FOTO. Două birouri de proiectare din Cluj, nominalizate în competiţia de arhitectură contemporană a Comisiei Europene. Se anunţă „lista scurtă”

Şapte proiecte din România sunt nominalizate la actuala ediţie a prestigioasei competiţii a Uniunii Europene pentru arhitectură contemporană – Mies van der Rohe Award 2019. În concurs sunt înscrise 383 de lucrări din 38 de ţări, iar dintre cele şapte proiecte din ţara noastră, două sunt semnate de echipe de arhitecţi cu birouri în Cluj-Napoca. Niciuna dintre aceste lucrări nu e însă pe harta oraşului: este vorba despre noul stadion din Craiova şi despre un proiect în fostă zonă industrială din Hunedoara. Într-un oraş în care vorbim mult despre imobiliare şi urbanism (adesea haotic), mutăm, măcar puţin, accentul şi pe Arhitectură.

Concurs cu 383 de propuneri. Calendarul competiţiei

Comisia Europeană şi Fundaţia Mies van der Rohe au anunţat în 11 decembria lista nominalizărilor pentru ediţia din 2019 a competiţiei: sunt înscrise 383 de lucrări din 238 de oraşe şi 38 de ţări, care au fost nominalizate de 76 de experţi independenţi, asociaţii naţionale de arhitectură şi comitetul de consultare al organizatorilor.

Competiţia are, desigur, şi judecători: juriul internaţional este format din Dorte Mandrup – arhitect în Copenhaga, Frank McDonald – jurnalist în Dublin, María Langarita – arhitect în Madrid, Kamiel Klaasse – arhitect în Amsterdam, Ștefan Ghenciulescu – arhitect şi cercetător din Bucureşti, Angelika Fitz – curator în Viena şi George Arbid – arhitect, critic din Beirut. Juriul urmează să anunţe lista scurtă de 40 de proiecte care rămân în competiţie chiar mâine, în 16 ianuarie, urmând ca cei cinci finalişti să se cunoască luna viitoare, pe 13 februarie. Câştigătorii vor fi anunţaţi la jumătatea lunii aprilie şi „zilele deschise” ale premiilor Mies au loc în mai, pentru a promova vizite la lucrările declarate finaliste ori la cele care se află pe lista scurtă. Ceremonia de premiere şi deschiderea expoziţiei oficiale este programată la Barcelona, pentru 7 mai.

Nominalizaţii din România:

În cele ce urmează, vă prezentăm cele şapte proiecte din România care au ajuns pe lista nominalizărilor. Imaginile au fost postate pe site-ul oficial al concursului şi tot aici găsiţi descrieri mai detaliate ale proiectelor, spre care facem trimitere în continuare:

Londra Housing – Echipa ADN Birou de Arhitectură din Bucureşti este nominalizată pentru un proiect de locuinţe, cu şapte apartamente, ridicat într-un cartier istoric din capitală.

(C) 2017 cosmindragomir.info

(C) 2017 cosmindragomir.info | all rights reserved

Werk Restaurant –  un proiect semnat Filofi şi Trandafir Arhitectură, echipă cu birouri în Cluj şi Alba Iulia. Proiectul este realizat într-o zonă industrială cu istorie în exploatări de fier şi producţie de oţel. Proiectul, realizat pentru beneficiarul Micromega, vizează refuncţionalizarea unei „bucăţi” din patrimoniul construit al combinatului siderurgic din Hunedoara. Tema lucrării a constat în crearea unui ansamblu plurifuncţional, cu utilizare principală de restaurant. Lucrarea a inclus reabilitarea a două clădiri cu valoare arhitecturală şi istorică, la care s-a afăugat un spaţiu nou şi o „grădină urbană”.

Găsiţi AICI o descriere detaliată a proiectului.

Restaurant Werk. Credit Foto: Cosmin Dragomir

Restaurant Werk. Credit Foto: Cosmin Dragomir

Stadionul Ion Oblemenco – Arhitecţii de la Dico şi Ţigănaş Birou de Proiectare, responsabili şi de Cluj Arena, revin în listele premiilor Mies van der Rohe cu un alt stadion: cel din Craiova, de această dată. Stadionul de 30.000 de locuri a fost inaugurat în 2017. Conceptul enunţat de proiectanţi: „Cortina se retrage, pentru a începe spectacolul”:

Stadion Ion Oblemenco. Credit foto: Alexandra Bendea

Stadion Ion Oblemenco. Credit foto: Alexandra Bendea

Manejul (Centru ecvestru) din Sânsimion – Este un proiect al Larix Studio (Gheorgheni, Harghita) şi Stabech Structure. Arhitecţii au optat pentru folosirea materialului tradiţional al locului: lemnul, iar centrul a fost finalizat în 2018. Locul e de fapt şi parte a unei şcoli de meserii, în Harghita: beneficiarul lucrării este Fundaţia Sf. Francisc, care se ocupă şi de educarea unor copii orfani sau care provin din familii cu posibilităţi reduse.

