La câţiva kilometri de Cluj, un castel bătrân de peste 600 de ani stă ascuns (încă) de civilizaţie. A văzut războaie şi dezastre, dar şi principi şi prinţese, industriaşi, intelectuali, istorici şi oameni de afaceri. Acum, castelul din Gilău, la fel ca un alt castel care se leagă tot de moştenirea numelui Banffy, a devenit gazdă de festival. Cel de la Bonţida are nume englezesc, cel de la Gilău, de lângă un castru roman, are nume maghiar. „Várkert”, festivalul din curtea castelului, a adus luptători, muzicieni şi public, pentru un weekend la Gilău, pe domeniul din satelitul imobiliar al Clujului. Şi cam aceasta ar trebui să fie soarta castelului de aici încolo, aflat acum între doi proprietari – fostul e urmaş al familiei Banffy, aristocrat stabilit în Canada, istoricul Barcsay Tamas, actualul e om cu afaceri în construcţii (mai cunoscut în Cluj ca proprietar al cafenelei Bulgakov) şi fiu de părinţi intelectuali, care povesteşte nonşalant despre îndemnuri primite de mama, profesoară de Limba şi Literatura Română, de la Lucian Blaga. Castelul e încă în ruine, au fost făcute însă deja intervenţii „de susţinere” şi s-au trasat planuri pentru bani europeni.

Dacă treci de traficul neprietenos de la ieşirea vestică din municipiu, dacă traversezi Floreştiul şi o bucată de Gilău, dacă o iei apoi pe un drum de deal (care, da, şi acesta îţi ridică unele provocări de acces) ajungi pe un domeniu de a cărui existenţă e foarte probabil să nu fi ştiut. Domeniul castelului din Gilău. E toamnă portocalie şi cu nori, aici, sus, în pădure, dar în curtea din pădure e animaţie. Cum nu a fost de mulţi ani. Jocuri medievale, căruţe, corturi, tras cu arcul, standuri în care se vând plăcinte şi cafele, dar şi, de partea cealaltă a „poeniţei” ceaun după ceaun de bunătăţuri ungureşti.

Auzi maghiară cam de peste tot. Nu sunt doar standuri şi corturi: scena e şi ea pregătită. Se văd dansuri populare de dimineaţă şi, ca program de seară – iarăşi concerte. Mai sunt în agenda de festival: degustări de prosecco şi taur la proţap, discuţii despre aristocraţi şi teatru de păpuşi, concurs de dansuri, spectacol ecvestru şi tururi ghidate. Evenimentul este organizat de Fundația Traditio Transylvanica și Asociația Clujul Comoară (organizatoarea Zilelor Culturale Maghiare din Cluj).

Câţiva paşi mai încolo de veselia festivalieră, bătrânul castel parţial ruină stă încă demn în pădurea de toamnă. Se fac tururi cu public şi, între timp, în curtea interioară – cercetări arheologice. Totul e fragil: pereţii cu multe straturi de istorie, treptele, ferestrele, bucăţile de clădire care cândvau adăposteau tunuri şi apoi camere de principi şi regine…

Dar, de fapt, ce se întâmplă? E un prim eveniment, dintr-o serie de astfel de evenimente. Urmează ca, încet încet, domeniul să fie redeschis, cu manifestări, şi publicului. Sau cel puţin acesta este planul anunţat de către noul proprietar şi de organizatorii ZCM. Gilăul aşteaptă „învierea” de la castel de ani de zile. „Nu s-a mai întâmplat nimic aici, de 6-7 ani. A mai fost un concurs de gătit, dar cam atât. A funcţionat aici şi o şcoală ajutătoare, dar aceasta s-a închis, iar copiii au fost mutaţi la familii. După ce a fost o vreme al statului, a reajuns la proprietar”, a spus primarul Dumitru Sfîrlea, care a ţinut să precizeze că administraţia locală e „copilul sărac” care nu poate interveni cu fonduri pentru un asfel de proiect. „E un castel care are 600 de ani, care duce cu el istoria Gilăului. Sperăm să fie pusă în valoare arhitectura sa şi potenţialul turistic, ceea ce ar veni în sprijinul localităţii noastre. Adevărul este că locurile pe care le avem în preajma Gilăului nu sunt suficient de bine puse în valoare. Sunt mulţi clujeni care nu ştiau de acest loc”, admite viceprimarul Okos Károly.

