor identifica și trage la răspundere pe cei vinovați”, scrie pe pagina de Facebook a lui Klaus Iohannis.

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.