Manej. Credit foto: Szigeti Vajk Istvan

Manej. Credit foto: Szigeti Vajk Istvan

Restaurare, reamenajate a sediului filialei teritoriale a Ordinului Arhitecţilor din România – STARH Birou de Arhitectură. Tema a fost subiectul unei competiţii locale, în urma căreia o casă construită în 1927 urma să se transforme în sediul filialei Bucureşti a OAR, cu birouri, bilbiotecă, dar şi cu spaţii de întâlnire şi workshopuri.

Sediu OAR Bucureşti. Credit foto: Radu Malaşincu

Sediu OAR Bucureşti. Credit foto: Radu Malaşincu

Occidentului 40 – ADN Birou de Arhitectură apare cu o a doua lucrare în lista nominalizaţilor. Şi de această dată este vorba tot despre un imobil rezidenţial, finalizat în 2017: o clădire de apartamente pe o stradă din centrul Bucureştiului, având ca beneficiar societatea Dezvoltare Urbană.

Locuinte Bucureşti. Credit foto: Cosmin Dragomir

(C) 2017 cosmindragomir.info

Oromolu Office – DSBA. Biroul condus de Dorin Ştefan apare cu un proiect ca un „dialog între vechi şi nou, între moştenire şi tehnologii noi”, după cum se arată în descrierea făcută chiar de echipa responsabilă de lucrare. Clădirea de trei etaje construită pentru NEPI Rockcastle e gândită ca una care să „îmbrăţişeze” vila de alături, construită pentru un fost guvernator al Băncii Naţionale, în perioada interbelică.

Oromolu Office, Bucureşti. Credit foto: Radu Malaşincu

Oromolu Office, Bucureşti. Credit foto: Radu Malaşincu

De vorbă cu arhitecţii clujeni expuşi pe piaţa externă. Ce înseamnă o nominalizare Mies?

„Pentru orice arhitect, nominalizarea în această competiţie este, în primul rând, o mare onoare. Este vorba despre un sistem de nominalizare în care fiecare ţară îşi trimite proiectele cele mai interesante din perioada de referinţă. Fundaţia are un sistem complex de „recrutare” a nominalizărilor, au o reţea de jurnalişti, reviste, persoane din mediul academic, critici, o reţea pe care şi-o formează; e un sistem de referinţe, iar ei văd unde se intersectează aceste propuneri. Există o reţea, formată din profesionişti care ştiu despre arhitectură, persoane de încredere sau cu notorietate. Nu e aşa că te propui tu singur. La fiecare ediţie, sunt şi proiecte din România. Noi am mai fost nominalizaţi în 2013 (cu stadionul Cluj Arena)”, spune Şerban Ţigănaş, asociat în biroul de proiectare Dico şi Ţigănaş. Echipa are în derulare proiecte în afara ţării: în Statele Unite, Germania, Africa de Sud, Qatar sau Australia. Ajută expunerea generată de un astfel de premiu la extinderea pieţei, pentru arhitecţii nominalizaţi? „În cazul nostru, proiectele pe care le avem în alte părţi sunt unele derivate din colaborări foarte bune pe care le-am avut în România, cu echipe străine alături de care am lucrat aici”, spune Ţigănaş, precizând totuşi că reţeaua Mies Awards ajută la promovarea proiectelor care ajung pe această listă. „Proiectele din afara ţării nu reprezintă pentru noi o parte majoră a cifrei de afaceri, dar nouă ne plac fiindcă sunt extrem de riguroase, înveţi mult din ele şi se şi plătesc mult mai bine decât la noi. Chiar dacă e vorba de o lucrare mică. Pentru aceeaşi muncă, „afară” plata e de 4-5 ori mai mare. Asta înseamnă că piaţa din România e, cel mai adesea, jalnică”, remarcă fostul preşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România.