Au lansat această primă ediţie, aşa că ar trebui să urmeze şi altele. Mai multe chiar, zic organizatorii. „Sper ca locaţia aceasta să ne apropie unii de alţii, români, magiari, ţigani. Suntem la intersecţie între cele trei naţii. Acum testăm terenul, ca să zic aşa, sper ca de la anul să avem 3-4 festivaluri”, spune Gergely Balázs, directorul Fundației Traditio Transylvanica şi organizator de Zile Culturale Maghiare în Cluj-Napoca.

Frumoasele Adormite ale Transilvaniei. „Dacă nu vindeam, restaurarea sa ar fi fost aproape imposibilă”.

Castelul medieval, retras din viaţa publică în stilul „frumoaselor adormite” monumente din Transilvania pare că se trezeşte la viaţă, speră fostul proprietar al castelului, istoricul Barcsay Tamás. Domeniul duce cu el o istorie în care trec, pe rând, bătălii şi războaie, incendii, distrugeri, construiri şi restaurări, prin care trec episcopi, refugiata regină Izabela din Ungaria, principele George I Rakoczy şi familia Banffy. După moartea contelui Dennis Banffy, castelul ajunge la o rudă a acestuia, care îl vinde unui industriaş. Domeniul reintră în proprietatea familiei în 1911, când este cumpărat de Katherine Barcsay de Nagybarcsa (contesă Banffy de Losoncz) şi ajunge aşadar, prin căsnicie, la familia Barcsay, datorită zestrei unei descendente Banffy.

Din istoria cu ruine a castelului povesteşte istoricul de artă Zsolt Kovacs:

Citeşte şi:

Castelul-puzzle care poate recrea întreaga istorie a arhitecturii din Transilvania

Şi tot istorie:

După 1945 castelul este naţionalizat, iar apoi revendicat şi, în cele din urmă, redobândit de Barcsay Tamás. Anul trecut, domeniul a fost vândut, actualul proprietar al castelului fiind omul de afaceri Nagy Elek, fondatorul Fundației Traditio Transylvanica.

„Cum menţii o astfel de proprietate? Este cel mai mare castel privat din Transilvania, nu mai fusese locuit de 10 ani. Dacă nu vindeam, restaurarea sa ar fi fost aproape imposibilă. Aşa că a fost nevoie de cineva care are mijloacele să facă asta. Adică, dacă renunţăm la termenul elegant britanic („means”, n.red.): e nevoie de bani. Să vând a fost una dintre cele mai grele decizii din viaţa mea. Eu voi continua să păstrez o mică parte a castelului. Deşi nimic nu e mic aici”, admite, zâmbind, fostul proprietar de castel. „Mi-ar fi fost greu să mă rup de Gilău, de Transilvania”, spune urmaşul familiei Banffy.

„Domnul Barcsay e ultimul aristocrat care a deţinut castelul, dar şi noi vrem să ducem tradiţia mai departe, având în vedere cerinţele timpurilor noi. Fiind la intersecţia mai multor culturi, acesta e un loc ideal pentru întâlnirea acestora. Şi asta vrem să iradieze prin festivalurile pe care le vom organiza. Dacă reuşim să obţinem bani europeni, vom avea şi un program de anvergură de restaurare. Dacă nu, oricum mergem înainte. Deja am făcut câteva intervenţii de necesitate”, spune noul proprietar. De câţi bani ar fi nevoie? „Aici poţi să bagi oricât, de la 1 la 30 de milioane de euro”. Cât despre tranzacţie, cifrele au rămas discrete. „Nu a fost ieftin”, e tot ce spune omul de afaceri devenit proprietar de castel, predat către fundaţie.

Predarea de „stafeta”. Actualul şi fostul proprietar, la festival, la Gilau

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.