„De ce Clujul întoarce spatele arhitecturii – nu știm”

I-am întrebat şi pe reprezentanţii biroului Filofi şi Trandafir Arhitectură ce înseamnă pentru un birou din Cluj o astfel de nominalizare. „Din păcate, enunțăm des faptul că orașul nostru are lacune serioase în ceea ce privește subiectul arhitectură, în ansamblul său. Chiar situația de față, fără să caute, vorbește despre acest aspect: două birouri de arhitectură din Cluj sunt nominalizate la premiul Uniunii Europene pentru arhitectură contemporană cu lucrări realizate în alte localități (Craiova și Hunedoara).  Desigur, nu trebuie ascuns faptul că lucrările de față sunt o excepție și în localitățile respective.  De ce Clujul întoarce spatele arhitecturii nu știm, dar cred că are destul de mult de-a face cu ceea ce, aparent, sunt singurele aspecte importante atunci când consturim în Cluj: POT, CUT„, remarcă arhitecta Irina Filofi. „Într-o altă ordine de idei, mai plăcută, nominalizarea la premiile Uniunii Europene pentru Arhitectură Contemporană reprezintă pentru birou o distincție importantă și un semn că efortul susținut de care a beneficiat proiectul a produs efecte sau cel puțin a stârnit interes nu doar în comunitatea din care face parte, ci și în afara acesteia”, completează arhitecta.

Proiectul nominalizat – restaurant Werk – se încadrează într-o linie de care şi Clujul ar avea loc: reconversia patrimoniului industrial. Doar că la Cluj, cu puţine excepţii (de exemplu Liberty Technology Park), mare parte din fabricile care au lăsat loc proiectelor imobiliare au fost demolate. „Prin proiectul „Restaurant Werk” am abordat o temă actuală, cu o componentă importantă în dezvoltarea sustenabilă a unei țări – reabilitarea patrimoniuliu industrial construit. În continuare, astfel de proiecte se întâmplă cu titlu de excepție, iar acest aspect ne-a responsabilizat suplimentar, dacă mai era cazul. În această conjunctură, proiectul a reprezentat o experiență complexă, cu pași făcuți pe cărări nebătătorite, o provocare prin care am încercat să acomodăm o nouă funcţiune într-un sit cu istorie, fără a intra în conflict cu acesta, dimpotrivă, cu intenţia de a-l potenţa şi de a crea un fel de simbioză cu acesta, pentru a-l ajuta să revină la viaţă. Au fost aproape trei ani intenși, cu efort pluridisciplinar, cu bune și rele, cu oameni implicați și cu oameni greu de convins, cu frustrări și reușite – un soi de sinteză a vieții”, a sintetizat Irina Filofi pentru Actualdecluj.ro.

Mai multe despre competiţie

Inițiat în baza stabilirii unui acord între Parlamentul European și Consiliul Orașului Barcelona, the European Union Prize for Contemporary Architecture – Mies van der Rohe Award este organizat de Fundació Mies van der Rohe și Comisia Europeană din 2001. Premiul este acordat din doi în doi ani. Conform organizatorilor, principalul obiectiv este acela „de a dobândi o înțelegere cât mai clară a transformării spațiului construit din Europa; de a recunoaște și stabili excelența și inovația în domeniul arhitecturii și de a atrage atenția asupra importanței contribuției profesioniștilor europeni în dezvoltarea de noi idei, a clienților care sprijină arhitecții și cetățenii care se bucură de lucrările arhitecturale din orașele lor”.

„Nominalizaţii din 2019 subliniază zonele metropolitane ca locaţii a celor mai multe dintre lucrări, dar harta arată şi generarea unor axe, cum ar fi una Dublin-Bruxelles-Ljubliana-Tirana, unde locuiesc 100 de milioane de europeni şi unde s-au construit o treime din numărul total al lucrărilor nominalizate”, a remarcat Ivan Blasi, coordonatorul premiilor. „Anul european al moştenirii culturale 2018 a adus această temă în atenţia politicilor UE şi a cetăţenilor. Rezultatele ediţiei precedente a premiilor au subliniat importanţa arhitecturii contemporane în contextul moştenirii noastre culturale, ceea ce e vizibil şi în nominalizările din acest an. 24% dintre lucrări intervin în astfel de zone cu moştenire culturală şi 14% sunt construite în contexte istorice. Premiul va continua să sprijine dialogul între arhitectură contemporană şi moştenirea construită pe care o avem, într-un mod inovativ”, crede Michel Magnier, reprezentant al Comisiei Europene.

Precedenta ediţie a fost câştigată cu un proiect care abordează problema locuinţelor accesibile – renovarea unui bloc uriaş, cu 500 de apartamente, din anii ’60. „Kleiburg a însemnat o abordare „out-of-the-box” pentru a rezolva tema accesibilităţii locuirii în contextul local specific al Amsterdamului, folosind o clădire iconică, dar în acelaşi timp comună. Această temă e relevantă peste tot în Europa. E o mare onoare faptul că, datorită premiului, proiectul nostru a devenit sursă de inspiraţie pentru cei care caută soluţii noi la aceste teme în contexte locale”, a declarat Xander Vermeulen, de la Windsant XVW architectuur, câştigător al EU Mies Award 2017.

Sursa imagine: Dezeen.com

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.